​Regionalizarea redeseneaza harta Romaniei. Primul raport oficial cu noile regiuni posibile si denumirile lor

Care vor fi noile regiuni administrative ale Romaniei, cate vor fi la numar sau cum vor fi denumite – sunt doar cateva aspecte publicate in raportul grupului de experti care lucreaza pentru Ministerul Dezvoltarii, condus de Liviu Dragnea. Concluziile grupului de experti (CONREG) vor sta la baza procesului de regionalizare si descentralizare pe care ministerul condus de Dragnea vrea sa-l realizeze in acest an. Vezi in articol cum arata noua harta a Romaniei in viziunea CONREG, cum sunt desenate fluxurile de migratie intre judete, cum se compara regionalizarea din Romania cu modelul din Polonia si cine sunt membrii Consiliului care a propus noile schimbari.

Ministerul Dezvoltarii Regionale si al Administratiei Publice condus de Liviu Dragnea, cel responsabil de procesul de regionalizare a tarii, a lansat o pagina speciala de internet dedicata procesului de regionalizare si descentralizare.

Odata cu noul site, au fost publicate si rapoartele Consiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) format din practicieni si specialisti din mediul universitar si academic, administratia publica si societatea civila.

Componenta CONREG:

– Acad. prof. dr. Ioan Paun Otiman, Secretar General al Academiei Romane

– Membru supleant: Prof. Dr. Dan Balteanu, Profesor universitar, Institutul de geografie, Academia Romana

– Prof. dr. Dumitru Sandu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea Bucuresti

– Dr. Manuela Sofia Stanculescu, Cercetator stiintific, Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, Academia Romana

– Prof. dr. Ioan Ianos, Facultatea de Geografie, Universitatea Bucuresti

– Prof. dr. Daniela Luminita Constantin, Academia de Studii Economice, Bucuresti

– Prof. dr. Gabriel Pascariu, Facultatea de urbanism a UAUIM, Departamentul de Planificare si Dezvoltare Urbana si Teritoriala

– Dr. Mihail Daniel Jurcan, Director de cercetare, Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie

– Dr. Victor Platon, Cercetator stiintific, Institutul de Economie Nationala al Academiei Romane

– Prof. dr. Vasile dancuU, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea Bucuresti

– Prof. dr. Marius Pieleanu, Facultatea de Stiinte Politice, Catedra de Sociologie din cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative

Mai multe detalii despre componenta CONREG, aici.

Astfel, in ultimul raport semnat de coordonatorul profesor doctor Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie a Universitatii Bucuresti, se abordeaza problema Disparitatilor si a fluxurilor „in fundamentarea social-economica a regionalizarii administrative a Romaniei”.

Regionalizarea in Romania, facuta pe modelul celor 8 regiuni de dezvoltare din ’98 – Regiunea Sud si Bucuresti-Ilfov ar putea fi unita

documente

Raport-de-progres-CONREG

(16 Mai 2013) PDF, 2MB

Practic, materialul propus de CONREG prezinta fundamente social-economice si demografice ale regionalizarii administrative a Romaniei in varianta 2013. Raportul in forma integrala este atasat alaturi sau poate fi consultat online aici.

In esenta, raportul CONREG sustine ca noul proces de regionalizare sa urmareasca regiunile de dezvoltare delimitate si infiintate in 1998. Astfel, modelul de regionalizare propusa de CONREG are opt regiuni despre care se sustine ca „au un potential foarte mare de functionalitate, mai mare decat regiunile istorice sau grupari de 2 – 3 judete invecinate’.

„Regiunile de dezvoltare instituite in 1998 manifesta un grad sporit de unitate functionala, dovedita prin structura fluxurilor de migratie interjudetene. Niciun alt model de regionalizare dintre cele discutate in material nu satisface in acelasi grad principiul respectiv de optim functional potential”, se arata in raport.

Totusi, raportul sugereaza si posibilitatea reunirii regiunilor Sud si Bucuresti-Ilfov pentru imbunatatirea factorului de functionalitate.

„Regionalizarea ca joc de sah”

In documentul publicat de MDRAP sunt abordate aspecte precum configuratia spatiala a viitoarelor regiuni administrative, relatia cu actualele regiuni de dezvoltare si, posibilele denumiri, bazate pe factori istoricim geografici si culturali a noilor unitatti administrative.

„Alegerea variantei de regionalizare adecvata sistemului administrativ al tarii se face in functie de patru premise legate de a) problemele majore care trebuie rezolvate prin noua reforma administrativ-teritoriala sub aspectul disparitatilor si coeziunii teritoriale, b) gruparile teritoriale de similitudine social-economica si culturala c) cunoasterea fluxurilor majore care structureaza configuratiile regionale si de de cerintele necunoscute la nivel european pentru o proiectare eficienta a regiunilor de rang 2 (NUTS 2) cu statut administrativ”, se arata in deschiderea raportului.

Potrivit expertilor CONREG, „configuratia spatiala a regiunilor este echivalentul tablei pe care sunt puse piesele de sah, iar regulile de constructie institutionala pentru practica administrativa sunt echivalentul celor de joc efectiv. Evident, nu trebuie sa iti faci iluzia ca daca vei proiecta bine spatiile regionale succesul este asigurat. Vor conta foarte mult si regulile de joc, respectiv institutiile, si competentele jucatorilor, socializarea lor in respectarea regulilor si in gandirea regionala”.

In abordarea subiectului privind delimitarea noilor regiuni administrative, raportul ia in calcul mai multe criterii printre care configuratia disparitatilor de dezvoltare intre rural si urban, densitatea populatiei din unele zone si judete ale tarii, accesibilitatea la serviciile urbane si la infrastructura de comunicare sau aspecte de ordin economic si financiar.

Analizarea regiunilor pe baza fluxului de migratie

„Cu cat populatia regiunii este mai mare fata de media de populatie pentru judetele componente cu atat costurile administrative pe regiunea respectiva, raportate la numarul de locuitori, vor fi mai reduse”, este una dintre constatarile raportului.

Raportul abordeaza problema infiintarii de regiuni functionale prin configuratia fluxurilor de migratie interjudeteana si propune o harta fluxurilor de migratie „intre locul de nastere si cel de domiciliu (‘migratie pe durata vietii’)”.

*Click pe poza pentru o versiune mai mare

Redam mai jos sinteza analizei fluxurilor de migratie expusa in raport:

„O regiune este cu un potential de functionalitate cu atat mai mare cu cat judetele care o compun sunt legate prin mai multe fluxuri importante (de rang 1 si 2, in special) si cu cat numarul fluxurilor care pleca din regiunea de referinta in afara ei este mai mic. Paradoxal, regiunea care satisface cel mai putin aceste criterii este cea care din punct de vedere cultural este cea mai omogena – Sud-Vest (Oltenia).

Mult-discutata regiune Sud-Est este departe de a fi nefunctionala. Legaturile tari care o structureaza sunt pe reteaua Vrancea-Galati-Braila si Tulcea-Constanta. Regiunea Vest (VestBanat) este puternic structurata in interior prin gravitatia judetelor Arad, Caras-Severin si Hunedoara spre Timis. Fiind o regiune puternic dezvoltata atrage, firesc, fluxuri si din afara ei.

Singura regionalizare vehiculata in spatiul public si care satisface in foarte mare masura criteriul unitatii functionale este cea a regiunilor de dezvoltare din 1998

Raport CONREG

Centrele regionale majore rezulta, de asemenea, din aceeasi configuratie a fluxurilor: Timis pentru Vest, Cluj pentru Nord-Vest, Brasov pentru Centru, Iasi pentru Nord-Est, Galati-Braila pentru Sud-Est, Dolj pentru Sud-Vest. Pentru regiunea Sud, centrul evident este Bucuresti.

Este foarte probabil ca o regiunea care ar reuni actuala regiune de dezvoltare Sud-Muntenia cu Bucuresti Ilfov ar putea avea un real efect asupra reducerii saraciei din sudul Munteniei.

O sursa a saraciei din judetele Campiei Romane este si faptul ca, pe termen lung, Bucurestiul a actionat ca un magnet care a atras capitalul uman din zonele de campie insa nu a dat nimic in schimb, nu a contribuit in niciun fel la dezvoltarea infrastructurii rurale din judetele apropiate de unde si-a atras forta de munca. Formula de organizare sugerata ar putea fi punctul de ruptura cu un astfel de trecut. Resursele imense de competenta in alcatuirea de proiecte si de organizare ale capitalei ar putea fi un rezervor important pentru obtinerea unor proiecte de dezvoltare care sa relanseze procesele de dezvoltare din judetele adiacente.

(…)

Constatarea fundamentala care rezulta din analiza hartilor fluxurilor de migratie (vezi si anexa 6) este ca singura regionalizare vehiculata in spatiul public si care satisface in foarte mare masura criteriul unitatii functionale este cea a regiunilor de dezvoltare din 1998. O posibila imbunatatire a acesteia, pe criteriul functionalitate, este reunirea regiunilor Sud si Bucuresti-Ilfov. In rest, regiunile istorice sunt departe de a fi unitati functionale iar microregiunile de 2-3 judete sunt fie ineficiente din punct de vedere administrativ, fie astfel concepute incat au centre de atractie urbana in afara lor (unitati ‘descentrate’).”

Regiuni administrative mai mari vs. Regiunile istorice mici

In continuare, raportul abordeaza tematica functionalitatii social-economica a regiunilor istorice mici si considera ca „inlocuirea regiunilor istorice mici cu regiuni administrative mai mari, care le integreaza pe cele istorice, duce la regiuni administrative mai eterogene cultural decat nucleele istorice pe care le includ, dar sporeste eficienta functionala pentru toate judetele din cadrul regiunii administrative.

Este ca si cum sporul de functionalitate social-economica ar fi „platit” prin reducerea omogenitatii culturale a ariei. In fapt o alta consecinta a extinderii ariei cultural-istorice mici este si sporirea diversitatii culturale in regiunea de dezvoltare. Bine gestionata, o astfel de diversitate neconflictuala poate duce la dezvoltare ca si resursele identitare”.

Potrivit expertilor CONREG, „una dintre problemele majore in practica de proiectare este cea a raportului dintre criteriile de functionalitate social-economica, dezvoltare sociala si cele de similitudine culturala, pentru cazul regiunilor traditionale mici. Este cazul cu Dobrogea si Banat care au sub un milion de locuitori fiecare, conform datelor preliminare de la ultimul recensamant din octombrie 2011”.

„A construi regiuni administrative care sa urmeaza conturul acestor regiuni istorice are multiple dezavantaje: costurile administratiei regionale ar fi foarte mari pentru ca s-ar imparti la un numar mic de locuitori; judete invecinate care efectiv graviteaza catre unul dintre cele doua centre judetene puternice – Timis si Constanta -ar ramane in afara regiunii functionale de care apartin natural (cazul Hunedoarei si al Aradului orientate, spre Timis, sunt exemplare in acest sens; in sud-est, Tulcea este legata nu numai de Constanta ci si de Galati iar Braila graviteaza nu numai in sfera economica a Galatiului ci si a Constantei”, se mai precizeaza in raport.

*Click pe poza pentru o versiune mai mare

Cum s-ar putea numi noile regiuni

Raportul abordeaza si posibilele denumiri ale viitoarelor regiuni administrative, luand in calcul considerente istorice, culturale sau geografice.

Potrivit raportului, cele 7 sau 8 regiuni ar putea sa se numeasca astfel:

• Moldova de Nord (Regiunea Nord-Est)
• Dunarea de jos (Regiunea Sud-Est)
• Banat Vest (Regiunea Vest)
• Oltenia
• Muntenia Sud – ar putea cuprinde si regiunea Bucuresti
• Transilvania Centrala (Regiunea Centru)
• Transilvania de Nord Vest (Regiunea Nord Vest)

„Din cele opt regiuni de dezvoltare luate ca baza pentru regionalizarea administrativa, doua coincid cu contururi istorice clar definite (Sud-Vest-Oltenia, si Bucuresti-Ilfov cu spatiul orasului capitala)”, retine raportul.

„Alte doua regiuni, Nord-Est si Sud-Muntenia sunt subregiuni care reprezinta, fiecare, mai mult de doua treimi din cate o regiune istorica. Transilvania in sens larg este diferentiata in trei regiuni de dezvoltare care au, fiecare, nuclee cu identitate istorica marcata: Vest – Banat, Nord-Vest – Crisana si Maramures iar Centru coincide in foarte mare masura cu vechea Transilvanie voievodala (fara Cluj si Bistrita-Nasaud, plasate din ratiuni de functionalitate in Nord-Vest).

In fine , pentru regiunea Sud-Est aflam – cu argumente actuale de functionalitate social-economica dar si cu ajutorul unor texte pe nedrept uitate (Mehedinti 1943) – ca este o regiune unitara, constituita pe un fond geo-cultural foarte puternic, cel al Dunarii de Jos”, se continua in materialul coordonat de profesorul Dumitru Sandu.

„Cu toate aceste argumente este de gandit daca nu e vremea sa inlocuim denumirile geografice ale regiunilor de dezvoltare cu denumiri geo-culturale care fac trimitere la spatiile istorice pe care acestea le reprezinta”, concluzioneaza raportul si prezinta o harta pentru o posibila regionalizare si denumire a noilor unitati administrative.

Regionalizarea in Romania comparata cu modelul Polonez

Raportul CONREG contine si o comparatie cu modelul de regionalizare aplicat in Polonia cu 16 voievodate (regiuni administrative) si 66 de regiuni ne-administrative, similare ca marime cu cele 42 de judete ale Romaniei.

„Daca pentru Romania va fi adoptat un model de regionalizare bazat pe regiunile de dezvoltare din 1998, atunci Similaritatile marcante vor fi date de numarul de regiuni, marimea si forma acestora, construirea lor prin suprapunere partiala cu regiunile sau subregiunile istorice”, sustine raportul.