Robotul Curiosity ajunge luni pe Marte. Expertii NASA se pregatesc pentru cea mai dificila procedura de aterizare pe care au realizat-o pana acum

Sofisticatul robot american Curiosity va ajunge luni, dupa o calatorie de 8 luni, pe suprafata planetei Marte unde urmeaza sa caute semne ca mediul panetei rosii ar fi putut fi, de-a lungul istoriei, propice pentru dezvoltarea vietii, relateaza Reuters. Expertii NASA se declara ingrijorati de procedura de aterizare pe solul martian, considerand-o cea mai dificila de pana acum.

Curiosity sau „Mars Science Laboratory” (MSL) este cel mai bine dotat laborator stiintific trimis pana acum pe o planeta indepartata.

Robotul urmeaza sa faca contactul cu suprafata martiana luni, la ora 5:31 UTC, aterizand intr-un crater de impact. Inginerii misiunii de control din Jet Propulsion Laboratory (langa Los Angeles – SUA), recunosc ca transportarea unui vehicul cu propulsie nucleara, cu greutate de aproape o tona si cu sase roti este o sarcina riscanta care nu permite marja de eroare.

Curiosity, care cantareste 900 kg, este de doua ori mai lung si de cinci ori mai greu decat predecesorii sai Spirit si Opportunity, si este echipat cu zece instrumente stiintifice. Este echipat cu un brat cu camere de inalta definitie si un laser pentru studierea tintelor aflate la o distanta de sapte metri.

In ajunul contactului cu Marte, echipa din JPL a declarat ca nava spatiala si sistemele ei functioneaza perfect, iar prognozele meteo au indicat conditii meteorologice favorabile in zona de aterizare.

Inginerii si-au exprimat speranta ca robotul va ateriza potrivit planurilor, la poalele unui munte ce se inalta din craterul Gale, asezat in emisfera sudica a planetei Marte.

Craterul Gale de pe Marte

Foto: Reuters

Echipa tehnica anticipeaza conditii linistite pentru aterizare, asteptandu-se totusi la ceata specifica acestei perioade a anului cand pe Marte se inregistreaza temperaturi de circa -12 grade Cesius.

„Suntem pregatiti sa zburam prin gaura acului”, a declarat Arthur Amador, managerul misiunii, in cadrul unei conferinte de presa de sambata.

In ultima parte a calatoriei, Curiosity, transportat de o capsula, a zburat pe pilot automat, ghidat de un computer cu instructiuni programate in avans.

Misiunea de control a activat computerul rezerva in cursul zilei de duminica, asigurandu-se ca aceasta va prelua comanda de la bordul navetei in cazul in care computerul principal esueaza in timpul intrarii in atmosfera martiana si al coborarii pe sol.

Cu cateva ore inainte de intrarea in atmosfera, turnul de control va face ultima transmisiune catre Curiosity, un „update al parametrilor” potrivit pozitiei exacte a capsulei. Mai apoi, operatorii vor urmari deplasarea fara a mai putea interveni.

Daca totul se desfasoara conform planului, echipa JPL va cunoaste in decurs de 1-2 minute dupa aterizare daca robotul Curiosity a ajuns in conditii de siguranta pe suprafata planetei Marte.

In lipsa semnalului transmis la aterizare, ar putea dura cateva ore sau zile pana cand cercetatorii sa poata stabili daca au fost afectate comunicatiile radio sau daca robotul s-a prabusit ori a ars in timpul coborarii.

1.400 de oameni de stiinta, ingineri si invitati vor urmari aterizarea de la JPL. Alte 5.000 de persoane o vor urmari de la Institutul de Tehnologie din California.

Transmisiunea NASA va fi transmisa si pe ecranele din Times Square, New York.

Curiosity a fost lansat spre sfarsitul lunii noiembrie 2011, la bordul unei rachete Atlas V de la Cap Canaveral, in Florida.

Robotul care se deplaseaza pe sase roti poseda si un brat articulat de 2,1 metri capabil sa foreze pana la o adancime de sase centimetri in roca, o premiera pentru Marte. Esantioanele culese vor fi analizate intr-unul dintre cele doua laboratoare din interiorul robotului.

Alte instrumente vor cerceta mediul pentru a detecta in special prezenta metanului, adeoseori legat de prezenta vietii pe Pamant si a unui gaz deja detectat pe Marte in anumite sezoane.

Curiosity va masura, de asemenea, si radiatiile care ar putea afecta viitoarele misiuni umane pe Marte. Robotul dispune si de o statie meteo.

Cu Curiosity pe suprafata plantei Marte, „este ca si cum am avea acolo 200 de cercetatori virtuali, este o masinarie de vis”, spune Ashwin Vasavad, adjunct al directorului stiintific al misiunii.

Curiosity, o misiune cu un cost de 2,5 miliarde de dolari, dintre care 1,8 miliarde pentru dezvoltare, urmeaza sa aterizeze la baza unui munte de 5.000 m, in interiorul craterului Gale.

Pe perioada misiunii de exploare, prevazuta a dura doi ani terestri – un an martian – robotul, alimentat de un generator nuclear, va incerca sa descopere daca mediul martian poate fi propice dezvoltarii unei vieti microbiene.