Rusia a deschis un dosar penal împotriva controversatului fondator al Telegram, Pavel Durov, pentru „facilitarea activităţilor teroriste” 

Rusia îl investighează Pavel Durov, creatorul aplicației de mesagerie Telegram, în cadrul unui dosar penal privind „facilitarea activităților teroriste”, anunță publicația rusă de stat Rossiyskaya Gazeta, citând Serviciul Federal de Securitate (FSB) de la Moscova, potrivit Reuters.

Durov nu a putut fi contactat imediat de Reuters pentru a comenta informațiile. În ultimele zile însă, Telegram a respins o serie de acuzații formulate de autorități și oficiali ruși, care susțin că aplicația de mesagerie ar fi un refugiu pentru activități infracționale și ar fi compromisă atât de serviciile de informații occidentale, cât și de cele ucrainene.

„Acțiunile conducătorului Telegram, P. Durov, sunt investigate în cadrul unui dosar penal pentru indicii privind săvârșirea unei infracțiuni prevăzute la partea 1.1 a articolului 205.1 (sprijinirea activităților teroriste) din Codul Penal al Rusiei”, a scris Rossiyskaya Gazeta într-un articol despre care a precizat că este „bazat pe materiale ale FSB”.

Telegram, care afirmă că are peste 1 miliard de utilizatori activi la nivel global, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters.

Autoritatea rusă de reglementare a comunicațiilor a introdus restricții asupra folosirii Telegram, o aplicație extrem de populară în Rusia pentru comunicări publice și private, invocând ceea ce susține că este un eșec al companiei de a elimina „conținut extremist”.

Moscova încearcă să-i determine pe ruși să treacă la o aplicație alternativă de mesagerie creată de stat, cunoscută sub numele de MAX și lansată în urmă cu aproape un an.

Pavel Durov, anchetat și în Franța

Ancheta deschisă de Rusia împotriva lui Durov vine după ce autoritățile din Franța, țara în care Durov este stabilit, îl anchetează încă din 2024 pentru diverse infracțiuni legate de serviciul său de mesagerie criptată. În august 2024 el a fost arestat pe aeroport în timp ce încerca să plece din țară. El a fost eliberat, însă a fost pus sub control judiciar strict.

Procurorii francezi îl acuză pe Pavel Durov că nu a luat măsuri (prin faptul că nu a moderat mesajele de pe Telegram și nu a cooperat cu anchetatorii) împotriva utilizării în scopuri infracționale a serviciului său de mesagerie.

Rusia a sărit atunci în apărarea miliardarului, unul dintre cei mai bogați ruși din lume.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova, a declarat, printre altele, că „ambasada Rusiei la Paris s-a pus imediat pe treabă, așa cum se obișnuiește” în cazul în care cetățeni ruși sunt reținuți în străinătate.

MAE rus a acuzat, de asemenea, Parisul că refuză să comunice cu autoritățile ruse în dosarul lui Durov.

Autoritățile franceze i-au permis lui Durov să plece din țară pentru câteva săptămâni în primăvara anului trecut, el solicitând permisiunea de a face o vizită în Dubai.

Durov a acuzat Franța că i-a cerut să intervină în alegerile din România

În mai anul trecut, miliardarul rus a pretins că a refuzat solicitarea unui guvern occidental, pe care nu l-a numit, pentru a „reduce la tăcere” vocile conservatoare din România înaintea finalei prezidențiale.

„Un guvern occidental (…) a abordat Telegram, cerându-ne să reducem la tăcere vocile conservatoare în România înaintea alegerilor prezidențiale de astăzi. Am refuzat categoric”, a scris Durov pe Telegram. „Telegram nu va restricționa libertățile utilizatorilor români și nici nu o să le blocheze canalele politice”, a adăugat el.

El a făcut comentariile în aceeași zi în care în România avea loc votul pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, între Nicușor Dan și George Simion.

Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, a denunțat atunci „o campanie virală de știri false pe Telegram și alte platforme de social media”.

„În timpul alegerilor prezidențiale care se desfășoară în România, vedem încă o dată semnele ingerinței ruse. O campanie virală de știri false pe Telegram și alte platforme de social media are ca scop influențarea procesului electoral. Acest lucru era de așteptat, iar autoritățile au infirmat știrile false”, a declarat Andrei Țărnea într-un mesaj pe care l-a publicat pe rețeaua „X” în limba engleză.

O zi mai târziu, Pavel Durov a susținut că Serviciul de Informații Externe al Franței (DGSE) i-a cerut să cenzureze vocile conservatoare din România, înainte de alegeri. DGSE a respins ferm afirmațiile sale.