Schimb de replici acide între Stelian Ion și Cătălin Predoiu pe tema desființării Secției Speciale / Comisia juridică dezbate proiectul inițiat de Guvern

Deputații din Comisia Juridică dezbat, joi, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ). USR a propus amânarea dezbaterii proiectului de lege pentru a aştepta avizul Comisiei de la Veneţia, însă PSD, PNL și UDMR au respins propunerea. Fostul ministru al Justiției Stelian Ion și actualul ministru Cătălin Predoiu au avut un schimb de replici acide pe tema desființării secției speciale.

În debutul dezbaterii, deputatul USR Stelian Ion a propus amânarea cu o lună a dezbaterii proiectului de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Stelian Ion: Graba cu care Ministerul Justiţiei forţează votarea proiectului ridică semne de întrebare

Fostul ministru al Justiției a invocat necesitatea primirii avizului Comisiei de la Veneţia pe acest proiect:

„Este foarte important să avem opinia Comisiei de la Veneţia pe acest proiect înainte să păşim la aceste dezbateri, pentru că sunt o serie de aspecte care, din punctul nostru de vedere, vin în contradicţie flagrantă cu avizele anterioare ale Comisiei de la Veneţia şi cu rapoartele Comisiei Europene în cadrul MCV.
Graba aceasta cu care Ministerul Justiţiei forţează votarea acestui proiect de lege este nu doar nepotrivită, ci chiar ridică semne de întrebare.
Pare că tocmai ăsta este motivul grabei, şi anume a ocoli acel aviz al Comisiei de la Veneţia”.

El a reclamat că acest proiect este pus pe ordinea de zi de pe o zi pe alta şi se doreşte ca într-o săptămână să se dea vot pe el în Camera Deputaţilor, ceea ce „este inadmisibil”:

„Încercăm de foarte mult timp să desfiinţăm secţia specială, dar nu trebuie să o facem oricum numai pentru a bifa, numai pentru a ne preface că desfiinţăm SIIJ. Important este şi cum o facem. (…)
Poate domnul ministru ne dă explicaţii cu privire la procedura de adoptare în guvern a proiectului, pentru că nu s-a respectat termenul de transparenţă decizională de 30 de zile lucrătoare pentru acest proiect. (…)
Haideți să nu mai facem aceeasi greșeală. Să supuneţi la vot amânarea acestui proiect pentru a aştepta până în martie avizul Comisiei de la Veneţia(…) Am așteptat patru ani de zile și nu cred că merită să riscăm așa doar de dragul de a forța lucrurile „.

Predoiu: Înţeleg că mai nou este o culpă dacă trecem la treabă

În replică, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a spus că există cel puţin trei avize ale Comisiei de la Veneţia privind proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Predoiu a ținut să precizeze că solicitarea vine din partea unui deputat care, pe tot parcursul anului 2020, a somat şi a criticat Ministerul Justiţiei pentru că nu emite OUG pentru desfiinţarea secţiei de investigare a magistraţilor:

„Nu vreau să insist asupra fracturii de logică între această cerere şi cererea formulată astăzi (…)
Aşa cum s-a arătat chiar către de cel care a formulat cererea (Stelian Ion -n.r.), ea a fost făcută de un partid politic din opoziţie, prin intermediul Adunării Parlamentare (a Consiliului Europei), şi este evident că a fost făcută tocmai pentru a bloca acest proces de adoptare a proiectului de desfiinţare a SIIJ.
Există cel puţin trei avize emise de Comisia de la Veneţia pe acest subiect. Cu toate acestea, Ministerul Justiţiei va participa la aceste consultări, nu doar că va participa, dar le organizeză”.

Ministrul Justiției a mai spus că nu vede niciun fel de incompatibilitate în a derula în paralel un proces de dezbatere în Parlament, „autoritate legiuitoare supremă”, şi Comisia de la Veneţia, cu care va dialoga pe toate aceste probleme:

„Nu ştiu dacă este o culpă faptul că Ministerul Justiţiei s-a grăbit, cum s-a spus aici, să-şi îndeplinească obiectivele din programul de guvernare.
Înţeleg că mai nou este o culpă dacă trecem la treabă, nu aşteptăm luni de zile, probabil, pentru a rata obiectiv după obiectiv şi a critica eventual după aceea pe alţii că nu-l îndeplineşte. Noi suntem astăzi, aici, cu această problemă pentru că acest obiectiv a fost ratat în 2021, în 2020, în 2019. (…)
Nu forţăm în niciun fel Parlamentul să adopte într-un anumit ritm şi participăm aici invitaţi ca toată lumea. Am parcurs toate procedurile până la promovarea acestui proiect de către guvern, inclusiv dezbaterile publice. (…) Unele ministere stau şi luni de zile fără să-şi promoveze obiectivele. Noi nu înţelegem să procedăm astfel. De aceea, ne-am apucat imediat de lucru şi astăzi am venit în faţa dumneavoastră cu acest proiect de act normativ”.

Solicitarea lui Stelian Ion a fost respinsă după ce membrii Comisiei Juridice au decis prin vot că proiectul va fi dezbătut joi. Preşedintele comisiei, Laura Vicol, a anunţat că votul pe această iniţiativă va fi dat vineri.

Ce prevede proiectul lui Predoiu de desființare a SIIJ

Proiectul de lege privind desființarea controversatei Secții pentru investigarea infracțiunilor în justiție (SIIJ) a fost adoptat în ședința de luni a Guvernului.

Proiectul a generat critici în spațiul public, unele voci reclamând că va fi creat, de fapt, SIIJ 2.0. Prin acest proiect DNA este scoasă din ecuație, dosarele privind presupuse fapte de corupție săvârșite de magistrați urmând să fie instrumentate de către Parchetul General și de parchetele curților de apel.

Conform proiectului de lege, competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu „sistem inspirat de modelul Parchetului European”.

Nucleul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. DNA – singura unitate de parchet specializată în fapte de corupție – este exclusă astfel din schemă, cerință exprimată cu insistență atât de PSD, cât și de UDMR. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară.

Cei 42 de procurori vor fi propuși de către procurorul general, în cazul celor de la Parchetul general, respectiv de către șefii parchetelor curților de apel și vor fi desemnați de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Întrebat despre excluderea DNA din acestă schemă, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu spunea că „o altă soluție tehnică pentru desființarea SIIJ nu e posibilă politic în acest moment”, el precizând că noul proiect a fost agreat de toate partidele din coaliție. El a susținut că nu va fi vorba, de fapt, despre o altă structură care să înlocuiască SIIJ, ci despre un nou sistem, invocând modelul Parchetului European.

Ministrul Justitiei, Cătălin Predoiu, susținea ca secția specială va fi desființată cel târziu în martie, asa cum prevede programul de guvernare.

Procurorii care ar urma să ancheteze magistrați, propuși de CSM

Ce prevede proiectul de lege:

Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se desfiinţează Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, denumită în continuare Secţia.
(2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3, care continuă soluţionarea acestora.
(3) Cauzele soluţionate ale căror dosare se află în arhiva Secţiei se transmit pe cale administrativă în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3.
(4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) şi (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
(5) Soluţiile de clasare, de renunţare la urmărirea penală şi de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secţiei, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 318, 328, 335 şi 339 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.
(6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 336-339 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare aplicându-se în mod corespunzător.
(7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor transmise potrivit alin. (2) și (3), precum și la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea. Aceste dispoziții se aplică și în ceea ce privește cauzele referitoare la infracțiunile prevăzute de art. 3 care se aflau pe rolul instanțelor de judecată la data operaţionalizării Secţiei şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Art. 2 – (1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție şi se preiau de către Secția de urmărire penală și criminalistică.
(2) Începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat în condiţiile legii pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei. De la data revenirii la parchetul de unde provin ori la parchetele unde au promovat în condiţiile legii, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul secţiei.
(3) Detaşările în curs ale personalului pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) se menţin în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până la împlinirea termenului pentru care acestea au fost dispuse.
Art. 3 – (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa parchetului de pe lângă curtea de apel și infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe.
(3) Pentru infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2), urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit procedurii prevăzute de prezenta lege, denumiţi în continuare „procurori anume desemnaţi”.
(4) Procurorii anume desemnaţi efectuează urmărirea penală şi în alte cauze decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şl Justiţie, respectiv a parchetelor de pe lângă curţile de apel.
(5) Procurorii anume desemnaţi efectuează urmărirea penală şi în situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2), sunt cercetate şi alte persoane, dacă din motive temeinice privind buna desfășurare a urmăririi penale, cauza nu poate fi disjunsă.
(6) În situația în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (2), sunt cercetate şi alte persoane pentru care, potrivit legii, competenţa de efectuare a urmăririi penale aparţine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmărirea penală se efectuează de procurorii anume desemnaţi potrivit prezentei legi din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(7) În cauzele privind infracţiunile prevăzute la alin. (2) preluate în condiţiile art. 325 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, urmărirea penală se efectuează de procurorii anume desemnaţi.
(8) În cazul infracţiunilor săvârşite de judecătorii şi procurorii militari, dispoziţiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.
Art. 4 – (1) Pot fi desemnaţi să efectueze urmărirea penală în cauzele prevăzute la art. 3 alin.
(1) procurori care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) au o vechime de cel puţin 15 ani în funcţia de procuror;
c) au calificativul “foarte bine” la ultimele 2 evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
d) au o conduită morală ireproşabilă;
e) au o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.
(2) Experienţa profesională semnificativă a procurorilor ce urmează a fi propuşi în vederea desemnării se evaluează inclusiv prin raportare la specificul şi complexitatea cauzelor instrumentate de respectivii procurori, pe baza informaţiilor sau documentelor relevante pentru activitatea acestora, solicitate parchetelor în cadrul cărora au funcţionat.
(3) În vederea desemnării, procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi depun opţiunea la Consiliul Superior al Magistraturii.
(4) Direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) şi, în vederea verificării îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), solicită unităţilor de parchet la care aceştia au funcţionat date statistice referitoare la activitatea din ultimii 5 ani, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi soluţiile date la acestea, precum şi orice alte aspecte relevante.
(5) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii solicită parchetelor la care procurorul a funcționat în ultimii 5 ani, instanțelor de pe lângă acestea și baroului opinia cu privire la conduita în exercitarea atribuțiilor profesionale, relațiile cu procurorii, judecătorii, celălalt personal al parchetului și al instanței, avocații, justițiabilii, experții și interpreții, conduita în societate, integritatea, evitarea conflictelor de interese de orice natură și imparțialitatea, precum şi orice alte aspecte relevante. De asemenea, direcția de specialitate solicită Inspecției Judiciare să comunice datele și informațiile privind integritatea și imparțialitatea procurorului existente în evidențele acesteia și atașează și datele și informațiile de aceeași natură aflate în evidențele Consiliului Superior al Magistraturii. Inspecţia Judiciară pune la dispoziţia Plenului Consiliului Superior al Magistraturii rezoluţiile de clasare care privesc activitatea procurorului.
(6) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii care vor efectua urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la art. 3 alin. (1) dintre cei care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (1). Dacă apreciază necesar, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate invita procurorii în vederea susţinerii unui interviu.
(7) În termen de 30 de zile de la data primirii propunerilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunță asupra acestora. Refuzul desemnării se motivează.
(8) De la data desemnării, procurorii funcţionează în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe posturi anume alocate în acest scop.
(9) La încetarea calităţii de prode procuror anume desemnat, procurorii anume desemnaţi sunt reîncadraţi pe posturile deţinute anterior.
Art. 5 – (1) Pot fi desemnaţi să efectueze urmărirea penală în cauzele prevăzute la art. 3 alin. (2) procurori care funcţionează în cadrul secţiilor de urmărire penală ale parchetelor de pe lângă curţile de apel şi care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au o vechime de cel puţin 12 ani în funcţia de procuror;
b) au calificativul “foarte bine” la ultimele 2 evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
c) au o conduită morală ireproşabilă;
d) au o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.
(2) Direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmeşte lista tuturor procurorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) şi, în vederea verificării îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), solicită unităţilor de parchet la care aceştia au funcţionat date statistice referitoare la activitatea din ultimii 5 ani, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi soluţiile date la acestea, precum şi orice alte aspecte relevante.
(3) Dispoziţiile art. 4 alin. (2), (3) şi (5) – (7) se aplică în mod corespunzător.
Art. 6 – Desemnarea procurorilor pentru a efectua urmărirea penală în cauzele prevăzute la art. 3 alin. (1) sau (2) poate fi reînnoită, pentru o nouă perioadă de 4 ani, dispozițiile art. 4 şi 5 fiind aplicabile în mod corespunzător.
Art. 7 – Procurorii anume desemnaţi potrivit prezentei legi nu pot fi mutaţi într-o altă secţie a parchetului, fără acordul acestora.
Art. 8 –(1) Încetarea calităţii de procuror anume desemnat în vederea efectuării urmăririi penale a infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) poate fi dispusă în următoarele cazuri:
a) pentru ineficiență profesională apreciată în funcţie de eficienţa şi calitatea activităţii;
b) la cererea procurorului anume desemnat, pentru motive temeinic justificate;
c) în situaţia aplicării unei sancţiuni disciplinare;
d) imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni de către procurorul anume desemnat.
e) mutarea procurorului într-o altă secţie a parchetului, delegarea, detaşarea sau transferul acestuia
f) expirarea perioadei de 4 ani, dacă desemnarea nu a fost reînnoită.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizează existența unuia dintre cazurile prevăzute la alin. (1) și, dacă este cazul, formulează propuneri de încetare a calității de procuror anume desemnat în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind infracţiunile săvârșite de judecători și procurori.
(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune încetarea calității prevăzute la alin. (1) în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Încetarea desemnării nu are efectul unei revocări din funcţie şi nu afectează gradul profesional al procurorului dobândit potrivit legii.
Art. 9 – Pentru procurorii cu funcţii de conducere care îndeplinesc atribuțiile de procuror ierarhic superior ai procurorilor anume desemnaţi nu este necesară desemnarea potrivit dispoziţiilor art. 4 sau, după caz, ale art. 5, pentru exercitarea controlului ierarhic.
Art. 10 – (1) Numărul maxim de procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică desemnaţi în condiţiile art. 4 este de 14, iar numărul maxim al procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel desemnaţi în condiţiile art. 5 este de trei pentru fiecare dintre acestea.
(2) Evaluarea necesarului de procurori desemnaţi în vederea efectuării urmăririi penale a infracţiunilor prevăzute de art. 3 alin. (1) şi (2) se realizează o dată la 6 luni, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie Justiţie formulând propuneri corespunzătoare de modificare a numărului de procurori prevăzut la alin. (1).
Art. 11 – (1) În vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor prevăzute la art.3 alin.(1) şi (2), în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel funcţionează, prin detaşare, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii.
(2) Dispoziţiile art. 1202 alin. (2), (4) şi (5), art. 1203 şi art. 1204 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare se aplică în mod corespunzător în cazul ofiţerilor şi agenţilor de poliţie prevăzuţi la alin. (1).
Art.12 – (1) Procurorul-şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1), precum şi procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (2), efectuează activitatea de urmărire penală, fără a fi necesară desemnarea potrivit art. 4 sau, după caz, art. 5:
a) în situaţia în care procurorul anume desemnat se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mare de 3 luni sau în caz de incompatibilitate, iar în cadrul parchetului nu există un alt procuror anume desemnat potrivit prezentei legi;
b) în situaţia în care procurorul anume desemnat se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mică de 3 luni, efectuarea actelor de urmărire penală nu suferă amânare, iar în cadrul parchetului nu există un alt procuror anume desemnat potrivit prezentei legi;
c) până la desemnarea procurorilor, în condiţiile prezentei legi, pentru efectuarea actelor de urmărire penală care nu suferă amânare.
Art. 13 – La judecarea cauzelor în care urmărirea penală a fost efectuată de procurorii anume desemnaţi potrivit art. 3 alin. (3), precum şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în respectivele cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele competente pe rolul cărora se află acestea.
Art. 14 – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii ce urmează a fi desemnaţi în condiţiile art. 4 şi 5 în maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

CITEȘTE ȘI: