Sorin Oprescu, fugit în Grecia, rămâne cu condamnarea de 10 ani și 8 luni de închisoare – decizie definitivă

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu rămâne cu condamnarea la 10 ani și 8 luni de închisoare, primită în mai 2022 pentru fapte de corupție. Instanța supremă i-a respins definitiv, miercuri, recursul în casație. Reamintim că Oprescu se află în Grecia, unde instanța a respins cererea României de extrădare a fostului primar, aflat în libertate după ce a plătit o cauțiune de 5.000 de euro.

Instanța supremă a respins miercuri ca nefondate recursurile în casație formulate de Sorin Oprescu și de către ceilalți inculpați în acest dosar.

„Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii Albu Romeo, Popa Bogdan Cornel, Şupeală Florin, Oprescu Sorin-Mircea, Bengalici Claudiu şi Niţă Ion împotriva deciziei penale nr. 575/A din data de 13 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti – Secția I penală. Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție.

Hotărârea instanței este definitivă.

Pedeapsă dublată pentru Sorin Oprescu la Curtea de Apel București

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, în 13 mai 2022, la 10 ani și 8 luni de închisoare, fiind acuzat că ar fi primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din corupţie. În prima instanță, primise 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare.

Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București după mai bine de 6 ani de procese, dosarul fiind trimis în judecată de DNA în noiembrie 2015.

Astfel, Oprescu a primit 6 ani şi 6 luni închisoare pentru constituirea unui grup infracţional organizat, în variantă agravată, 6 ani închisoare pentru luare de mită, 3 ani închisoare pentru abuz în serviciu, 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor. După contopirea pedepselor, instanța aplică pedeapsa închisorii cea mai grea – 6 ani şi 6 luni închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 4 ani și 2 luni închisoare, urmând ca fostul primar al Capitalei să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani și 8 luni închisoare. Din această pedeapsă va fi dedusă perioada reținerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu de la data de 6.IX.2015 la data de 14.I.2016, inclusiv.

În 13 mai 2019, Sorin Oprescu fusese condamnat de Tribunalul Bucureşti la 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. Decizia a fost atacată atât de fostul primar, care a solicitat să fie achitat, dar şi de procurorii DNA, care au cerut o pedeapsă mai mare.

Instanţa a mai dispus confiscarea specială de la Oprescu a sumelor de 25.000 euro, 102.400 lei şi de 9.500 euro.

De asemenea, magistraţii au decis confiscarea extinsă a imobilului situat în municipiul Bucureşti, str. Herăstrău, cumpărat de Sorin Oprescu, prin intermediul iubitei sale Adriana-Elena Nica.

În plus, a fost menţinut sechestrul asigurător asupra imobilului situat pe str. Covrigarului, sat Ciolpani, compus din casă, în suprafaţă de 526 mp şi teren în suprafaţă de 895 mp, aparţinând lui Sorin Oprescu.

Acuzațiile pe care DNA i le aduce lui Sorin Oprescu

Potrivit DNA, în perioada 2013 – 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat.

În 5 septembrie 2015, Sorin Oprescu ar fi primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti, bani care ar proveni din acte de corupţie, conform DNA.

Procurorii spun că, începând cu finalul anului 2013, Sorin Oprescu ar fi condus un grup infracţional organizat constituit de directorul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane Bogdan Cornel Popa, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul municipalităţii bucureştene.

„Iniţial, structura grupului era simplă şi perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituţiei publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influenţa necesară determinării câştigătorului unei proceduri de achiziţii publice, dar şi dreptul de a semna acordurile cadru şi contractele), conducători de societăţi private care doreau să execute lucrări, precum şi o sumă de apropiaţi ai liderului care să îl ajute, prin documente fictive şi societăţi fără activitate, să obţină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privaţi”, spun procurorii DNA.

Ulterior, pe măsură ce alte persoane au aderat la grup în vederea obţinerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activităţii pentru mărirea mitei, structura şi funcţionalitatea grupului au suferit modificări, culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider, respectiv primarul Capitalei, crearea unui eşalon de „secunzi” ai săi (o persoană de încredere şi fostul lider), dar şi a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituţii.

În acelaşi context, în cursul anului 2014, Sorin Oprescu i-a desemnat la conducerea Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului pe Petroi Avasiloae Ruxandra Mihaela şi Şupeală Florin, persoane obediente faţă de inculpatul Popa Bogdan Cornel, numit şi el la conducerea Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane şi a impus introducerea în grup a inculpatului Stanca Cristian, mai spune DNA. Conform procurorilor, Stanca a fost angajat şi promovat la ACCU la insistenţele primarului Capitalei, pentru a avea un control mai mare asupra deciziilor lui Popa.

Procurorii arată că Sorin Oprescu, folosindu-se de atribuţiile de primar al Capitalei, a impus funcţionarilor din cadrul ACCU şi Direcţia de Resurse Umane din subordinea sa angajarea lui Cristian Stanca, aprobând personal crearea unui post de referent în cadrul instituţiei şi, ulterior, transformarea acestui post într-unul de inspector de specialitate, cu încălcarea prevederilor legale, în folosul aceluiaşi inculpat.

DNA mai susţine că, în perioada 2013 – 2014, Bogdan Cornel Popa, în calitate de director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi în legătură cu încheierea a două acorduri cadru, a pretins şi primit sume totalizând 2.798.941 lei de la administratorii unei societăţi comerciale (denunţători în cauză), prin intermediul unor persoane şi firme controlate de el prin inculpaţii Albu Romeo şi Bengalici Claudiu, respectiv controlate de Niţă Ion, susţinând că prin influenţa pe care o are asupra lui Sorin Oprescu şi Mircea-Octavian Constantinescu îi va determina să vireze cu prioritate sumele necesare către instituţia respectivă pentru a se putea achita lucrările executate de societatea martorilor denunţători şi să fie de acord cu executarea lucrărilor pentru beneficiarul CCPBPB, aflat în subordinea lui, de către societatea denunţătoare.

În perioada mai – august 2015, în acelaşi context, Bogdan Cornel Popa, în calitate de director al ACCU, împreună cu inculpatul Cristian Stanca, a pretins de la aceiaşi martori denunţători, prin intermediari, suma de 60.000 de euro, ca mită pentru Sorin Oprescu, adaugă procurorii DNA.

Cum a reușit Oprescu să evite închisoarea fugind în Grecia

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost prins în Grecia după ce a fugit din țară. După ce a fost prins, Oprescu a fost dus în arest și eliberat pe cauțiune, în 31 mai 2022.

România a cerut extrădarea lui Oprescu, pentru a-și ispăși pedeapsa, însă în luna iulie Curtea de Apel din Atena a respins această solicitare, considerând că Sorin Oprescu nu ar beneficia de condiții decente în închisorile din România dacă ar fi extrădat şi nu se va putea trata pentru bolile de care suferă.

• Noua destinație a condamnaților celebri care fug din România pentru a scăpa de închisoare / Lista marilor fugari crește – ce face statul ca să-i aducă înapoi

Printre cei care au dat declarații în fața instanei din Grecia s-a aflat și medicul Adriana Nica, partenera de viaţă a lui Sorin Oprescu, care a susținut că Oprescu ar fi „în pericol de moarte” dacă ar fi adus în România.

• „Sunt partenera lui de viață de 12 ani. Locuim împreună de 12 ani. Veneam în fiecare weekend la el, de când este aici. Locuiește în Grecia de anul trecut de când a ieșit la pensie. Locuiește permanent aici. De mult și-a dorit când iese la pensie să vina în Grecia.
• Când a terminat activitățile în București să aibă un venit asigurat pe lună, s-a mutat aici. Eu veneam în fiecare lună și toate concediile le petreceam aici.
• Nu ne-am căsătorit pentru că nu consider că un act este necesar pentru a arăta cuiva că îl iubești. Este un om de o loialitate, devotament, apreciere față de oameni.
• Este profesor universitar, medic chirurg care a salvat mii de vieți, niciodată nu a avut nicio reclamație din partea unui pacient în 50 de ani de activitate. Nicio reclamație de la vreun coleg sau student pe care i-a format ca medici.
• Pentru mine este un șoc că se află închis aici. Un om de calibrul lui, la 71 de ani, cu boli cronice care necontrolate duc la moarte și practic el a primit o condamnare la moarte și întrebarea este de ce și pentru ce. Pentru că orice situație rezolvata post-mortem este fară valoare”, declara Adriana Nica, la finalul lunii mai, în faţa instanţei, conform Antena 3.