Statul da drumul unei licitatii de 83 milioane de euro pentru construirea unei infrastructuri nationale de broadband in zonele defavorizate

Ministerul pentru Societatea informationala a demarat o licitatie deschisa pentru proiectarea, constructia si operarea unei infrastructuri nationale de comunicatii de banda larga in zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale, contract a carui valoare este estimata la 369,4 milioane lei (83 milioane de euro), potrivit unui anunt de concesionare publicat marti in Sistemul Electronic de Achizitii publice (SEAP). Proiectul, numit Ro-NET, isi propune sa dezvolte retele de infrastructura backhaul (de distributie), care sa ofere servicii en gros de banda larga in zonele rurale din Romania care nu sunt deservite in prezent si pentru care nu exista planuri de acoperire in urmatorii trei ani.

• „Autoritatile romane vizeaza sa imbunatateasca disponibilitatea serviciilor si infrastructurilor de banda larga pentru cetatenii romani, autoritatile locale si intreprinderile din zona. Scopul proiectului RO-NET este de a extinde raza de actiune a magistralei de comunicatii electronice in „zonele albe”, din zonele rurale, abordand lipsa de infrastructura de banda larga necesara. Crearea de backhaul in zonele care nu sunt deservite va reduce barierele la intrare (prin reducerea costurilor de investitii) pentru operatorii comerciali si va incuraja extinderea acoperirii cu retea de banda larga, in zonele rurale. Reteaua va oferi o baza deschisa de acces la nivel de gros tertilor operatori, care vor avea posibilitatea de a adauga infrastructuri de acces (adica ultimul segment sau ‘last mile’) si de a furniza servicii de comunicatii in banda larga utilizatorilor finali”, se mentioneaza in caietul de sarcini.

Mai exact, ministerul intentioneaza „concesionarea lucrarilor de proiectare si construire a unei infrastructuri nationale de comunicatii de banda larga si operarea acestei infrastructuri in vederea furnizarii de servicii de comunicatii electronice in localitatile tinta (zone albe eligibile). Lucrarile se executa cu finantare din fonduri structurale. Localitatile tinta sunt repartizate in 7 regiuni consolidate geografic si administrativ„, conform anuntului din Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP).

Proiectul vizeaza localitati din 35 de judete.

• La finalul contractului de concesiune, operatorii pot sa intre in posesia retelelor de broadband in anumite conditii:

„(…) Transferul bunurilor Retelei RO-NET in proprietatea Concesionarului la incetarea Contractului de Concesiune se poate realiza daca incetarea Contractului survine mai devreme de sfarsitul anului 18 de operare, dar nu mai devreme de sfarsitul anului 10 de operare, si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

• (i)   Adoptarea in prealabil a unei hotarari a Guvernului, care sa stabileasca trecerea respectivelor bunuri din domeniul public in domeniul privat al statului, in conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica, cu modificarile ulterioare; si
• (ii)  Plata anticipata de catre Concesionar Concedentului a redeventei ramase neplatita la data transferului de proprietate, in valoare de 15% din valoarea investitiei initiale sau mai putin, in cazul in care Concesionarul a oferit si platit o redeventa suplimentara, daca incetarea Contractului de Concesiune si transferul de proprietate au loc in perioada dintre inceputul anului de operare 11 si sfarsitul anului de operare 15, sau in valoare de 13% din valoarea initiala a investitiei sau mai putin, in cazul in care Concesionarul a oferit si platit o redeventa suplimentara, daca incetarea Contractului de Concesiune si transferul de proprietate au loc dupa anul de operare 15; si
• (iii) Plata contravalorii activelor ramase ca si neamortizate, din valoarea initiala a investitiei, la valoarea lor ramasa ca si neamortizata, de catre Concesionar Concedentului, care trebuie indeplinite cumulativ. Pana la finalizarea transferului de proprietate raman in vigoare prevederile Contractului de Concesiune;
• (iv) Respectarea celorlalte conditii aplicabile transferului de proprietate al Retelei RO-NET prevazute in Caietul de sarcini, Sectiunea 6, cap. 3.3 Compensatia financiara.

Ce redevente vor plati concesionarii catre stat:

Redeventa minima obligatorie – suma datorata de Concesionar Autoritatii contractante in considerarea exploatarii Retelei RO-NET in temeiul Contractului de concesiune, in cuantum de 18% din valoarea initiala investitiei.

Redeventa suplimentara – partea din ultima transa a redeventei obligatorii, in cuantum maxim de 13% din valoarea initiala a investitiei, platibila la transferul de proprietate, care a fost oferita la licitatie a fi platita in avans, odata cu primele trei transe ale redeventei minime obligatorii (care insumeaza 5% din valoarea initiala a investitiei).

Termenul limita pentru depunerea candidaturilor este 7 ianuarie 2014.

Ministerul pentru Societatea Informationala a anuntat in luna februarie 2013 castigatorii a doua licitatii in cadrul proiectului Ro-NET, care vizeaza crearea unei infrastructuri de distributie de servicii en-gros de internet de banda larga in zonele rurale unde nu exista reteaua necesara (zone albe) si nici planuri de acoperire din partea operatorilor in urmatorii trei ani. Pentru studiul de fezabilitate, castigatoare a fost desemnata asocierea formata din Confero Finance si Cognos Bussines Consulting cu o oferta financiara de peste 1,88 milioane lei, iar pentru managementul proiectului castigatoare a fost desemnata asocierea formata de Aego Business Consulting si European Funds Invest, cu o oferta financiara de 901.716 lei.

• Citeste si: Primii castigatori de licitatii in proiectul de creare a unei infrastructuri de distributie de internet broadband in asa numitele „zone albe” din Romania

Povestea acestor fonduri care din 2007 si pana in prezent nu au fost folosite de autoritati

Povestea acestui proiect, pentru care autoritatile aveau posibilitatea accesarii a circa 84 de miliane de euro fonduri europene, incepe in anul 2007. De atunci si pana in prezent, aceste fonduri nu au fost folosite de Romania.

Mai mult, pentru ca in vara anului 2010, ministerul condus de Gabriel Sandu (PDL) a incercat sa transfere aceste fonduri catre controversatul proiect eRomania,Comisia Europeana a blocat alocarea acestor bani pana la aparitia unui proiect coerent, sub asistenta UE.

HotNews.ro a scris in premiera despre blocarea acestor fonduri de catre Comisia Europeana, in luna ianuarie din 2011, in urma unui interviu cu ministrul Comunicatiilor Valerian Vreme. Acesta anunta la acel moment crearea unui grup de lucru interministerial care lucreaza la un proiect pe acest domeniu. Era vorba de o echipa a carei compenenta era ceruta de Comisia Europeana si care beneficia de asistenta de la experti europeni.

In luna martie din 2011, Eduard Lovin, consilier al Ministrului Vreme anunta finalizarea acestui proiect, in care operatorii ar fi participat prin cofinantare dar ar fi ramas proprietarii noii retele de distributie de broadband create.

O infrastructura de internet de banda larga, care ar fi acoperit 3648 de localitati din Romania, unde locuiesc in prezent circa un milion de persoane fara posibilitatea accesului la internet.

„Ratiunea pentru care am ales acest model in care ne adresam catre operatori indiferent ca sunt privati sau de stat, o reprezinta faptul ca avem posibilitatea dublarii acestor fonduri de 84 de milioane de euro atrasi de la Comisia Europeana care sa duca la extinderea infrastructurii de internet in Romania, prin cofinantarea operatorilor”, preciza la acel moment Eduar Lovin.

Doua luni mai tarziu, mai multe surse guvernamentale si de la operatori au precizat pentru HotNews.ro ca acest proiect ar fi blocat de STS, care vrea ca aceasta retea sa ramana in proprietatea statului.