„Un gest rușinos, comparabil cu atitudinea Rusiei”. România contestă decizia CEDO prin care este condamnată pentru că nu recunoaște legal cuplurile gay

Guvernul României a contestat decizia istorică pronunțată în luna mai de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) prin care obligă statul român să adopte o legislație pentru recunoașterea cuplurilor de același sex. Asociația Accept condamnă „gestul rușinos al Guvernului” de a contesta hotărârea CEDO privind recunoașterea legală a familiilor LGBT din România: „Zeci de mii de familii continuă să fie condamnate la invizibilitate și nesiguranță”.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, duminică, într-un răspuns la solicitarea Gândul, că statul român a atacat la camera superioară decizia CEDO din 23 mai care obligă România să recunoască prin lege și să protejeze drepturile cuplurilor formate din persoane de același sex care vor să devină oficial o familie. Ministerul Afacerilor Externe este instituţia care exercită, în numele Guvernului, prerogativele de agent guvernamental în faţa CEDO.

„Gest rușinos, comparabil cu atitudinea Rusiei”

Asociația Accept a reacționat, luni, condamnând „gestul rușinos al Guvernului de a contesta hotărârea CEDO privind protecția și recunoașterea legală a familiilor LGBT din România”.

„Găsit vinovat pentru încălcarea Articolului 8 al Convenției Europene, care vizează viața de familie, statul român continuă să-și discrimineze și vulnerabilizeze proprii cetățeni, contestând în mod oficial Hotărârea CEDO pronunțată în luna mai a acestui an, în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și alte 20 de familii împotriva României.
Prin această acțiune, Guvernul amână adoptarea unei legislații care să recunoască și să protejeze familiile formate din persoane de același sex, păstrând România pe lista țărilor din clasamentul rușinos al Europei în ce privește combaterea discriminării.
Zeci de mii de familii continuă să fie condamnate la invizibilitate și nesiguranță”, arată Accept.

Reprezentanții Accept spun că acțiunea Guvernului României de a contesta această hotărâre CEDO este comparabilă cu atitudinea Rusiei în cazul Fedotova, caz care s-a soluționat cu o hotărâre definitivă în favoarea familiilor care cereau statului protecție și recunoaștere legală.

Toate celelalte țări europene găsite de-a lungul istoriei vinovate pentru încălcarea articolului 8 au adoptat imediat o legislație pentru recunoașterea cuplurilor de același sex.

Asociația Accept cere statului român „să demonstreze urgent că lucrează în serviciul cetățenilor și în acord cu nevoile și opiniile exprimate de aceștia”, amintindu-i premierului Marcel Ciolacu de „valorile social-democrate pe care pretinde că și le-a asumat la nivel european”.

„Partenerii din familiile de același sex nu pot fi alături unul de celălalt în momentele grele”

Reprezentanții asociației spun că amânarea implementării hotărârii CEDO prin adoptarea unui set de legi care să asigure protecție și recunoaștere familiilor LGBT reprezintă „nu doar o încălcare a Convenției Europene a Drepturile Omului (semnată de România odată cu aderarea la Consiliul Europei, în 1993), ci și o dovadă de nepăsare a statului față de nevoile cetățenilor pe care ar trebui să-i reprezinte”:

„Deși formează familii bazate pe dragoste și respect reciproc, lipsa recunoașterii și a protecției legale îi împiedică pe mulți dintre români să-și viziteze partenerii la spital, iar în cazuri de urgențe medicale nu pot lua decizii pentru omul alături de care și-au construit viața.
În acest moment, familiile formate din persoane de același sex nu pot beneficia de mecanisme esențiale de protecție precum recunoașterea faptului că partenerii împart un cămin, nu pot beneficia de asigurarea de sănătate a partenerului în cazul în care celălalt partener nu are o sursă de venit și nu pot moșteni gospodăria construită împreună cu partenerul în urma decesului lui.
Partenerii din familiile de același sex nu pot fi alături unul de celălalt în momentele grele, în care ai nevoie de toată susținerea persoanei iubite. Din contră, în aceste momente cheie, familiile formate din persoane de același sex se lovesc de respingerea statului român, care în mod discriminatoriu amână la nesfârșit să le recunoască și să le ofere protecție”.
„Fiecare zi în care Guvernul amână adoptarea unei legislații prin care să ofere protecție și recunoaștere familiilor noastre este încă o zi în care drepturile ne sunt încălcate cu bună știință.
Dincolo de tergiversarea din partea autorităților ne aflăm noi – oameni reali, în carne și oase, și ne confruntăm zilnic cu discriminarea ca urmare a lipsei protecției vieții de familie.
Domnule premier Ciolacu, e timpul pentru fapte, nu vorbe. E timpul pentru protecția juridică a familiilor noastre!”, subliniază Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru, una dintre cele 21 de familii care au dat România în judecată în fața CEDO.

Ce urmează după ce România a contstat decizia CEDO

Contestația depusă de România nu înseamnă automat că se reia judecarea cauzei. În perioada imediată, contestația va fi analizată de un complet filtru, care decide mai întâi de toate dacă este admisibilă, afirmă Iustina Ionescu, avocata ACCEPT, care reprezintă cele 21 de familii care au dat în judecată statul român.

„Suntem optimiști că încă o dată legea este de partea noastră. Marea Cameră s-a pronunțat deja pe o contestație similară depusă de Rusia și a decis că există o obligație legală pentru un stat parte să protejeze prin lege familiile formate din persoane de același sex, chiar într-o țară precum Rusia.
Așadar, nu vedem să existe motive temeinice pentru care România să facă excepție de la aceasta regulă împământenită prin hotărârea Marii Camere în cauza Fedotova (17 ianuarie 2023)”, a declarat avocata Iustina Ionescu.

Ce a stabilit CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a admis în 23 mai o plângere formulată de Asociația ACCEPT și de mai multe persoane împotriva statului român prin care s-a sesizat încălcarea Articolului 8 din Convenția Curții care prevede „dreptul la respectarea vieţii private şi de familie”.

Vasile Bănescu: Parteneriatul civil este sursa toxică a destrămării importanței și autorității moral formatoare a familiei

Decizia a fost pronunțată de CEDO în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și al altor 20 de familii formate din persoane de același sex. În decizia sa, CEDO a constatat că România a încălcat articolul 8 din Convenție în privința „vieții private”, cât și al „vieții de familie”.

Ce prevede articolul 8 – Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie:

„Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.
Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora”.

„Statul nu şi-a respectat obligaţia de a asigura dreptul reclamanţilor la respectarea vieţii private şi de familie a acestora”

„Curtea observă că atât la momentul în care reclamanţii au depus cererile la Curte, cât şi în prezent nu existau şi nu există dispoziţii în legislaţia română care să recunoască căsătoria între persoane de acelaşi sex sau o altă formă de parteneriat pentru cuplurile de acelaşi sex. Dimpotrivă, Codul civil nu recunoaşte în mod expres astfel de parteneriate.
Curtea a ajuns deja la concluzia existenţei unei obligaţii pozitive în temeiul articolului 8 din Convenţie de a asigura recunoaşterea şi protecţia juridică a cuplurilor de acelaşi sex şi a constatat o încălcare a acestei obligaţii în cauzele Oliari şi alţii şi Fedotova şi alţii (…) Această obligaţie pozitivă nu ar trebui să depindă de circumstanţele naţionale. Obligaţia de a se asigura că reclamanţii aveau recunoaşterea şi protecţia juridică a familiilor lor respective este general aplicabilă în temeiul Convenţiei: reclamanţii – care constituiau de facto familii de acelaşi sex în România – aveau acelaşi drept la recunoaştere şi protecţie juridică în temeiul articolului 8.
Curtea constată că niciunul dintre motivele de interes public invocate de Guvern nu prevalează asupra interesului reclamanţilor de a vedea relaţiile lor respective recunoscute şi protejate în mod corespunzător de lege.
Curtea concluzionează că statul pârât şi-a depăşit marja de apreciere şi nu şi-a respectat obligaţia pozitivă de a asigura dreptul reclamanţilor la respectarea vieţii private şi de familie a acestora”.

Șeful CNCD: Soluția ar fi adoptarea legii parteneriatului civil. Nu știu dcă partidele își asumă asta în an electoral

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat la acel moment pentru HotNews.ro că decizia CEDO nu este „o surpriză”, iar România ar trebui să adopte legislația privind parteneriatul civil. El s-a declarat însă sceptic că partidele își vor asuma gestionarea acestei probleme în an electoral.

„Decizia nu este o surpriză, ea era previzibilă. Efectul important este că România va fi obligată să adopte o legislație prin care protejează și recunoaște cuplurile de același sex.
Soluția ar fi să adopte legea parteneriatului civil care în opinia mea ar trebui să se refere și la cuplurile heterosexuale nu doar la cele formate din persoane de același sex”, a spus el, adăugând că decizia nu se referă la posibilitatea adopției de către cuplurile de același sex.

Șeful CNCD afirma că decizia CEDO poate fi atacată în termen de trei luni la Marea Cameră, însă șansele de reușită sunt reduse ținând cont de o decizie similară în cazul Rusiei.

Mai multe cupluri gay au dat în judecată statul român la CEDO pentru recunoașterea relației de familie

Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru, doi parteneri de același sex, au dat în judecată statul român în urma refuzului stării civile de a recunoaște relația de familie dintre ei. În acest demers li s-au alăturat alte 20 de familii formate din persoane de același sex.

Cazul a reunit 42 de petenți, cel mai mare număr de persoane gay și lesbiene care au solicitat protecția vieții lor private la CEDO până acum.

Aceste cupluri au primit din partea oficiilor de stare civilă un refuz argumentat în baza interdicțiilor din Codului Civil privind recunoașterea legală a relațiilor între persone de același sex. În baza acestui refuz, Asociația ACCEPT a chemat statul român în judecată, în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru a cere obligarea României la legiferarea parteneriatului civil în baza articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În altă cauză, Adrian Coman și Clai Hamilton au dat în judecată România la CEDO pentru încălcarea dreptului lor la căsătorie, nediscriminare, viață de familie și acces la justiție. Procesul a început în martie 2021. Cei doi au fost recunoscuți ca soți de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dar și de către Curtea Constituțională a României (CCR). Cu toate acestea, politicienii au ignorat cele două decizii.

În 2018, în plină ofensivă a susținătorilor familiei tradiționale, CCR a decis: Un cuplu format din persoane de același sex intră în sfera noțiunii de „viață privată”, precum și a noțiunii de „viață de familie”, asemenea unui cuplu heterosexual

În septembrie 2018, cu o săptămână înainte de referendumul pentru familia tradițională, motivarea Curții Constituționale în cazul cuplului gay Coman-Hamilton a fost una clară, nemailăsând loc de interpretări în privința reglementării parteneriatului civil între persoanele de același sex. „Un cuplu format din persoane de același sex intră în sfera noțiunii de „viață privată”, precum și a noțiunii de „viață de familie”, asemenea relației stabilite într-un cuplu heterosexual”, se arată în documentul CCR.

În acest sens, Curtea preciza totodată că „persoanele de același sex, care formează cupluri stabile, au dreptul de a-și exprima personalitatea în interiorul acestor relații și de a beneficia, în timp și prin mijloacele prevăzute de lege, de o recunoaștere legală și judiciară a drepturilor și îndatoririlor corespunzătoare”.

„Aplicând cele dispuse de instanța europeană în interpretarea normelor europene, Curtea Constituțională constată că relația pe care o are un cuplu format din persoane de același sex intră în sfera noțiunii de „viață privată”, precum și a noțiunii de „viață de familie”, asemenea relației stabilite întrun cuplu heterosexual, fapt ce determină incidența protecției dreptului fundamental 26 la viață privată și de familie, garantat de art.7 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, de art.8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de art.26 din Constituția României.
Bucurându-se de dreptul la viaţă privată și de familie, persoanele de același sex, care formează cupluri stabile, au dreptul de a-și exprima personalitatea în interiorul acestor relații și de a beneficia, în timp și prin mijloacele prevăzute de lege, de o recunoaștere legală și judiciară a drepturilor și îndatoririlor corespunzătoare (a se vedea, în acest sens, și hotărârea Curţii Constituţionale din Italia – Ordinanza n.4/2011, publicată în Gazzetta Ufficiale nr.2 din 12 ianuarie 2012)”, se arată în motivarea Curții Constituționale, publicată în 27 septembrie 2018.

Precedentul Rusia

În ianuarie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat referitor la un caz care vizează refuzul Rusiei de a oferi protecție legală familiilor formate din persoane de același sex. CEDO a hotărât că Rusia a încălcat articolele 8 (protecția vieții private) și 14 (combaterea discriminării) din Convenție, fiind o decizie fără precedent.

În acest caz a fost vorba despre șase persoane (trei cupluri) care și-au depus dosarele pentru căsătorie la trei birouri diferite din Moscova și Griazi. Pentru că toate aceste cereri au fost respinse, solicitanții au reclamat deciziile la CEDO în temeiul încălcării articolului 8 și 14 din Convenție.

Printre argumentele aduse de către Rusia, pentru a justifica nerecunoașterea parteneriatelor între persoane de același sex, se numără faptul că o societate conservatoare, precum cea din Rusia, nu ar fi pregătită pentru așa ceva.

Cum lucrurile sunt asemănătoare în România, unde Codul Civil recunoaște doar căsătoria dintre un bărbat și o femeie, cu toate că Constituția recunoaște „căsătoria dintre soți”, Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului din cadrul Asociației Accept, care apără drepturile persoanelor LGBTI, a explicat atunci ce afecte ar putea avea pentru țara noastră decizia CEDO împotriva Rusiei.

„Această hotărâre trebuie să fie urmată și de către România în al 12-lea ceas. Statul ar trebui să adopte de îndată o legislație pentru protejarea tuturor acestor familii. De altfel, așteptam în perioada următoare ca CEDO să se pronunțe în 23 de cauze.
Sunt plângeri aduse de către 23 de cupluri de români, care se plâng de faptul că nu au niciun fel de protecție juridică a familiei în țara noastră (…)
„România se află acum la coada Uniunii Europene, alături de alte state care nu au niciun fel de protecție juridică: Slovacia, Lituania, Letonia, Bulgaria, Polonia. Așadar, hotărârea de astăzi este una istorică”, continuă avocata”, explica pentru HotNews.ro avocata Iustina Ionescu.