Ce au decis liderii NATO în prima zi a summitului de la Vilnius. „Cele mai cuprinzătoare planuri de apărare de la sfârşitul Războiului Rece”
NATO a decis, în prima zi a summitului de la Vilnius, un „pachet puternic de măsuri pentru Ucraina”, care să o aducă mai aproape de NATO, precum şi consolidarea măsurilor de descurajarea şi apărare colectivă a Alianţei Nord-Atlantice, se arată într-un comunicat al blocului militar.
Aliaţii au convenit asupra unui pachet de trei elemente care să aducă Ucraina mai aproape de NATO. Acesta include un nou program de asistenţă multianual pentru a facilita tranziţia forţelor armate ucrainene de la epoca sovietică la standardele NATO şi pentru a ajuta la reconstruirea sectorului de securitate şi apărare al Ucrainei, acoperind nevoi critice precum combustibil, echipamente de deminare şi echipamente medicale, arată comunicatul NATO.
Aliaţii au convenit, de asemenea, să înfiinţeze noul Consiliu NATO-Ucraina, care va avea miercuri reuniunea inaugurală la Vilnius, cu participarea preşedintelui Volodimir Zelenski.
Aliaţii au reafirmat, de asemenea, că Ucraina va deveni membră a NATO şi au convenit să elimine cerinţa unui Plan de acţiune pentru aderare. „Acesta este un pachet puternic pentru Ucraina şi o cale clară către aderarea sa la NATO”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg.
- Citește și: VIDEO Jens Stoltenberg: NATO va invita Ucraina să intre în Alianță „când condiţiile vor fi îndeplinite”
Planuri contra celor două ameninţări principale – Rusia şi terorismul
Aliaţii au adoptat „cele mai cuprinzătoare planuri de apărare de la sfârşitul Războiului Rece”, a mai spus Stoltenberg.
Concepute pentru a contracara cele două ameninţări principale ale Alianţei – Rusia şi terorismul – noile planuri regionale prevăd ca 300.000 de soldaţi să fie oricând gata de acţiune, inclusiv printr-o putere substanţială de luptă aeriană şi navală.
- Citește și: Aliaţii NATO au convenit asupra unor planuri de apărare împotriva unui eventual atac rusesc
Angajament de durată de a investi cel puţin 2% din PIB în apărare
Aliaţii au aprobat, de asemenea, un nou Plan de acţiune pentru producţia de apărare pentru a accelera achiziţiile comune, pentru a creşte capacitatea de producţie şi pentru a spori interoperabilitatea Aliaţilor.
Pentru a-şi satisface nevoile de apărare, Aliaţii şi-au luat angajamentul de durată de a investi cel puţin 2% din Produsul Intern Brut (PIB) în apărare.
Aliaţii europeni şi Canada au înregistrat o creştere de 8,3% în termeni reali a bugetelor lor de apărare în 2023, cea mai mare creştere după decenii. Unsprezece aliaţi ating sau depăşesc nivelul de referinţă în acest an, iar acest număr este de aşteptat să crească substanţial în 2024.
„China nu e adversarul nostru, ar trebui să continuăm să dialogăm”
Aliaţii au discutat, de asemenea, despre provocările pe care o Chină „coercitivă” le pune securităţii şi valorilor euro-atlantice.
„China nu este adversarul nostru şi ar trebui să continuăm să dialogăm”, a spus secretarul general Jens Stoltenberg, subliniind în acelaşi timp că „asertivitatea crescândă a Beijingului afectează securitatea” NATO şi provoacă ordinea internaţională bazată pe reguli.
Miercuri, aliaţii se vor întâlni cu liderii din Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud, precum şi cu Uniunea Europeană. (Sursa: News.ro)
___
INTERVIURILE HotNews.ro