Cum distorsionează propaganda rusă publicațiile occidentale. „Zelenski crede orbește în victorie, dar acum toată lumea și-a pierdut încrederea în victorie, chiar și comandantul-șef al Ucrainei”

Pe 30 octombrie 2023 revista americană Time i-a dedicat coperta noului său număr și unul dintre articole președintelui Zelensky. “‘Nobody Believes in Our Victory Like I Do.’ Inside Volodymyr Zelensky’s Struggle to Keep Ukraine in the Fight,”, se putea citi pe coperta revistei. Jurnalistul Simon Schuster scrie că președintele ucrainean „se simte trădat de aliații săi occidentali”. În articolul său, el citează surse anonime – „un membru al cercului său” – după o vizită în Statele Unite în septembrie 2023. Potrivit lui Shuster, persoane din echipa lui Zelenski încearcă să transmită că Ucraina este condamnată la înfrângere și că nu ar trebui să fie încurajat să creadă în victorie. Mihailo Podoliak, un consilier al șefului Biroului prezidențial, a calificat articolul drept „un punct de vedere subiectiv al unui anumit jurnalist”.

La 1 noiembrie 2023, The Economist a publicat un articol al comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, și un interviu cu acesta. Zalujnîi acordă rareori interviuri presei occidentale, așa că fiecare articol creează o mare vâlvă. El a avertizat că războiul intră într-o „etapă pozițională” prelungită și că astfel de condiții favorizează jocul Rusiei. Astfel, el a spus că Ucraina are nevoie de avioane, drone, echipamente de război electronic și echipamente de deminare. Aceste materiale de presă au provocat o avalanșă de reacții din partea agit-prop. Să analizăm mai îndeaproape tezele-cheie ale manipulatorilor.

Resursele de propagandă nu și-au ascuns bucuria față de ceea ce au citit, spunând că, dacă presa occidentală a scris despre eșecurile contraofensivei ucrainene, înseamnă că aceasta a eșuat. Un jurnalist occidental a scris că președintele Zelenski, potrivit unor surse anonime, a încetat să mai perceapă critic realitatea. O astfel de reacție contrazice una dintre principalele manipulări rusești despre „conspirația” presei occidentale, care ar minți în mod constant și ar distorsiona imaginea lumii. Se presupune că a fost creată o întreagă „industrie globală” care produce în permanență videoclipuri înscenate, fotografii și clipuri video false, iar rețelele sociale și mass-media occidentale le-ar răspândi cu entuziasm în întreaga lume. Asta în timp ce Rusia este acuzată „fără temei” că desfășoară „o propagandă sofisticată de televiziune”. Cu toate acestea, atunci când anumite teze ale acestor media occidentale „ostile” rezonează cu narațiunile rusești, agitprop prezintă situația într-o lumină favorabilă: urâtele „guri ale Occidentului” devin surse respectate și de încredere.

„Zelenski este deconectat de la realitate, iar anturajul său vorbește conform „manualelor” lui Putin”

În 2023, Simon Shuster intenționează să publice o carte despre Volodimir Zelenski, astfel încât publicarea răsunătorului articolul ar putea fi percepută ca o încercare de a atrage atenția publicului asupra personalității autorului în ajunul publicării cărții sale. Din punctul de vedere al eticii jurnalistice și al standardelor profesionale, articolul lui Simon Shuster ridică multe semne de întrebare, printre care anonimatul și secretul surselor „din interior”, utilizarea unor afirmații cu încărcătură emoțională care împing cititorul la concluzii subiective și lipsa unei perspective de zoom-out: de exemplu, nu au fost analizate motivele reale ale încetinirii contraofensivei ucrainene. Întrucât toate „trădările” principale trec prin ștampila anonimatului, există o suspiciune întemeiată asupra materialului. De ce este „adevărul” atât de anonimizat? Cine sunt acești anonimi și cât de multă încredere putem avea în ei? Cum putem verifica dacă totul este într-adevăr așa cum spun aceste surse anonime?

„Cercul intim al lui Zelenski a început deja să vorbească conform „manualelor lui Putin””, spune un canal de telegramă pro-rus. „Serviciul de presă al președintelui ucrainean a fost expus la haosul care domnește în guvernul țării. Nu există încredere între el și anturajul său„, rezumă un alt canal de propagandă. Cu toate acestea, nu se poate verifica autenticitatea unei declarații anonime și, de asemenea, este imposibil de analizat motivația vorbitorului. Din cauza observațiilor de mai sus, este dificil să se creadă în teza că președintele Zelenski este „detașat de realitate” și nu vrea să asculte de anturajul său, care „echilibrează” perspectivele de încheiere a războiului.

„Ucraina a ajuns la un moment Cronkite. Va recunoaște Zelenski acest lucru? Sau vom rămâne în buncărul „concepțiilor greșite” ale lui Zelensky (dacă nu fizic, atunci cel puțin psihologic), așteptând sfârșitul inevitabil?”, se întreabă retoric autorul anonim al postării de propagandă, făcând o paralelă cu războiul din Vietnam. În anii 1960, jurnalistul american Walter Cronkite a realizat un documentar despre războiul din Vietnam și a afirmat că acesta a ajuns într-un impas și că singura cale reală de ieșire este negocierea. În acest fel, agitprop îi împinge din nou pe ucraineni să creadă că orice rezistență suplimentară este inutilă și că singura modalitate de a rezolva situația este de a ceda teritoriul și de a se conforma cerințelor Rusiei.

„Fundătura lui Zalujnîi”

Într-un articol și într-un interviu acordat publicației The Economist, Zalujnîi a scris că, în ciuda mai multor contraofensive ucrainene de succes în 2022, războiul se transformă treptat într-un război pozițional. El a subliniat că acest lucru se datorează parității militare dintre forțele ucrainene și cele rusești și că străpungerea liniilor de apărare rusești va fi probabil imposibilă fără un avantaj tehnologic și tactic semnificativ. Cu toate acestea, în articolul său, Zalujnîi nu clasifică situația ca fiind un impas complet. „La fel ca în primul război mondial, am ajuns la un nivel tehnologic care ne plasează într-un impas. Cel mai probabil, nu va exista nicio victorie rapida profundă și frumoasă”, scrie Zalujnîi și adaugă că, pentru a ieși din impas, este nevoie de un salt tehnologic pe scară largă în domeniul războiului și de o ofertă corespunzătoare de arme noi (de înaltă tehnologie) din partea aliaților.

Potrivit lui Kurt Volker, reprezentantul special al Departamentului de Stat al SUA pentru Ucraina, în perioada 2017-2019 Ucraina desfășoară o contraofensivă „cu o mână legată la spate”: fără superioritate aeriană, fără muniție cu rază lungă de acțiune și cu stocuri insuficiente de muniție. Cu alte cuvinte, în timp ce Occidentul se temea de o escaladare, Rusia lupta cu toate metodele posibile (cu excepția, poate, a armelor nucleare).

Articolul și interviul lui Zalujnîi din The Economist par a fi o continuare a temei ridicate în revista Time. Reacția la retorica lui Zalujnîi este chiar mai manipulatoare decât la cea a lui Zelensky. Agitprop a profitat de sintagma „impas” și a manipulat-o în toate modurile posibile. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a acuzat Kievul că, poate din perspectiva Ucrainei, contraofensiva a „intrat în impas”, în timp ce din perspectiva Moscovei, „nu a ajuns într-un punct mort”. Rusia a continuat în mod constant să desfășoare o operațiune militară specială. Toate obiectivele care au fost stabilite trebuie să fie atinse”. „Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei a recunoscut că naziștii ucraineni nu pot străpunge apărarea rusă, deși în urmă cu câteva luni se bătea cu pumnii în piept și promitea să ajungă aproape până în Crimeea”, a declarat unul dintre canalele Telegram, care difuzează retorica pro-Kremlin. „Școala militară rusă (sovietică) a întrecut modelul de guvernare al NATO”, au triumfat alții.

În ciuda afirmațiilor privind un „impas”, lupta de uzură va continua până când una dintre părți va obține un avantaj. Zalujnîi avertizează că, dacă Ucraina nu primește armele necesare, vor crește șansele de victorie ale inamicului. „Pentru a ieși din acest impas, avem nevoie de ceva nou, cum ar fi praful de pușcă, care a fost inventat de chinezi și cu care încă ne ucidem unii pe alții”, asigură Zalujnîi. Ucraina are mai multe șanse să fie prima care să iasă din impas. Kievul se poate baza pe asistența militară din partea aliaților săi, care au cele mai dezvoltate economii din lume, spre deosebire de aliații Moscovei, cu mult mai puțin avansați din punct de vedere tehnologic, cum ar fi Coreea de Nord sau Iranul.

Agitprop recurge la „adevărul selectiv”, subliniind punctele favorabile narațiunii sale principale, în timp ce ascunde faptele incomode. Zalujnîi a scris că Rusia a pierdut cel puțin 150.000 de oameni în război, că viața unui soldat rus nu are nicio valoare pentru Kremlin, iar punctul de referință al lui Putin este Primul și Al Doilea Război Mondial, în care Rusia a pierdut zeci de milioane de oameni. În plus, propagandiștii nu spun nimic despre faptul că forțele aeriene rusești au suferit pierderi uriașe, deoarece, potrivit lui Zalujnîi, Ucraina a distrus mai mult de 500 de sisteme de apărare aeriană inamice. Descriind situația de lângă Avdiivka, comandantul-șef a declarat: „Nu am avut nicio reacție din partea autorităților: ” Pe ecranele noastre de monitorizare în ziua în care am fost acolo am văzut 140 de aparate rusești incendiate-distruse în patru ore de la intrarea în raza de tragere a artileriei noastre”. Dar acest citat nu a ajuns în sursele de propagandă, deoarece este un adevăr incomod care subminează teza succesului ofensivei rusești. –Citeste intregul articol si comenteaza pe contributors.ro