Medicii rezidenți explică ce înseamnă eliminarea monopolului UMF din pregătirea lor: Rezidenții vor ajunge în spitalele unde este deficit real de medici / Măsura ar putea vindeca, pe termen lung, sistemul nostru de sănătate

Eliminarea monopolului deținut până acum de medicii-profesori la UMF în pregătirea medicilor rezidenți – care se înghesuiau doar în spitale din marile centre universitare, pentru că doar acolo lucrează medici care sunt și profesori la facultățile de Medicină și doar acolo aveau voie să facă rezidențiatul – ar putea vindeca, pe termen lung, sistemul nostru de sănătate, consideră medicii consultați, în ultimele zile, de HotNews.ro. „Rezidenții vor putea ajunge, de acum încolo, și în spitale unde este deficit real de medici”, explică Teodor Cristian Blidaru, președintele Federaţiei Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România.

Ce avantaje aduce modificarea radicală a desfășurării rezidențiatului, potrivit medicilor rezidenți:

• Principalul avantaj: rezidenții vor ajunge și în spitale unde este deficit real de medici. Rezidenții se vor putea îndrepta spre spitale județene din orașe mai mici, care nu sunt centre universitare și unde nu aveau, până acum, acces, explică Teodor Cristian Blidaru.

• Creșterea calității actului medical: Odată ce medicii tineri vor ajunge și în spitalele din orașele mici, se va vedea o diferență la nivelul calității actului medical – în aceste spitale va fi un număr poate chiar dublu de medici, chiar dacă jumătate vor fi rezidenți, iar fluxul de pacienți și calitatea serviciilor medicale vor crește și ele, spune Ioan Mirea, un alt medic rezident.

• Faptul că rezidenții nu se vor mai înghesui doar în centre universitare mari și vor merge și către spitale unde nu aveau până acum acces ar putea să vindece, pe termen lung, sistemul nostru de sănătate, consideră președintele Federaţiei Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România.

• O mare parte dintre medicii rezidenți care studiază acum în centre universitare sunt din provincie. O parte dintre ei, care își doresc acest lucru, vor avea ocazia să se întoarcă și să lucreze în zona de unde sunt originari.

• Numărul de rezidenți per medic va fi mai mic iar calitatea pregătirii acestora, cel mai probabil, va crește, potrivit lui Teodor Cristian Blidaru.

• Medicii rezidenți vor putea urma rezidențiatul și în spitalele ai căror medici nu predau la facultăți de Medicină: spitale județene, spitale militare, aflate atât în subordinea ministerelor, cât și a autorităților locale, precum și în spitale private și în cabinetele medicilor de familie, potrivit unei Ordonanțe de Urgență adoptate ieri.
  

• Rezidențiatul (pregătirea medicilor rezidenți) se desfășura până acum, conform legii, doar în spitale universitare de stat și în spitale clinice de stat – care au contracte cu universități de Medicină și unde lucrează medici care predau la facultățile de Medicină.

• Rezidențiatul durează între 3 și 6 ani, în funcție de specializarea aleasă.

• Înaintea adoptării Ordonanței, unele voci, în special din rândul medicilor rezidenți, și-au exprimat temerea că aceasta se va lovi de opoziția Universității de Medicină și Farmacie (UMF).

• Textul Ordonanței de Urgență nu a fost publicat, deocamdată, în Monitorul Oficial. HotNews.ro îl va prezenta îndată ce va fi publicat.

• Ordonanța de Urgență care modifică radical rezidențiatul a fost adoptată de Guvern fără a fi postată, anterior, în dezbatere publică. În cazul OUG-urilor nu există această obligație legală (care există în cazul proiectelor de lege și Hotărârilor de Guvern).

• Rezidenții vor putea merge în spitalele unde este cu adevărat deficit de medici

Teodor Cristian Blidaru spune că principalul avantaj al măsurii adoptate de Guvern este faptul că medicii rezidenți vor putea ajunge în spitale județene din orașe mai mici, care nu sunt centre universitare și unde nu aveau, până acum, acces: „Sunt spitale județene foarte bine dotate care își permit să primească rezidenți, cum ar fi, se exemplu, spitalul de la Suceava și Baia Mare. Spitalul de la Suceava are totul ca să poate primi rezidenți, inclusiv beneficii de cazare. Sistemul de stat ne asigură accesul la îngrijirile primare și ne asigură accesul la un serviciul medical gratuit. Așa că este foarte important să vorbim mai mult despre spitalele județene decât despre spitalele private”, spune Teodor Cristian Blidaru.

Teodor Cristian Blidaru, care a trecut anul acesta prin examenul de rezidențiat și urmează să intre în pregătirea de rezidențiat la începutul anului viitor, este de părere că, în momentul în care rezidenții vor merge la nivel local și vor vedea că există facilități și poate, ulterior, vor fi încurajați să rămână acolo și să nu se mai înghesuie în centrele universitare mari, „asta s-ar putea să vindece, pe termen lung, sistemul nostru de sănătate”. El speră și că, odată ce mai mulți medici vor ajunge la nivel județean, aceștia vor pătrunde mai mult, ulterior, și în mediul rural.

Ioan Mirea, și el medic rezident, crede că odată ce vor ajunge medicii tineri, rezidenți, vor ajunge și în spitalele din orașele mici, se va vedea o diferență la nivelul calității actului medical. Ioan Mirea spune că vom avea un număr „poate chiar dublu de medici, chit că jumătate vor fi medici rezidenți”, dar spune că și fluxul de pacienți și calitatea serviciilor medicale vor crește: „Va fi în avantajul pacienților și în avantajul sistemului medical să intrăm în aceste spitale unde este deficitul real de medici. Pentru că deficitul real de medici nu este în București sau în centrele universitare, este în toate celelalte spitale”, spune Ioan Mirea, medic rezident.

La rândul său, Teodor Cristian Blidaru, președintele Federaţiei Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România, afirmă că posibilitatea ca rezidenții să își aleagă întregul program de rezidențiat într-un spital non-universitar dintr-un oraș mai mic nu este neapărat viabilă, dar ei vor avea posibilitatea să facă aici anumite stagii din cadrul rezidențiatului: „Iar un astfel de spital le va deschide posibilitatea către o cazuistică nouă, către un număr mai mare de pacienți și către un contact mai bun cu bolnavul. Ei, într-un spital mare din București, sunt 4-5-6 rezidenți pe un bolnav, în multe situații. Odată ajunși într-un spital dintr-un oraș mai mic, vor putea cu adevărat să spună că își exercită profesia de medic”, subliniază Teodor Cristian Blidaru.

Teodor Cristian Blidaru mai spune că, în acest moment, mare parte dintre medicii rezidenți care studiază în centre universitare sunt din provincie. El mărturisește că „avem colegi care ar dori să meargă mai aproape de casă, să lucreze în zona respectivă”.

Nu în ultimul rînd, un alt mare avantaj al noii modalități de pregătire a rezidenților va fi, potrivit lui Teodor Cristian Blidaru, acela că numărul de rezidenți per medic va fi mai mic. Iar al treilea, cazuistica: „în spitalele județene vom avea mult mai multă deschidere”, spune el.

Ioan Mirea crede și că, în momentul în care unele secții din spitale mai mici vor primi rezidenți, acest lucru va însemna „o facilitare a progresului, pentru că în momentul în care vor vedea că o anumită secție primește rezidenți, va încuraja și alte secții pentru a crea condiții mai bune și a putea primi și ele de anul viitor rezidenți”.

În ceea ce privește lipsa aparaturii din unele spitale/secții și dacă acest lucru va împiedica venirea rezidenților, Ioan Mirea spune că, până la urmă, „aparatura este valabilă în puține specialități, dar se poate face medicină de calitate și se poate ajunge la un act medical foarte performant și fără această apartură foarte performantă.”

• Viitorii medici, încântați de posibilitatea de a alege în premieră între rezidențiat în spitale de stat și private

Viitorii medici sunt încântați și de posibilitatea de a alege, în premieră, între spitale de stat și spitale private unde să se pregătească: „Începând cu această generație, rezidenții vor putea să vadă toate aspectele sistemului sanitar, pentru că nu vorbim despre rezidențiat cu totul în privat sau cu totul la stat, ci vorbim despre rotații la stat și la privat și e normal ca rezidentul să vadă ambele părți. Un rezident, în momentul în care selectează o specialitate, nu face timp de 4-5 ani doar acea specialitate, ci are un număr de rotații în alte specialități. În momentul acela nu le face în același spital în care este rezident de bază, ci se rotește în mai multe spitale. Și acesta este momentul în care se va diversifica această plajă și rezidenții vor putea să acceseze mult mai multe oportunități”, explică Teodor Cristian Blidaru.

Teodor Cristian Blidaru mai spune că „la finalul ciclului de rezidențiat avem aceleași opțiuni în față: fie mergem într-un spital public, fie ne orientăm către privat. Este o măsură pozitivă să ‘dăm cu nasul’ în rezidențiat și de spitale publice, și de spitale private, să vedem diferența. Poate acest lucru va reprezenta o încurajare pentru spitalele publice să crească un pic, să calibreze în anumite locuri calitatea de predare și de practică medicală. Vom putea vedea ambele părți ale paharului, pentru că spitalele private, într-adevăr, sunt mai bine dotate, dar, pe de altă parte, cazuistica pe care o vedem în spitalele private este mult mai puțin diversificată decât cazuistica pe care o vedem în spitalele publice. Greutatea cazurilor pe care le vedem în spitalele private e mult mai mică față de spitalele publice. Va fi de discutat ulterior, în implementare, pentru că nu există încă, cum se va face acordul pacientului pentru a exista rezidenți și în spitalele private. În momentul de față, neexistând rezidenți acolo, pacientul va trebui să își dea acordul, și asta va fi probabil o birocrație nou formată.”

• Rezidenții cer timp și răbdare pentru implementarea schimbării

Teodor Cristian Blidaru consideră că schimbarea modalității de pregătire a rezidenților reprezintă în mod clar un pas pozitiv și crede că „era clar că în momentul de față sistemul nu mai putea să facă față la numărul mare de rezidenți care intră în acest proces. Noi am militat pentru ca toți cei care promovează examenul de rezidențiat, fiind dreptul lor, să își poată selecta ulterior un loc și să o poată face în mod real, nu doar pe hârtie. Suntem conștienți că este o măsură făcută într-un termen scurt și care poate va necesita calibrări pe parcursul implementării. Ne bucură că acest lucru se recunoaște și din partea Ministerului Sănătății și vom fi alături, într-un grup de lucru în care vom putea calibra măsura pe termen lung.”

El admite că vor fi într-adevăr foarte multe întrebări de pus când vine vorba de implementare, privind finanțele, privind cum va fi creată resursa umană de predare în acele spitale și cum se va decide care sunt acele spitale unde se va desfășura rezidențiatul: „Nu știm aceste detalii momentan pentru că nu am văzut încă textul Ordonanței de Urgență, dar ne bucură faptul că există un dialog cu noi, rezidenții, pentru a stabili aceste lucruri de comun acord.”

Teodor Cristian Blidaru subliniază însă că „noi am încurajat încă de la început un parteneriat public-privat între universitățile publice și spitalele județene, spitalele militare și spitalele private, pentru a deschide real această plajă de practică pentru rezidenți”.

La rândul său, și Ioan Mirea îndeamnă la răbdare pentru ca această măsură să poată fi implemetată cu succes: „Dacă nu ne grăbim și toate lucrurile vor fi puse la punct, putem ajunge să avem mult mai multe avantaje. Trebuie să avem răbdare cu toții. Până se poate implementa ceva la nivelul acesta este nevoie de răbdare și de a nu ne arunca din nou cu capul înainte și a spune că lucrurile nu funcționează, după care să renunțăm imediat la ele.”

Citește și:

• Schimbare majoră la rezidențiat: OUG care își propune să elimine monopolul UMF a fost adoptată / Victor Costache: O soluție europeană pentru a lărgi baza de formare pentru acești tineri minunați

• Cum vrea Guvernul să spargă monopolul UMF asupra rezidențiatului și ce spun rezidenții și medicii: În Franța și în Germania rezidenții se pot forma oriunde / În UMF e o familie internă care nu va permite acest lucru