Strategia indatorarii Romaniei

Esecul unui program care a scurs 7 milioane de dolari

Circa 7 milioane de dolari s-au cheltuit aproape inutil. La nici un an de la inaugurare, retelele de alimentare cu apa din satele ce au beneficiat de programul guvernamental sunt (sau urmeaza a fi) sistate! Consiliile locale nu pot acoperi costurile mari ale apei si au apelat la solutia bransarii individuale.

220 de milioane de dolari! Aceasta este suma girata in urma cu sapte ani de Guvernul Romaniei pentru un program national de alimentare cu apa in mediul rural. Prin licitatie, s-a stabilit ca programul sa fie executat de Solel Boneh Tahal Joint Venture (Solel Boneh pe post de executant, iar Tahal pe post de proiectant).

Dupa numeroase rocade cu listele de beneficiari si cu fondurile destinate judetului nostru („strategie” pe care am prezentat-o in detaliu), pe lista „norocosilor” au ramas comunele Coas, Dumbravita, Sacalaseni, Boiu Mare, Ulmeni si Asuaju de Sus, unde abia s-au inceput lucrarile de executie.

Dincolo de tergiversarile legate de finalizarea lucrarilor, neplata subantreprenorilor si cheltuirea preferentiala a unui puhoi de bani in localitati cu primari PSD, programul s-a dovedit a fi un mare fas. Motivul? Alimentarea cu apa prin intermediul cismelelor stradale a cauzat primariilor cheltuieli de zeci de milioane de lei lunar, asa ca s-a hotarat…

renuntarea la sistemul actual si inceperea lucrarilor de bransare individuala! Altfel spus, zecile de noi cismele vor fi trimise, probabil, la fier vechi, iar oamenii vor scoate din buzunar alte milioane (de aceasta data, private!) pentru a avea apa.

Benny Hill show!

Principalul motiv al dezafectarii cismelelor este consumul excesiv de apa. Adica oamenii nu s-au multumit doar cu folosirea apei pentru uz casnic, ci unii s-a gandit ca n-ar strica sa-si umple si… fantana. „Apa e suspendata, deci cismelele sunt scoase din functiune. In comuna avem circa 35 de cismele, dar lucram la bransare individuala. Am avut foarte mari costuri cu apa, asta a fost problema.

Se folosea fara discernamant. S-a ajuns ca duceau de la cismea apa si o puneau in fantana (!). Va dati seama ca era imposibil sa achitam atatia bani”, a spus Emilian Pop, primarul din Sacalaseni.

Desi cismelele sunt inca in garantie si ar putea fi valorificate de Consiliul Judetean sau de consiliile locale care le-au primit in administrare, autoritatile nu-si fac prea mari probleme legate de „soarta” acestora. „La noi e sistata apa! Numai pe lunile de vara am platit 150 de milioane de lei. Consuma lumea in nestire. Am avut si unele defectiuni, dar le-am remediat.

Deci, cismelele sunt dezafectate, nu stiu ce se va intampla cu ele. Cate sunt? Nu stiu, la 300 de metri distanta una de alta. Oricum, in jur de 35″, a spus Felician Ciceu, viceprimarul din Dumbravita. Cum nici metoda bransarii individuale nu va rezolva problemele tuturor satenilor, e posibil sa se pastreze o parte dintre cismele. Dar cine va plati apa, ramane un mister.

„Cismelele nu vor mai fi folosite. Vom mai lasa probabil in jur de 6, din cele 32 existente, dar mai mult nu e nevoie, ca au oamenii si fantani (pai de ce au montat atatea, daca nu e nevoie?, n.red.). Cu restul nu stiu ce se va intampla. Am semnat un contract de colaboare cu o firma, care a inceput deja lucrarile pentru bransament individual.

De cand avem alimentarea cu apa prin cismele am platit 130 de milioane pentru apa, nu ne permitem”, a spus Sabin Rat, primarul din Coas. In schimb, autoritatile judetene considera ca cismelele trebuie pastrate, iar costul apei ar trebui suportat de beneficiari.

„Cred ca aceste cismele sunt necesare si, avand in vedere ca au un consum comun, ar trebui sa se stabileasca taxa generala pe toata localitatea, sau cismele cu cartele (!)”, a solutionat Dumitru Dumuta, secretarul general al Consiliului Judetean Maramures. Numai ca oamenii nu sunt de acord nici cu aceasta solutie, pentru ca putini folosesc apa de la cismele.

„Nu ne-o ajutat cu nimic programul asta. Ca folosesc apa numa’ aia care au cismeaua in fata curtii. Io, decat sa car apa de la 300 de metri, mai bine scot din fantana”, a spus Florian Covaci din Ulmeni.

Economie prin presiune!

Cel mai econom dintre primari s-a dovedit a fi Vasile Ardelean, mai marele orasului Ulmeni. Numai ca economia s-a putut realiza doar prin „presiune locala”. „N-am platit foarte mult luna asta, in jur de vreo 6 milioane de lei, dar au fost si situatii in care am fost nevoiti sa sistam apa, ca se consuma in nestire (unii spalau masina si chiar haine!).

Asa nu se poate! Oricum, prin martie sper sa definitivam bransamentul individual, si atunci nu mai avem probleme”, a spus Vasile Ardelean, primarul din Ulmeni.

Cismele cu… cartela

„Nu stiu ca si-au facut bransament individual, aflu de la dumneavostra! Solel Boneh nu prevedea asa ceva, ci doar alimentare prin cismele, dar nu cred ca este util sa se inchida cismelele. Problema localitatilor este alta, si anume cum sa stabileasca consumul pentru apa. Am inteles ca in alte localitati din tara sunt cismele cu cartele, dar sunt foarte scumpe.

Si a doua problema, pentru a se face racordari individuale e nevoie de o statie de epurare si de canalizare. In principiu, proiectul Solel Boneh urmarea realizarea proiectului prin cismele pentru ca nu primesti autorizatie pentru bransament individual cate vreme nu ai canalizare si statie de epurare. Eu nu cred ca o sa fie bani pierduti. Nu stiu cate cismele sunt intr-o localitate.

Acum am inteles ca se poarta discutii cu Solel Boneh sa mai atraga resurse si Guvernul sa mai garanteze niste bani. Oricum, contractul nu s-a executat in intregime, n-au ajuns banii.” – Dumitru Dumuta, secretarul general al Consiliului Judetean Maramures.