Totul despre cometa care se va putea vedea și din România cu ochiul liber – Când și cum o putem observa

​Cometa denumită ZTF a fost descoperită în martie 2022 și de atunci a parcurs peste 500 de milioane de km și va ajunge suficient de aproape de Terra, încât să poată fi văzută cu ochiul liber. Când o puteți vedea, cum va arăta și în ce mod o veți putea privi? Deși s-a scris mult că această cometă vine aproape de Terra o dată la 50.000 de ani, se pare că acest lucru nu este adevărat.

O cometă recent descoperită

Cometa va fi vizibilă începând cu 12 ianuarie, dar se va vedea cel mai bine la final de ianuarie și început de februarie. Ar putea fi vizibilă și cu ochiul liber în afara orașelor, dar mai bine poate fi văzută prin binoclu sau lunetă. Cu instrumente mai performante coama cometei va părea verzuie, datorită compoziției chimice.

Cometa C/2022 E3 (ZTF) a fost descoperită de astronomii Bryce Bolin și Frank Masci, cu ajutorul observatorului Zwicky Transient Facility, Palomar, California, în martie 2022. Aici puteți vedea o fotografie la înaltă rezoluție cu cometa.

Bryce Bolin a răspuns, la o întrebare adresată de HotNews.ro, că din orbita cometei se poate deduce faptul că aceasta provine din regiunea denumită „norul lui Ort” care este o vastă întindere presărată cu bucăți de comete înghețate rămase de la formarea sistemului solar. El mai spune că, dată fiind orbita cometei, nu se poate spune că trece pe lângă Terra o dată la 50.000 de ani.

Cometele sunt corpuri cerești formate din rocă, praf și gheață gazoasă aflate pe o orbită alungită în jurul Soarelui. În apropierea Soarelui, căldura acestuia împrăștie gazele și praful, pentru a forma o coadă prelungă în jurul nucleului cometei.

Norul lui Oort este o populație numeroasă de comete din extremitatea sistemului nostru solar și poartă numele astronomului danez Ian Oort, cel care i-a dovedit pentru prima oară existența, în 1950.

În vara lui 2020 cometa denumită C/2020 F3 (Neowise) a putut fi văzută și din România și a fost mult mai strălucitoare decât va fi cometa de acum.

Nu a mai fost și nici nu va mai veni

Cometa nu a mai fost aproape de Terra acum 50 de milenii și nici nu va mai veni peste alte 50 de milenii, explică astronomul Adrian Șonka.

„Aici este o mică problemă. Cometa aceasta nu este periodică, n-o să ne mai viziteze niciodată, nu știu de unde a apărut informația asta că ne va vizita peste 50.000 de ani. Nu este o cometă periodică și nu se va întoarce niciodată la Soare. Acum o vedem pentru prima și ultima oară, este prima ei trecere pe lângă Soare, dar și ultima”, explică astronomul Adrian Șonka, pentru HotNews.ro.

• Astronomii cred că au găsit cea mai mare cometă observată vreodată

Și într-un articol din publicația Boston Globe unul dintre cei doi astronomi care au descoperit cometa spune că NU știm dacă ea s-a mai apropiat de Terra și în paleolitic, acum 50.000 de ani.

Bryce Bolin de la Caltech face și o comparație simpatică între comete și…pisici: „Cometele sunt un fel de pisici ale sistemului solar pentru că fac ce vor și, tot precum pisicile, sunt pufoase. Au fost observate comete cu comportamente bizare de fragmentare sau dezintegrare”

Astronomul Adrian Șonka explică faptul că este foarte greu să spui dacă o cometă va fi observabilă cu ochiul liber sau nu. „Cometele sunt imprevizibile, avem o formulă, o ecuație în care introducem valori precum mărimea ei, cum trece față de Soare și Pământ și aflăm o strălucire, dar acea strălucire calculată nu este întotdeauna la fel cu cea observată”.

• Philae a petrecut noaptea pe cometa. Povestea misiunii Rosetta care poate face istorie pentru Europa

Probabil că această cometă se va putea vedea cu ochiul liber din afara orașelor la început de februarie, când C/2022 E3 (ZTF) va fi cel mai aproape de Pământ, la sub 45 milioane km, o depărtare destul de mică de Terra pentru o cometă. Când a fost descoperită, acum aproape un an, cometa se găsea la aproximativ 700 milioane km de Soare.

Interesant este că la început de februarie această cometă se va vedea toată noaptea din emisfera nordică, așa că va putea fi privită chiar bine printr-un binoclu, din 25 ianuarie până prin 10 februarie.

Și cu telescopul poate fi văzută bine, dar trebuie să cunoști cerul pentru a o putea găsi. Dacă nu ai folosit des telescopul până acum, îți va fi foarte greu să o detectezi Depinde foarte mult cât de strălucitoare va fi, dar se va vedea precum o dungă luminoasă, însă nu foarte mare, explică Adrian Șonka.

Ce va observa un om care va privi spre cometă? Începând din 30 ianuarie până în 5-6 februarie, dacă te uiți la un interval de jumătate de oră la ea poți observa că s-a mișcat, că și-a schimbat poziția pe cer.

Vor fi câteva ocazii în care cometa va fi mai ușor de găsit, fiindcă va trece pe lângă obiecte strălucitoare: pe 5 februarie trece pe lângă steaua Capella, una dintre cele mai strălucitoare stele de pe cerul nopților de iarnă. Pe 11 februarie cometa va trece pe lângă Marte, iar pe 14 februarie va trece pe lângă steaua Aldebaran. Aici puteți vedea câteva hărți.

Cometele – Ce sunt, unde se găsesc și de când oamenii sunt fascinați de ele

Cometele sunt cele mai spectaculoase corpuri cerești și majoritatea sunt originare dintr-o regiune numită Norul lui Ort, de unde au nevoie de mii sau chiar de milioane de ani pentru a face o rotație completă în jurul Soarelui. Un al doilea grup important provine din centura Kuiper, iar aceste comete sunt numite „scurt periodice”, deoarece clclurile lor orbitale nu depășesc 200 de ani.

Centura Kuiper este regiunea din sistemul solar unde se găsesc cele mai multe planete pitice, iar întinderea este uriașă: de la orbita lui Neptun, până la distanța de 50 de unități astronomice față de Soare (7,5 miliarde km).

Termenul „cometă” provine din grecescul „kometes”, care înseamnă „pletos”. Aceste obiecte sunt rămășițe de la formarea sistemului Solar, acum 4,6 miliarde de ani. Compuse din praf, apă înghețată și dioxid de carbon, cometele au fost considerate niște bulgări de zăpadă mari și murdari.

Pe când trec pe lângă Jupiter în drumul lor către Soare, cometele încep să se dezghețe. Căldura solară vaporizează gheața, care formează un halou de gaze și praf sau o „coamă” în jurul nucleului cometei. Apropiindu-se de orbita lui Marte, cometele încep să formeze cozi lungi și spectaculoase, uneori de milioane de kilometri lungime.

Având în față vântul solar, cozile cometelor sunt îndreptate întotdeauna în direcție opusă Soarelui. Praful este împins de razele solare, formând o coadă strălucitoare, albă, puțin curbată. Vaporii, mai mici, sunt împinși de particulele vântului solar, formând o coadă dreaptă, albăstruie și mai puțin luminoasă.

Iată ce scrie Neil deGrasse Tyson despre comete: „Cometele sunt bulgării cosmosului. De obicei nu au mai mult de câțiva kilometri în diametru și sunt compuse din gheață, praf, gaze înghețate și diverse alte particule. De fapt, pot fi chiar asteroizi cu un înveliș de gheață care nu s-a evaporat complet. Pentru a decide dacă avem de-a face cu un asteroid sau cu o cometă trebuie să știm unde s-a format și unde se află”.

Oamenii au urmărit fascinați cometele încă de acum multe milenii, iar chinezii au încă de acum 4.000 de ani date despre apariția pe cer a diverselor comete, existând multe informații în vechile cronici, între anii 2100 și 250 î Hr.

Cea mai faimoasă cometă este Halley, care trece pe lângă Terra o dată la 75-76 de ani, iar în 1986 a făcut senzație, devenind celebre fotografiile făcute atunci, pentru prima oară cu aparatură modernă.

Astronomul Edmond Halley a fost primul care și-a dat seama că această cometă are orbită periodică și a prezis corect că va reveni lângă Terra în 1758. Cele mai vechi relatări despre cometă datează de acum 2.200 de ani, fiind menționată și în Tapiseria de la Bayeux, celebra pânză brodată de aproape 70 de metri lungime care descrie evenimentele care au dus la cucerirea normandă a Angliei, acum aproape un mileniu. Pământenii vor mai putea zări cometa Halley pe cer abia în 2061.

Edmond Halley este primul astronom care și-a dat seama că stelele se mișcă. A descoperit asta în 1718, comparând poziția stelei Arcturus de pe hărțile astronomului grec Hipparh, cu peste 18 secole în urmă, cu poziția pe care steaua o avea la început de secol XVIII.

NASA a trimis mai multe misiuni pentru a studia îndeaproape cometele, începând cu misiunea Deep Space 1, care a ajuns la cometa Borrelly în 2001. Foarte spectaculoase au fost imaginile culese de sondele Rosetta și Philae acum câțiva ani, cu cometa Churyumov-Gerasimenko

Hale – Bopp, Shoemaker-Levy 9, Tempel 1 și ISON sunt printre cele mai cunoscute comete.

Sursa foto: Dreamstime.com