Traian Basescu retrimite Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a semnat vineri, cererea de reexaminare a Legii privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene, in temeiul Articolului 77 Alineatul (2) din Constitutia Romaniei, informeaza Administratia Prezidentiala. In cererea de reexaminare se arata ca legea pastreaza, in forma primita spre promulgare, solutii legislative constatate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 784/2012, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 701/2012. Seful statului cere, printre altele, eliminarea din textul legii a mandatului propus de Guvern si amendat de Parlament, avand in vedere regulile impuse de jurisprudenta Curtii Constitutionale prin care s-a statuat ca presedintele Romaniei este singurul care poate sa mandateze Executivul in domeniul politicii externe.

• Redam integral textul cererii de reexaminare a legii:

Domnului Valeriu-Stefan Zgonea

Presedintele Camerei Deputatilor

In temeiul Articolului 77 Alineatul (2) din Constitutia Romaniei, republicata, formulez urmatoarea Cerere de reexaminare asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene

Motivele cererii sunt urmatoarele:

In forma legii adoptata initial de Senat, in calitate de Camera decizionala, in data de 21 iunie 2012, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 784 din 26 septembrie 2012 asupra sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor Art. 2 lit. e), Art. 3, Art. 18 si Art. 19 din Legea privind cooperarea intre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene si a constatat ca sunt neconstitutionale prevederile Art. 3, Art. 18 si Art. 19.

Dupa reluarea procedurii legislative s-au operat unele modificari in vederea punerii in acord a legii cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 784/2012, Senatul, in calitate de Camera decizionala, in data de 15 aprilie 2013, adoptand prezenta lege aflata la promulgare.

Apreciem ca Legea privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene, in forma primita spre promulgare, conserva solutiile legislative constatate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 784/2012, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 701/2012, pentru considerentele pe care urmeaza sa le detaliem.

In primul rand, cu privire la dispozitiile Art. 18, in forma initiala a legii supusa controlului de constitutionalitate, Curtea Constitutionala a constatat ca acestea aduc atingere prevederilor Art. 80 Alin. (1), coroborat cu Art. 91 si Art. 148 Alin. (4) din Constitutie si a reluat, in esenta, argumentele principale pe care si-a intemeiat Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natura constitutionala dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, si presedintele Romaniei, pe de alta parte, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 479/2012. Astfel, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, ca: „In exercitarea atributiilor constitutionale, Presedintele Romaniei participa la reuniunile Consiliului European in calitate de sef al statului. Aceasta atributie poate fi delegata de catre Presedintele Romaniei, in mod expres, primului-ministru.” Totodata, Curtea a retinut ca: „potrivit Art. 80 Alin. (1) din Constitutie, Presedintele Romaniei reprezinta statul roman, ceea ce inseamna ca in planul politicii externe conduce si angajeaza statul. Acest text constitutional ii permite sa traseze liniile viitoare pe care statul le va urma in politica sa externa, practic sa ii determine orientarea in planul relatiilor externe, tinand cont, desigur, de interesul national (…)”. In ceea ce priveste Guvernul, in aceeasi decizie se stipuleaza ca „rolul Guvernului in politica externa este unul mai degraba tehnic, el trebuind sa urmeze si sa indeplineasca obligatiile la care Romania s-a angajat la nivel de stat” si ca \”acest rol este unul de executie, asadar, unul derivat, si nu originar, cum este cel al Presedintelui Romaniei”.

In forma legii aflata la promulgare, textul acestui articol declarat neconstitutional a fost eliminat.

Totodata, cu privire la dispozitiile Art. 19 in forma legii supusa controlului de constitutionalitate, Curtea a observat ca acestea sunt neconstitutionale, „contravenind atat Art. 1 Alin. (5), cat si Art. 80 Alin. (1) coroborat cu Art. 91 si Art. 148 Alin. (4) din Constitutie, deoarece nu statueaza cu privire la atributiile Presedintelui ce trebuie exercitate in procesul de elaborare si adoptare a mandatului.”

In forma legii aflata la promulgare, la Art. 18, se stipuleaza, cu privire la procesul de elaborare si adoptare a mandatelor, insa sunt omise atributiile Presedintelui Romaniei. Mai mult decat atat, potrivit noilor prevederi, Art. 18 Alin. (4) poate fi interpretat in sensul existentei a doua mandate necorelate intre ele, unul al Guvernului, ce poate fi cenzurat de catre Parlament si altul al Presedintelui Romaniei, incredintat Guvernului.

In acest sens, consideram ca se impune eliminarea din textul legii a mandatului propus de Guvern si amendat de Parlament, avand in vedere regulile impuse de jurisprudenta Curtii Constitutionale prin care s-a statuat ca numai Presedintele Romaniei poate sa mandateze Guvernul in domeniul politicii externe.

In al doilea rand, cu privire la dispozitiile Art. 3 in forma legii supusa controlului de constitutionalitate, Curtea a constatat ca acestea „incalca prevederile Art. 1 Alin. (5) si Art. 67 teza intai din Legea fundamentala” intrucat „Parlamentul, in exercitarea atributiilor sale prevazute de Legea privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene adopta „, iar acestea nu se afla printre actele ce sunt prevazute de Art. 67 teza intai din Constitutie, respectiv „legi, hotarari si motiuni”. Or, potrivit noii reglementari, Parlamentul urmeaza sa adopte „rezolutii”, iar acestea nu se regasesc in textul constitutional indicat de Curtea Constitutionala. Consideram ca inlocuirea „opinie” cu „rezolutie”, in conditiile in care acest din urma termen nu apare in enumerarea de la Art. 67 din Constitutie, nu inlatura situatia de neconstitutionalitate.

In jurisprudenta sa, cu privire la efectele deciziilor sale, Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr. 1018/2010, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 511/2010, ca „adoptarea de catre legiuitor a unor norme contrare celor hotarate printr-o decizie a Curtii Constitutionale, prin care se tinde la pastrarea solutiilor legislative afectate de vicii de neconstitutionalitate, incalca Legea fundamentala. Or, intr-un stat de drept, astfel cum este proclamata Romania in Art. 1 Alin. (3) din Constitutie, autoritatile publice nu se bucura de nicio autonomie in raport cu dreptul, Constitutia stabilind in Art. 16 Alin. (2) ca nimeni nu este mai presus de lege, iar, in Art. 1 Alin. (5), ca respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”

Totodata, Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr. 738/2012, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 690/2012, ca „forta obligatorie a actelor jurisdictionale, deci si a deciziilor Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. Asadar, atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor Art. 147 Alin. (4) din Constitutie, si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept.”

Fata de argumentele expuse, consideram ca Legea privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene trebuie pusa in acord cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 784/2012, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 701/2012, in ceea ce priveste procesul de elaborare si adoptare a mandatelor, precum si in ceea ce priveste actele emise de catre Parlament, in exercitarea atributiilor prevazute de aceasta lege.

Pe de alta parte, referitor la Art. 2 lit. k), in forma legii aflata la promulgare, apreciem utila adaugarea principiului proportionalitatii, alaturi de cel al subsidiaritatii, in ceea ce priveste analiza efectuata de Parlament asupra proiectelor de acte normative europene, avand in vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana si, respectiv, Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Avand in vedere aspectele semnalate, precum si competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicitam reexaminarea Legii trimise spre promulgare, urmand ca Parlamentul sa decida asupra acesteia.