Viitorul apartine firmelor de avocati asociati

Primele reglementari privind avocatura au aparut in anul 1995, cand a fost publicata Legea privind organizarea si exercitarea acestei profesii.

In acel moment, doar cativa avocati bucuresteni au avut initiativa infiintarii unor cabinete de avocati asociati, restul preferand profesarea meseriei in mod independent, in cadrul propriului cabinet de avocatura. Cei care au mizat pe cabinetele asociate au castigat.

Marile privatizari desfasurate in ultimii ani au atras firme internationale, care au devenit clienti ai caselor de avocatura. Astfel, firmele de avocati asociati din Bucuresti au ajuns sa raporteze cifre de afaceri de ordinul milioanelor de euro.

In Capitala, exista aproximativ 100 de societati de avocatura, fiecare grupand zeci de avocati. Aceste firme au reusit sa ia locul avocatilor obisnuiti sa isi practice meseria in cabinete individuale. Aparitia firmelor specializate s-a intensificat incepand din 1998, piata ajungand in prezent la maturitate.

In schimb, in Cluj, majoritatea avocatilor prefera sa isi practice meseria in cadrul birourilor individuale. Totusi, observand succesul firmelor bucurestene, o parte a acestora au inteles ca, pentru a se mentine pe piata si a se adapta aderarii la Uniunea Europeana, este nevoie sa se asocieze.

In plus, statutul de firma le va permite sa devina colaboratori ai societatilor bucurestene de avocatura, reprezentandu-le pe acestea in judet sau in regiune.

Avantajele Capitalei

In Cluj nu exista nici un cabinet de avocati asociati comparabil cu cele din Bucuresti, desi in Barou sunt inscrisi peste 500 de avocati. Potrivit lui Mirel Ionescu, prodecanul Baroului Cluj, exista doar doua-trei societati civile profesionale (firme de avocatura), formate de catre avocati cu grade apropiate de rudenie.

De altfel, Capitala este avantajata, in opinia avocatilor clujeni, de faptul ca majoritatea companiilor straine care doresc sa investeasca sau sa patrunda in Romania se orienteaza spre Bucuresti, in vreme ce in Cluj abia acum se prefigureaza investitii importante.

De o dezvoltare similara a firmelor de avocatura a avut parte si Timisoara, beneficiind de avantajul ca, situandu-se in apropierea granitei, a atras investitori straini care au cautat servicii de calitate, oferite de firme specializate in avocatura.

La polul opus, Clujul a fost multa vreme ocolit de marile companii, motiv pentru care cererea pentru servicii de avocatura business a fost scazuta, comparativ cu celelalte mari orase ale tarii.

Mirel Ionescu considera ca un alt motiv pentru care in Bucuresti a fost necesara infiintarea unor societati civile profesionale – numite generic firme de avocatura – il constituie numarul mare de instante din Capitala, ceea ce face aproape imposibila munca unui singur avocat la mai multe cauze, in diverse instante situate la mare distanta una de alta.

Avocatii clujeni infiereaza si mentalitatea acestor locuri, din cauza careia asocierea mai multor avocati este privita cu reticenta. Pentru o parte a clientilor, reputatia, numele unui avocat, conteaza mai mult decat profesionalismul acestuia.

Astfel, un avocat cu „prestigiu” ar putea pierde clienti devenind parte a unui cabinet de avocati asociati, in care numele sau nu ar ramane la fel de sonor sau clientul nu ar avea certitudinea ca de cauza sa se ocupa respectivul avocat.

Un alt impediment in dezvoltarea firmelor de avocatura este faptul ca majoritatea companiilor mari prefera sa mentina un departament juridic, care sa se ocupe de problemele juridice ale companiei.

In timp insa tendinta va fi de mentinere a maxim unui jurist, pentru rezolvarea problemelor mai complexe apelandu-se la societati specializate de avocatura. Exista si in Cluj firme, in general mici si medii, care desi au angajat un jurist, cand apare o problema de anvergura, cum ar fi un proces, apeleaza la avocati.

Clujul intra in pregatiri

Unii avocati clujeni si-au manifestat deja intentia de a infiinta astfel de firme de avocatura. O parte dintre ei chiar au „spionat” activitatea firmelor bucurestene pentru a avea un model dupa care sa infiinteze propriile cabinete asociate.

S-a observat ca firmele din capitala au intre 3 si 7 avocati asociati, aproximativ 10 avocati colaboratori si inca 10-15 angajati. Functionarea unui asemenea aparat necesita insa un spatiu generos. Apartamentele in care functioneaza in acest moment o mare parte a birourilor de avocati din Cluj sunt depasite.

Si in acest caz, imaginea conteaza. Indiferent de nivelul de pregatire si profesionalism al asociatilor si colaboratorilor acestora, un sediu modest nu le va aduce contracte cu firme mari din Vest, pentru ca acestea sunt extrem de atente in momentul in care isi asociaza imaginea cu orice alta firma.

Insa, clujenii care vor decide sa se asocieze intr-o firma de avocatura care sa functioneze intr-un sediu la standarde europene se vor lovi de o problema majora: preturile si lipsa terenurilor din zona centrala.

Daca in Bucuresti, marile firme de avocatura functioneaza in cladiri proprii, din „beton si sticla”, dezvoltarea unor astfel de cladiri in Cluj presupune o investitie insemnata, de ordinul sutelor de mii de euro.

Pe langa imaginea firmei, conteaza la fel de mult si veniturile realizate de aceasta, deoarece ele reflecta activitatea avocatilor. Cu cat acestea sunt mai mari, cu atat firma este mai credibila, dovedind ca are un protofoliu insemnat de clienti.

Ca orice afacere in care sunt implicati mai multi actionari, apare problema banilor investiti si a repartizarii muncii si profitului.

Daca actionarii nu intra in afacere cu parti egale si nu sunt dispusi sa depuna aceelasi volum munca, la impartirea profiturilor este extrem de probabil sa apara tensiuni. Rezultatul lor va fi, cu siguranta, scindarea firmei, ceea ce nu va aduce beneficii nici uneia dintre partile implicate.

De aceea, modul de participare al asociatilor, cat si seriozitatea acestora sunt hotaratoare pentru viitorul unui cabinet de avocati asociati.

Schimbari in avantajul avocatilor asociati

Potrivit avocatilor, viitorul acestei profesii este reprezentat in special de domeniul comercial, din care se obtin si cele mai mari venituri.

In perspectiva, daca tiparele de la Bucuresti se vor aplica si la Cluj, domeniile de expertiza cu pondere majoritara in privinta veniturilor firmelor de avocatura vor fi fuziunile si achizitiile de societati comerciale, finantarile si tranzactiile imobiliare.

In perspectiva aderarii la UE, se asteapta ca o parte din marile firme de avocatura europene sa patrunda in Romania sau exista posibilitatea ca marile companii internationale care vor veni in tara sa isi aduca propriii avocati.

Avocatii europeni, pentru a putea profesa, vor fi insa nevoiti sa colaboreze cu avocatii romani, deoarece numai acestia au dreptul de a pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor romanesti.

In perspectiva colaborarii cu avocati sau firme internationale, casele de avocatura au un avantaj insemnat, oferind o mai mare credibilitate decat cabinetele individuale.