Premiul Nobel pentru Economie a fost câștigat în 2024 de 3 economiști care au arătat de ce unele țări sunt prospere, iar altele nu

Premiul Nobel pentru Economie, ultimul decernat în 2024, a fost câștigat luni de economiștii Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson pentru „înțelegerea diferențelor de prosperitate între națiuni”.

Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat că a decis să acorde Premiul Nobel pentru Economie din 2024 lui Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson „pentru studiile asupra modului în care se formează instituțiile și cum influențează prosperitatea.”

Laureații din acest an ai premiului în științe economice au „demonstrat importanța instituțiilor societale pentru prosperitatea unei țări. Societățile cu un stat de drept slab și instituții care exploatează populația nu generează creștere economică sau schimbări în bine. Cercetările laureaților ne ajută să înțelegem de ce”, explică Academia Regală Suedeză de Științe.

Aceasta continuă:

„Când europenii au colonizat mari părți ale globului, instituțiile din acele societăți s-au schimbat. Uneori, aceste schimbări au fost dramatice, dar nu au avut loc în același mod peste tot. În unele locuri, scopul a fost exploatarea populației indigene și extragerea resurselor în beneficiul coloniștilor. În altele, coloniștii au format sisteme politice și economice incluzive pentru beneficiul pe termen lung al migranților europeni”.

Premiul Nobel pentru Economie din 2024, unul cu referințe la colonialism

„Laureații au arătat că o explicație pentru diferențele de prosperitate între țări constă în instituțiile societale introduse în timpul colonizării. Instituțiile incluzive au fost adesea introduse în țări care erau sărace atunci când au fost colonizate, rezultând în timp o populație în general prosperă. Acesta este un motiv important pentru care fostele colonii care erau cândva bogate sunt acum sărace, și invers”, subliniază Academia de la Stockholm.

„Unele țări rămân blocate într-o situație cu instituții extractive și o creștere economică scăzută. Introducerea instituțiilor incluzive ar crea beneficii pe termen lung pentru toată lumea, dar instituțiile extractive oferă câștiguri pe termen scurt pentru cei aflați la putere. Atâta timp cât sistemul politic garantează că aceștia vor rămâne la putere, nimeni nu va avea încredere în promisiunile lor de reforme economice viitoare. Potrivit laureaților, acesta este motivul pentru care nu se produce nicio îmbunătățire”, mai transmite sursa citată.

„Cu toate acestea, această incapacitate de a face promisiuni credibile de schimbare pozitivă poate explica și de ce uneori are loc democratizarea. Când există o amenințare de revoluție, cei aflați la putere se confruntă cu o dilemă. Ei ar prefera să rămână la putere și să încerce să liniștească masele promițând reforme economice, dar populația este puțin probabil să creadă că nu vor reveni la vechiul sistem de îndată ce situația se stabilizează. În cele din urmă, singura opțiune poate fi transferul puterii și instituirea democrației”, afirmă Academia Regală Suedeză de Științe.

„Reducerea diferențelor uriașe de venit între țări este una dintre cele mai mari provocări ale timpului nostru. Laureații au demonstrat importanța instituțiilor societale pentru atingerea acestui obiectiv,” a declarat Jakob Svensson, președintele comisiei care acordă Premiul Nobel pentru Economie, denumit oficial Premiul Sveriges Riksbank în Științe Economice în Memoria lui Alfred Nobel.

Anul trecut Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat economistei americane Claudia Goldin, „pentru progresele în înţelegerea rezultatelor participării femeilor pe piaţa muncii”.

Premiile Nobel acordate în 2024

La fel ca în fiecare an, Premiul Nobel pentru Economie a fost ultimul Nobel acordat în 2024. Celelalte Premii Nobel din 2024 au fost decernate săptămâna trecută astfel:

luni, Premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat oamenilor de știință Victor Ambros și Gary Ruvkun, pentru descoperirea microARN-ului;
marți, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor John Hopfield și Geoffrey Hinton, pentru munca lor la rețelele neuronale artificiale, care au stat la baza dezvoltării tehnologiei inteligenței artificiale;
miercuri, Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat lui David Baker, Demis Hassabis și John Jumper pentru cercetările asupra proteinelor, „blocurile de construcție” ale vieții;
joi, Premiul Nobel pentru Literatură a fost acordat scriitoarei sud-coreene Han Kang, „pentru proza sa poetică intensă care confruntă traume istorice și expune fragilitatea vieții umane”;
vineri, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat organizației japoneze Nihon Hidankyo, „pentru eforturile sale de a obține o lume liberă de arme nucleare și pentru că a demonstrat, prin mărturii directe, că armele nucleare nu trebuie folosite niciodată din nou”.

Premiul Nobel pentru Economie este acordat anual din 1968

Premiul Nobel pentru Economie nu face parte din Premiile Nobel acordate în conformitate cu testamentul inventatorului suedez Alfred Nobel. El a fost instituit în 1968 sub denumirea de Premiul Băncii Naţionale (Sveriges Riksbank) a Suediei pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel.

Laureații sunt selectați însă tot de către Academia Regală Suedeză de Ştiinţe.

Premiul se bazează pe o donaţie primită de Fundaţia Nobel în 1968 de la Sveriges Riksbank, cu ocazia aniversării a 300 de ani de funcţionare a băncii. Premiul pentru ştiinţe economice este acordat anual după aceleaşi principii ca şi pentru Premiile Nobel, care sunt acordate din 1901.

Conform informaţiilor publicate pe site-ul oficial al Premiului pentru ştiinţe economice, distincţia a fost acordată, din 1969, în total de 55 de ori, fiind premiate 93 de persoane, dintre care două femei. La 26 dintre decernări, premiul a avut un singur laureat, 20 de premii au fost împărţite între doi câştigători, iar nouă au fost împărţite de trei câştigători.

Până în prezent, cea mai tânără laureată în domeniul ştiinţelor economice este Esther Duflo, care avea 46 de ani când a fost premiată, în 2019. Elinor Ostrom a fost prima femeie laureată în domeniul ştiinţelor economice, în 2009. Cea mai în vârstă persoană premiată, Leonid Hurwicz, avea 90 de ani în 2007, când i-a fost atribuită distincţia.

Hurwicz s-a stins din viață un an mai târziu.

Te-ar putea interesa și:

Premiul Nobel pentru Economie a fost câștigat în 2024 de 3 economiști care au arătat de ce unele țări sunt prospere, iar altele nu

Premiul Nobel pentru Economie din 2024, unul cu referințe la colonialism

Premiile Nobel acordate în 2024

Premiul Nobel pentru Economie este acordat anual din 1968

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”