Sari direct la conținut

Zece reforme necesare urgent în justiție. Asociații de magistrați: Niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiției în perioada 2018-2019 nu a fost abrogată

HotNews.ro
Sala judecata, Foto: Kitsdesign / Sciencephoto / Profimedia
Sala judecata, Foto: Kitsdesign / Sciencephoto / Profimedia

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită încă o dată reforme rapide în justiție, pentru alinierea legislației naționale cerințelor minimale ale Cosiliului Europei privind statul de drept. Cele două asociații atrag atenția asupra ultimului raport GRECO, preocupat în mod special de faptul că „recomandarea de a fi abandonată crearea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție nu a fost implementată, aspect care, împreună cu independența funcțională a procurorilor, răspunderea materială a judecătorilor și procurorilor, reprezintă în mod constant amenințări la adresa independenței sistemului judiciar în România”.

Cele două asociații de magistrați enumeră câteva dintre problemele constatate de organismul Consiliului Europei:

  • GRECO arată ”cu îngrijorare” că nu pare să fie avută în vedere acordarea unui rol sporit CSM în procesul de numire a procurorilor în funcțiile de top management.
  • ”La fel ca înainte, Secţia pentru procurori a CSM poate doar să emită un aviz consultativ cu privire la propunerea Ministrului Justiţiei. Mai mult decât atât, comisia de selecţie prevăzută în proiectul de lege va avea în componenţă doar un procuror din cei şapte membri”, fiind criticat sever, sub acest aspect, proiectul propus de fostul ministru al justiției la 30 septembrie 2020.
  • ”Detașarea ofițerilor de poliție judiciară (de către Ministerul de Interne) la SIIJ pentru a realiza investigaţiile în cauze împotriva procurorilor și judecătorilor a creat un risc suplimentar pentru independența funcțională a sistemului judiciar”.

În acest context, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită încă o dată reforme rapide în justiție, pentru alinierea legislației naționale cerințelor minimale ale Cosiliului Europei (și ale dreptului Uniunii Europene, în același timp) privind statul de drept, rapoartele entităților internaționale relevante și doleanțelor majorității covârșitoare a magistraților români.

Cele două asociații spun că nu a fost încă abrogată niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiției în perioada 2018-2019 și intrate în vigoare.

În opinia celor două asociații de magistrați, cel puțin următoarele reforme sunt necesare urgent, preferabil prin proiecte de lege punctuale, mai simplu de adoptat:

  • 1. Reglementări legislative pentru admiterea în magistratură, delegarea, detașarea și transferul magistraților; renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;
  • 2. Desființarea necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;
  • 3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
  • 4. Reinstaurarea meritocrației în magistratură; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
  • 5. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolului ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenței procurorului și reglementarea clară și restrictivă a noțiunii de procuror ierarhic superior;
  • 6. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind alegerea și revocarea membrilor CSM, în sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile și accesibile;
  • 7. Reorganizarea Inspecției Judiciare, reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari și funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;
  • 8. Abrogarea dispozițiilor introduse în anii 2018-2019 de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor;
  • 9. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;
  • 10. Ratificarea de Parlamentul României a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.

CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV Raportul GRECO: România a implementat nesatisfăcător reformele în justiție / Doar 5 din 18 recomandări implementate

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro