Loganul „cu apă” – Cât e doar mit și cât e fake news? De ce nu există mașini pe care să le poți alimenta doar cu apă / Răspunsurile RAR nu lasă loc de interpretare

O dată la câteva luni se vorbește despre diverși inventatori care au creat mașini care merg alimentate „cu apă” și despre o tehnologie care va „revoluționa” domeniul auto. Răspunsurile fără echivoc ale RAR la solicitările HotNews.ro fac lumină într-un caz de posibil fake news. De ce nu avem mașini care „merg cu apă” și de ce mulți oameni cred în astfel de zvonuri care se rostogolesc?

Cazul celebrului „Logan care merge cu apă” sau cum se rostogolește periodic un posibil fake news prin presa din România

Periodic, la câteva luni, în România se tot răspândesc unele știri prin toate canalele media – pe siteuri, ziare și televiziuni, știri care lasă să se înțeleagă prin modul cum sunt scrise, dar mai ales titrate, că o mașină Dacia Logan din România a fost modificată să funcționeze cu apă.

• „Prima mașină Dacia Logan care merge cu apă. Șoferii pot parcurge 10.000 de kilometri cu doar un litru”, „Prima mașină din România care merge cu apă este un Logan. Invenția a fost omologată de un instructor auto”, „VIDEO- Loganul care merge cu apă: un român a reușit să modifice motorul mașinii personale pentru a merge cu apă” sau „Cum arată Loganul care merge 10.000 km cu un litru de apă! VIDEO” – sunt doar câteva din titlurile bombastice din presă pe acest subiect.

„Știrile” în cauză prezintă o Dacia Logan înmatriculată în Maramureș, pe care scrie „MAȘINĂ FUNCȚIONALĂ CU APĂ!!!!” și care face reclamă site-ului www.h2oreducerecarburant.com, site de unde aflăm încă de pe prima pagină că vinde un „sistem compact de hidrogen” cu care „parcurgeți până la 15.000 de km cu un singur litru de apă”.

La o privire mai atentă pe site însă, producătorul specifică în „manualul de instalare” că de fapt sistemul nu înlocuiește motorizarea clasică, ci e un sistem care teoretic doar ar îmbunătăți consumul și caracteristicile de eficiență ale motorului.

Producătorul original ar proveni de fapt din Italia, iar pentru România are un site cu traduceri pe alocuri destul de stricate, în special prin documentele de suport puse la dispoziție. Citatele pe care le prezentăm sunt extrase din documentele respective și sunt prezentate fix în modul cum au fost traduse, cu tot cu greșeli și stângăcii de exprimare.

• „IMPORTANT: Nu inlocuim motorina cu hho, ci numai adaugam-o pentru a o face arde mai bine. Dacă punem prea mult hidrogen, riscăm să anulați economiile, deoarece vom schimba raportul stoichiometric. De asemenea, trebuie să ne amintim că dacă amperajul crește prea mult, celula dincolo de hho va produce vapori de apă care vor anula avantajele gazului nostru”

Conform site-ului, cel mai ieftin dispozitiv – pentru motoare cu capacitate cilindrică până în 2000cc, ar costa 960 de euro, iar pentru motoarele mai mari ar costa 1.800 de euro. Pentru camioane același produs ar costa între 1.450 și 3.080 de euro. La capitolul „garanții”, producătorul acceptă returul produsului de la clienți în termen de 30 de zile, dar cu „o TAXĂ DE RETUR de 300 de euro”.

În manualul în care se vorbește despre sistem, „NCH0S – New Compact Hydrogen System” apare definit ca „un dispozitiv ecologic care permite obtinerea unei arderi complete si o crestere a puterii specifice si deci ale eficientei gratie prezentei componentei hidrogen atomic (hidrină), ioni de oxigen și OH și reducerea emisiilor pentru aplicații pentru vehicule staționare și cu combustie internă” și care ar funcționa atât cu benzină și motorină, cât și cu metan.

Producătorul, în același manual, spune că dispozitivul ar duce la creșterea de viață a motoarelor, „reducerea semnificativă a emisiilor”, reducerea particulelor toxice cu 75%, „economii substanțiale la costul achiziționării combustibilului”. Despre consum, în același document se spune: „Reducerea consumului de cel puțin 20%”.

În ceea ce privește legalitatea unui astfel de sistem, producătorul pune la dispoziție un document încropit denumit „Legi conforme” și spune că:

• „În ceea ce privește un aspect important al acestei aplicații tehnologice, instalarea kiturilor de hidrogen nu necesită omologare (n.r. sublinierea aparține redacției). Ele pot fi, de fapt, instalate ca economizoare sigure și, în conformitate cu legea, în ceea ce privește tipul de omologare a vehiculelor pe bază de hidrogen, modificarea Directivei 2007/46 / CE a stabilit norme armonizate privind fabricarea autovehiculelor, pentru a garanta buna funcționare pe piața internă și, în același timp, un grad ridicat de protecție a siguranței publice și a mediului. În esență, în legislația anexată la sfârșitul articolului se precizează că nu există prevederi care să guverneze domeniul propunerii, în practică nu există nicio lege!”

RAR spune clar că sistemul cu alimentare duală trebuie omologat

HotNews.ro a trimis la Registrul Auto Român întrebări legate de această companie italiană care face reclamă unui „sistem compact de hidrogen” cu care „parcurgeți până la 15.000 de km cu un singur litru de apă”.

Pentru că sistemul necesită aplicarea unor modificări destul de importante la mașină, întrebarea adresată RAR de către HotNews.ro a fost: are nevoie de omologare acest sistem?

• Răspunsul Registrului a fost următorul: „componentele unei astfel de instalații trebuie să fie omologate, iar montajul trebuie efectuat doar în ateliere autorizate în acest sens”.

• Motivul? „Având în vedere faptul că prin montajul instalației de hidrogen sunt afectate mai multe sisteme verificate la omologarea inițială, este necesară reomologarea vehiculului, inclusiv refacerea anumitor încercări la sistemele impactate”, spune RAR.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Iată răspunsul RAR integral:

• „Situația expusă în solicitarea dumneavoastră nu se referă la o instalație completă (așa cum este descrisă în regulamente) care să includă și un rezervor de hidrogen, necesar funcționării exclusive cu acest combustibil, ci este, mai degrabă, un sistem care permite o alimentare duală – combustibil inițial plus hidrogen. Și în acest caz trebuie să fie impusă rigoarea regulamentului cu privire la montajul părților componente ale alimentării cu hidrogen, precum și omologarea acestora, aspect precizat și prin legislația națională (Ordinul MTCT. 2132 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea individuală, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere – RNTR 7):
• „Autovehiculele care funcționează cu hidrogen trebuie omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr.134 și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535 (anexa XIV) sau în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 79/2009„.
• Având în vedere faptul că prin montajul instalației de hidrogen sunt afectate mai multe sisteme verificate la omologarea inițială, este necesară reomologarea vehiculului, inclusiv refacerea anumitor încercări la sistemele impactate (de ex. testul de emisii poluante, compatibilitate electromagnetică pentru componentele alimentate cu curent electric etc). De asemenea, legislația națională (RNTR 7) prevede că modificările caracteristicilor constructive menţionate în CIV (tip combustibil sau sursa de energie, în acest caz) pot fi efectuate numai de operatori economici autorizaţi de RAR, conform legislaţiei în vigoare, în baza unei variante constructive avizate de RAR, după caz.
• În concluzie, componentele unei astfel de instalații trebuie să fie omologate, iar montajul trebuie efectuat doar în ateliere autorizate în acest sens”.

De ce cred oamenii că există mașini care merg cu apă

În primul rând sună grozav dacă spui că o mașină ar putea merge dacă îi pui apă în rezervor, în loc de benzină sau motorină. Apa este mult mai ieftină – unii ar spune aproape că este gratuită – și o avem din abundență.

Așadar, ar fi superb să poți pune apă în rezervor, ar fi mai ieftin, mai simplu și ar fi mult mai ok și pentru mediu.

Oamenii cred că există mașini care merg cu apă și fiindcă „prind” la public teoriile conspirației, mai ales dacă sunt frumos prezentate și „împachetate”.

O mașină cu apă reprezintă un concept frumos, atrăgător. Nu ar avea emisii poluante, iar apa este o resursă regenerabilă.

Fanii teoriilor conspirației susțin că industria petrolului și producătorii auto ar fi înăbușit orice cercetare de succes care și-a propus să construiască o mașină care merge „cu apă”, fiindcă le-ar afecta business-ul.

Pe TikTok puteți găsi multe clipuri după căutări precum „water-powered car” sau „water car”. Puteți vedea clipuri în care oamenii pun apă în rezervor și spun că, iată!, mașina poate rula datorită apei, în condițiile în care benzina s-a scumpit, mașinile diesel sunt tot mai rare, iar încărcarea electricelor costă tot mai mult. Mașina „cu apă”, cel puțin teoretic, a venit într-un moment cum nu se poate mai bun.

În comentariile de pe TikTok sunt și oameni care dau linkuri de pe site-uri dubioase în care se spune că așa-ziși „inventatori geniali” care au fost la un pas de a construi o „mașină cu apă”, fie au dispărut fără urmă, fie au fost uciși de cei care nu voiau ca o „super-tehnologie” să „strice” business-ul marilor companii.

Nu trebuie să uităm că mereu au fost discuții despre benzina „îndoită” cu apă și despre companii petroliere sau benzinării care fac asta pentru a avea profit mai mare, efectul fiind că dacă este multă apă în combustibil, mașina accelerează mai greu, dă rateuri des și sunt probleme la ralanti.

Mitul mașinii care merge cu apă a rezistat și fiindcă oamenilor le sunt servite și bucățele de adevăr. Apa are un rol esențial în pilele de combustie de pe mașinile pe hidrogen (iar apa face parte din compoziția unor aditivi auto).

Mașinile pe hidrogen sunt foarte puține la număr, iar despre ele puteți citi ma jos. Aceste mașini au emisii de apă, dar nu sunt alimentate doar cu apă.

Trebuie spus și că apa are un rol foarte important în producția de mașini, este nevoie de foarte multă apă pentru producția auto, dar cele mai noi date au arătat că în 15 ani a scăzut cu 30% cantitatea medie de apă utilizată pentru a produce un vehicul.

Există mașini în România omologate să meargă „doar cu apă”?

HotNews.ro a trimis o altă solicitare la Registrul Auto Român, întrebând dacă sunt omologate astfel de mașini ce au „motor care merge cu apă” sau diverse mașini cu instalații pe hidrogen rezultat din hidroliza apei.

Răspunsul a fost că „Registrul Auto Român nu a omologat până în prezent niciun autovehicul din categoria menționată. La RAR nu s-a prezentat vreodată o astfel de solicitare”.

De ce o mașină nu poate merge doar cu apă în rezervor

Apa nu este un combustibil, iar în stare pură nu poate arde precum o fac combustibilii la motoarele cu ardere internă, unde căldura introdusă în ciclul care se efectuează în cilindrii motorului se obține prin arderea benzinei, a dieselului sau a GPL-ului.

Singurul mod prin care poți obține energie pentru a propulsa o mașină cu ajutorul apei este să descompui molecula de apă în oxigen și hidrogen. Marea problemă este că dacă descompui molecula de apă în cele două gaze constitutive, energia necesară separării apei în hidrogen și oxigen este mai mare decât cea pe care o obții dacă recombini elementele într-o pilă de combustie.

Descompunerea chimică a unui electrolit sub acțiunea unui curent electric se numește electroliză. Prin electroliza apei se obține hidrogen și oxigen.

Este o problemă de termodinamică: în cadrul procesului chimic se pierde multă energie, sub formă de căldură irosită și altele.

O moleculă de apă conține doi atomi de hidrogen și un atom de oxigen, iar legăturile dintre ele sunt extrem de puternice și, pentru a le „sparge” este nevoie de mult mai multă energie decât obții apoi.

În interiorul mașinii ar trebui să existe o instalație mult prea complexă, imposibil de construit în prezent pentru a fi și eficientă. Este departe momentul în care vom putea pune doar apă în rezervorul mașinii, vom produce hidrogenul „la bord” cu un electrolizor (instalație cu care se efectuează electroliza) și apoi hidrogenul ar trebui stocat tot într-o instalație în mașină și apoi ar trebui convertit în electricitate.

Mașinile pe hidrogen

Din start trebuie spus că mașinile pe hidrogen reprezintă o nișă și mai ales că mașinile pe hidrogen NU sunt mașini „care merg cu apă”, deși apa are un rol esențial în funcționarea lor. Datele JATO indicau faptul că în lume, în 2021, s-au vândut 15.000 de mașini pe hidrogen, iar 98% dintre ele erau de la numai două modele: Hyundai Nexo și Toyota Mirai. În lume sunt undeva pe la 50.000 de mașini pe hidrogen. Cel mai bine stau țări precum Coreea de Sud, SUA și Japonia.

Aceste două modele sunt foarte scumpe: Mirai costă de la 70.000 de euro, iar Nexo, de la 80.000 de euro.

Sursă foto: Audioundwerbung | Dreamstime.com

Hidrogenul este ecologic, dar producția lui este poluantă, transportul complicat (pericol ridicat de explozie), dar și poluant. Stocarea este scumpă, iar deocamdată nu se poate vorbi despre o rețea de comercializare viabilă, tot din cauza normelor de siguranță foarte riguroase necesare și din cauza costurilor uriașe.

Hidrogenul, după ce este produs, trebuie comprimat, răcit și apoi transportat la stația de alimentare, un proces deloc eficient. După ce este introdus în vehicul, hidrogenul trebuie convertit în electricitate și aici sunt mari probleme de eficiență.

Hidrogenul nu este liber, ci este deja combinat cu altceva; pentru a separa hidrogenul trebuie să consumăm energie. Numai după ce am consumat energie și am obținut hidrogenul liber, îl putem arde.

Problema este că, din cauza ineficienței inevitabile a proceselor, arderea hidrogenului produce mai puțină energie decât cea cheltuită pentru separarea lui din compuși.

Despre hidrogen se vorbește și la trenuri, s-au făcut teste în câteva țări europene, astfel de trenuri ar trebui să fie aduse și în România, dar minusurile trenurilor cu hidrogen țin de costurile mari, de faptul că hidrogenul este produs din combustibili fosili și este nevoie și de spațiu mare de depozitare. Este nevoie și de construcția unei infrastructuri de alimentare, iar hidrogenul nu este potrivit pentru trenuri de mare viteză, ci pentru acelea care ating cel mult 120-140 km/h.

Aceste minusuri se regăsesc și când este vorba despre gândirea unui viitor în care ar fi milioane de mașini cu hidrogen pe șosele.

În esență, mașinile care folosesc hidrogen pentru a se deplasa și au tehnologie de tip „pilă de combustie” sunt în sine niște automobile electrice. Energia electrică necesară deplasării este produsă la bord prin combinarea hidrogenului din rezervor cu oxigenul din aer, emisiile fiind doar de apă.

La fel ca în cazul mașinilor electrice, rămâne foarte controversată discuția despre poluarea industrială generată de producția și alimentarea unei astfel de mașini.

O pilă de combustie este o celulă electrochimică care convertește energia chimică a unui combustibil (adesea hidrogen) și un agent oxidant (adesea oxigen în electricitate printr-o pereche de reacții chimice.

Pilele de combustie sunt diferite de baterii prin necesitatea unei surse continue de combustibil și oxigen (de obicei luat din aer) pentru a susține reacția chimică, în timp ce într-o baterie energia chimică provine de obicei din metale și ionii lor sau oxizi, care de obicei, sunt prezente deja în baterie. Pilele de combustie pot produce electricitate continuu cât timp sunt alimentate cu combustibil și oxigen.

Există mai multe tipuri de pile de combustie, dar toate funcționează pe același principiu. Pilele sunt alcătuite din trei componente înrudite: anodul, electrolitul și catodul. Două reacții chimice apar la interfețele dintre cele trei componente. Rezultatul net al celor două reacții este că se consumă combustibil, se creează apă sau/și dioxid de carbon și se generează curent electric care este fi utilizat pentru alimentarea dispozitivului.