Alegeri parlamentare în Republica Moldova 2025: între UE și Rusia. Atacuri cibernetice majore, alerte cu bombă la secții din diaspora și în Zona de Securitate / Principalele momente ale zilei
Republica Moldova a organizat azi alegeri parlamentare cu miză masivă, care pot influența drumul țării către Uniunea Europeană, pe fondul tentativelor Rusiei de a influența votul și a sabota eforturile guvernului pro-european și pro-ucrainean de la Chișinău, scriu Reuters și AFP.
Nu există un exit-poll, dar rezultatele parțiale încep să fie afișate la scurt timp după încheierea votului în țară. La urne se prezentaseră până la ora 21.00, în total, peste 1.590.000 de oameni, reprezentând 51,90% din totalul alegătorilor. 1.327.202 dintre aceștia au votat în Republica Moldova. Votul continuă în diaspora până la ora locală 21.00 a fiecărei țări.
HotNews a transmis, pe parcursul întregii zile, în format LIVETEXT, cele mai importante informații din timpul scrutinului. Noi date în timp real și primele rezultate ale alegerilor puteți citi în continuare aici:
Cele mai importante informații din ziua alegerilor din Republica Moldova, LIVE:
Polițiștii moldoveni au demarat o acțiune de prevenire a „destabilizărilor și dezordinilor în masă”, care ar urma să aibă loc imediat după încheierea scrutinului electoral și în cadrul protestului de mâine din Chișinău.
„Au fost reținute 3 persoane, printre care doi frați (monitorizați de ofițeri de aproape 2 luni), care ar fi angajați ai structurilor de forță din stânga Nistrului, fiind liderii responsabili de coordonarea, monitorizarea și aprovizionarea logistică a grupurilor.
În timpul reținerii și perchezițiilor, la aceștia au fost depistate un șir de obiecte (inclusiv pirotehnice și inflamabile) care urmau a fi folosite pentru a panica mulțimea și a crea haos”, se arată într-un comunicat al Poliției din Republica Moldova.
Peste jumătate dintre moldoveni au votat la alegerile parlamentare din Moldova. Prezența la ora 20.00 este de 50,78%, adică 1.548.500 de cetățeni. Peste 250.000 dintre aceste voturi au fost exprimate în diaspora.
Prezența este mai bună decât cea de la alegerile parlamentare din 11 iulie 2021, când votaseră 1.395.000 de moldoveni până la ora 20.00, adică 46,12% dintre alegători.
În continuare, nivelul prezenței este mai mic însă decât la turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2024: 53,44% (1.655.350).
Până această oră votaseră peste 50% dintre alegători, adică peste 1,5 milioane de oameni.
Voturile pentru „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună și scos din cursa electorală, vor fi declarate „nevalabile”
Buletinele de vot ștampilate în dreptul Partidului „Moldova Mare” – scos din cursa electorală – vor fi declarate nevalabile, potrivit deciziei Comisiei Electorală Centrală. CEC a constatat imposibilitatea aplicării ștampilei „Retras” în dreptul acestui concurent electoral, întrucât procesul de votare este în plină desfășurare, scrie Ziarul de Gardă. Ștampila „Retras” se va aplica pe procesele-verbale, după ce se va încheia procesul de votare, a mai decis CEC.
Curtea de Apel Centru a respins duminică, 28 septembrie, contestația partidului Moldova Mare, condus de către Victoria Furtună, la decizia de eliminare din alegerile parlamentare 2025 din Republica Moldova.
În jur de 5.260 de moldoveni locuiesc în Turcia, potrivit datelor oficiale ale Biroului de Statistică din această țară. La secția de votare amenajată la Consulatul Republicii Moldova din Istanbul au votat anul trecut, la turul doi al alegerilor prezidențiale, peste 2.000 de persoane – o prezență neașteptată pentru această zonă, iar mai mult de trei sferturi l-au ales pe candidatul socialiștilor, Alexandru Stoianoglo.
La ora 19.00, prezența la urne la alegerile parlamentare din Republica Moldova este de 1.469.827 de alegători, ceea ce reprezintă 48,52% din numărul total al alegătorilor.
Dintre cei 1,4 milioane de moldoveni care au votat deja, peste 234.000 dintre ei și-au exercitat votul în secțiile din diaspora.
Prezența la scrutinul de astăzi este mai mare decât cea de la precedentul scrutin parlamentar, care a avut loc pe 11 iulie 2021. Atunci, până la ora 19.00, votaseră 43% (1,3 milioane).
În schimb, prezența este mai slabă decât la turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2024. La aceeași oră, votaseră peste 1,6 milioane de moldoveni, ceea ce reprezenta 52,18% dintre cetățenii cu drept de vot.
Avertisment al Poliției de la Chișinău privind „organizarea de dezordini și destabilizări” la Chișinău
Poliția Națională de la Chișinău anunță cǎ deține informații în legătură cu unele grupuri de persoane care ar intenționa, începând cu miezul nopții și pe parcursul zilei de luni, „organizarea de dezordini și destabilizări” la Chișinău, în cadrul unui protest anunțat pentru luni.
„Precizăm cǎ forțele de ordine nu vor admite încălcări ale legii, perturbarea ordinii publice, punerea în pericol a cetățenilor, precum și periclitarea securității naționale. Poliția amintește organizatorilor cǎ poartă răspundere pentru desfășurarea evenimentelor anunțate și face apel la responsabilitatea acestora. Îndemnǎm cetǎțenii să-și analizeze deciziile și acțiunile și să nu accepte implicarea lor în acțiuni ilegale pentru care riscǎ răspundere penalǎ”, a transmis Poliția Națională a Republicii Moldova, duminică seară.
Mai puțin de 4.000 de alegători au votat la alegerile parlamentare în Federația Rusă, până la ora 18.30, ora Republicii Moldova, scrie Ziarul de Gardă. Conform informațiilor publicate de Comisia Electorală Centrală, până la ora 18.30, 3.717 persoane și-au exprimat votul în Federația Rusă, unde au fost deschise două secții de votare, ambele în Moscova. În 2021, la parlamentare, în Rusia au votat 6154 de alegători.
Decizia CEC de a deschide doar două secții de votare în Rusia a fost criticată de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care a susținut că aceasta reprezintă o restricționare artificială a dreptului la vot pentru cetățenii moldoveni din Rusia.
Bucureștiul a fost un loc important duminică pentru cetățenii Republicii Moldova care au votat la alegerile parlamentare. De la studenți la vârstnici, de la susținători ai traseului european la oameni care spun că vor „o schimbare”, toți au votat în Capitală. HotNews a fost la secțiile de votare din capitala României pentru a afla ce viitor își doresc moldovenii pentru țara lor.
„Un număr neobișnuit de mare de alegători și-au fotografiat buletinul de vot după ce au ieșit din cabină”
Un număr neobișnuit de mare de cazuri în care persoanele și-au fotografiat buletinul de vot după ce au ieșit de la urne s-a înregistrat la aceste alegeri parlamentare din Republica Moldova, a declarat pentru HotNews Nicolae Panfil, directorul de programe al Asociației Promo-Lex, care monitorizează procesul electoral din această țară din 2009. Totodată, observatorii au remarcat și faptul că reducerea numărului secțiilor de votare pentru alegătorii din Transnistria, de la 41 la 12, ar putea afecta numărul celor de pe malul stâng al Nistrului care vor vota până la sfârșitul zilei, iar „autoritățile ar trebui să vină cu clarificări din acest punct de vedere”.
Președinta Maia Sandu a făcut un apel public către tinerii moldoveni să iasă să voteze la scrutinul parlamentar.
„Am văzut la Ziua Independenței tineri cu tricolorul, dansând și cântând. Tineri care știu să se bucure de ziua de azi, care se bucură de frumusețile noastre și nu mai sunt forțați de istorie să-și apere libertatea în fața tancurilor, tineri care nu sunt terorizați sau băgați în închisori pentru că spun ceea ce cred. Așa și trebuie să rămână și nu cere nimeni acte de eroism. E necesar doar să votezi”, spune Maia Sandu în mesajul video.
Până la ora 18:00 au votat 1.375.314 de moldoveni, ceea ce reprezintă 45,74% din numărul total al alegătorilor. Dintre aceștia, peste 215.000 au votat în străinătate.
Prezența la urne la ora 18.00 este mai mare decât cea înregistrată la alegerile parlamentare din 11 iulie 2021, când a fost de 40,31% (1,2 milioane). Pe de altă parte, prezența de acum este mai mică decât la turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2024 când, la aceeași oră, tocmai se trecuse de pragul de 50%, cu 1,525 milioane de voturi exprimate.
Autoritățile moldovene avertizează asupra unui fals care circulă pe rețelele sociale, anume un clip care ar prezenta distrugerea unor buletine de vot.
„Un video fals este răspândit pe rețele – o voce anonimă prezintă aruncarea unor buletine de vot și favorizarea altora. Buletinele sunt false, video este fals și reprezintă o provocare. Dragi cetățeni, fiți atenți și nu cădeți în capcana dezinformării menite să deturneze procesul electoral corect”, transmite poliția.
Alerte cu bombă și în Zona de Securitate
Poliția din Moldova anunță că au existat mai multe alerte cu bombe în Zona de Securitate, o regiune care delimitează Transnistria de teritoriul aflat sub controlul Chișinăului și care are o lățime care variază între 12 și 20 de kiloemtri.
„Polițiștii Secției tehnico-explozivă au intervenit în teren, după ce, prin apeluri telefonice robotizate, am fost sesizați despre alerte cu bombă în mai multe locații din Zona de Securitate. Serviciile specializate acționează conform protocoalelor și asigură securitatea cetățenilor.
Totodată, încurajăm cetățenii să meargă la vot, să consulte exclusiv sursele oficiale de informare și să manifeste prudență față de narațiunile promovate intenționat de actori care urmăresc subminarea procesului electoral”, se arată într-un comunicat al Moldovei.
Președintele României, Nicușor Dan, a lansat un îndemn către alegătorii basarabeni să iasă la vot, cu câteva ore înainte de închiderea urnelor la alegerile parlamentare din Republica Moldova. „De aceste alegeri depinde viitorul vostru”, le transmite el.
A fost depășit pragul de 200.000 de votanți în diaspora
Numărul cetățenilor moldoveni care au votat în străinătate a trecut pragul de 200.000, acestea reprezentând o parte considerabilă din numărul total de voturi exprimat până la această oră, de 1.305.000.
Până la ora 17:00 au votat 1.267.921 moldoveni (42,54%). Dintre aceștia, peste 194.000 de voturi sunt din diaspora.
Prezența la vot se menține, și la această oră, mai mare față de alegerile parlamentare trecute, din 2021. Acum patru ani până la această oră votaseră 1.111.359 (37,34%). Astăzi, raportat la aceeași oră, sunt peste 156.000 de voturi mai multe.
Prezența la vot de astăzi este însă mai mică față de cele mai recente alegeri din Republica Moldova, cele pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, din noiembrie 2024. Atunci, până la ora 17:00 votaseră 1.412.573 (46,86%), adică cu peste 144.000 de voturi mai multe voturi față de astăzi, raportat la aceeași oră.
Guvernul Republicii Moldova a anunțat că toate secțiile din afara țării unde au fost raportate alerte false cu bombă funcționează în regim normal. „Le mulțumim tuturor cetățenilor care au așteptat răbdători și își exprimă dreptul la vot”.
Poliția Română a anunțat că nu există niciun risc niciun risc care să perturbe procesul electoral de la secțiile de votare deschise în România pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, după amenințările cu bombă primite.
Conform Poliției, a fost primit un e-mail cu privire existența unor dispozitive explozive la secțiile de votare pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova.
„Structurile competente au demarat imediat verificări specifice, pentru stabilirea exactă a situației. Din primele date rezultate din verificările preliminare efectuate de Poliția Română, în coordonare cu Serviciul Român de Informații, nu există indicii care să confirme că amenințarea ar fi una reală. Până în prezent, nu există niciun risc care să perturbe procesul electoral. Instituțiile abilitate gestionează, potrivit atribuțiilor legale, desfășurarea în condiții de siguranță a procesului de votare”, a transmis IGPR.
Maia Sandu, un nou mesaj: Moldova e țara noastră, nu a grupării Șor. Haideți să demonstrăm că noi suntem mai puternici decât banii lor murdari
Până la ora 16:00 la alegerile parlamentare de astăzi au votat 1.148.686 de cetățeni (38,9%). Dintre aceștia, 170.448 au votat în diaspora, conform datelor centralizate de autoritățile din Republica Moldova.
Numărul celor care au votat până la ora 16:00 depășește numărul moldovenilor care votaseră până la aceeași oră la alegerile parlamentare trecute, din 2021, însă este mai mic față de prezența la vot înregistrată la alegerile prezidențiale, turul doi, din 2024. Diferența în acest caz este de peste 133.000 de voturi. Detalii, AICI.
Președinta Maia Sandu transmite, acum, un nou mesaj în care face apel către diaspora să meargă la vot, avertizând că există situații în care „oameni din rețeaua Șor încearcă să împiedice votarea”:
„Avem mai multe rapoarte despre transportarea ilegală a unor alegători în secții din afara țării, evident, contra bani. Avem mai multe alerte cu bomba. Avem cazuri cu oameni din rețeaua Șor care încearcă să împiedice votarea. În aceste condiții, voturile voastre cinstite pot salva Moldova. Mergeți la vot în Franța, Spania, România, în toate țările în care vă regăsiți astăzi. Mergeți la vot acum, pentru că veți reuși să votați până la ora 21:00
Moldova este țara noastră, nu a grupării Șor. Haideți să demonstrăm că noi suntem mai puternici decât banii lor murdari”.
La ora 15.00 a fost depășit pragul de 1 milion de alegători
Peste un milion de cetățeni moldoveni au votat până acum la alegerile parlamentare. Dintre cele 1.025.676 de voturi exprimate (35,14%), 145.466 au votat în diaspora.
Alerte cu bombă la mai multe secții de votare din diaspora
Alertele cu bombă au început exact cum au atenționat autoritățile că se va întâmpla ca parte a asaltului Rusiei asupra procesului electoral din Republica Moldova, a transmis duminică după prânz ministerul de externe de la Chișinău.
Alarme cu bombă au fost anunțate, duminică, în mai multe orașe europene unde au fost organizate secții de votare pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, au anunțat reprezentanții Executivului de la Chișinău.
Potrivit acestora, aceste cazuri s-au înregistrat la Roma, Genova (Italia), București (România), Ashville (SUA), Alicante (Spania) și Bruxelles (Belgia).
„Un flux interminabil de automobile” din regiunea transnistreană
Jurnalista Alina Radu, directoare și co-fondatoare a publicației Ziarul de Gardă, spune că în prima parte a zilei de duminică, când au loc alegeri parlamentare în Republica Moldova, s-a observat că din regiunea transnistreană „vine un flux interminabil de automobile” și că votanții din Găgăuzia „sunt foarte activi”.
Cozi la secții de votare din Chișinău
În unele cartiere din Chișinău s-au format cozi la secțiile de votare.
FOTO: Adi Iacob/HotNews
De exemplu, la secția de votare de la Universitatea de stat de Medicină și Farmacie din cartierul Telecentru votaseră, până la ora 12.00, 750 de persoane adică aproape 30% din numărul alegătorilor înscriși în lista electorală.
FOTO: Adi Iacob/HotNews
Președintele secției de votare a declarat pentru HotNews că vin foarte mulți studenți, dar și oameni din cartier. La prezidențialele din 2024, în turul 1, la Universitatea de Medicină au votat 2.300 de oameni din 2.663 înscriși pe liste.
Surse din PAS spun că până în acest moment prezența la vot din Chisinău este una „relativ bună”. Acest lucru ar favoriza partidul de guvernămând care mizează pe o prezență mare în Capitală, pentru a obține peste 40 % din voturi, procent care după redistribuire i-ar permite să obțină majoritatea parlamentară. În același timp însă, pentru a obține un scor bun, PAS – care acum are majoritatea absolută în Parlament – are nevoie de o prezență mare și în raioanele din centru țării, unde sunt mulți votanți pro-europeni. În nord și în sud, votanții sunt mai degrabă cu socialiștii.
Igor (67 de ani) este unul dintre locuitorii din Chișinău care au mers duminică să voteze la Universitatea de Medicină. El spune că votează „ca să ajungem în Uniunea Europeană mai repede”. Când l-am întrebat pentru ce votează, dacă pentru o viață mai bună sau pentru vectorul geopolitic, Igor a răspuns că votează încă dininte de 1989, deci este obișnuit să o facă.
Votul a fost suspendat temporar într-o secție de vot din Roma, Italia, din cauza unei amenințări cu bombă.
„Secția de votare a fost evacută în urma unei alerte cu bomba. Situația e în curs de actualizare”, transmit observatorii independenți de la alegerile din Republica Moldova ai organizației Funky Citizens.
Peste 894.000 de moldoveni (30,95%) au votat, până la ora 14:00, la alegerile parlamentare de astăzi din Republica Moldova. Raportat la această oră, numărul este mai mare cu aproape 50.000 față de alegerile parlamentare trecute, din 2021, însă mai mic față de turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024. În urmă cu un an, până la ora 14:00 votaseră peste 1 milion de cetățeni.
Până la ora 14.00, la secțiile de votare din diaspora s-au prezentat peste 118.000 de cetățeni, față de 100.000 la alegerile parlamentare din 2021, la aceeași oră.
Partidul Moldova Mare se regăsește în continuare pe buletinele de vot, în ziua alegerilor parlamentare, fără a avea în dreptul său mențiunea „retras”, deși Comisia Electorală Centrală (CEC) a anulat înregistrarea formațiunii politice și a candidaților săi. Se întâmplă pentru că Curtea de Apel Centru examinează în aceste momente contestația partidului condus de Victoria Furtună, scrie Ziarul de Gardă.
La Curtea de Apel Centru, ședința de examinare a contestației depuse de către Moldova Mare împotriva deciziei CEC a început la ora 10:00. La ora 13:00, ședință încă continuă, conform purtătoarei de cuvânt a instanței, Adelina Roșca.
Întrebat de ce în dreptul concurentului electoral nu este vreo mențiune, vicepreședintele CEC Pavel Postica a explicat că „nu există soluția instanței de judecată”. Acesta a refuzat să comenteze ce se va întâmpla cu voturile date formațiunii în cazul în care decizia CEC de scoatere din cursa electorală va rămâne în vigoare.
Maia Sandu, mesaj de ultimă oră către diaspora
În plină desfășurare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova, președinta Maia Sandu face un apel către cetățenii țării plecați peste hotare: „Păziți Moldova”.
Mesajul vine în contextul în care prezența la vot este apropiată față de alegerile trecute, turul doi al alegerilor prezidențaile din 2024, însă mai mică. La alegerile anterioare, votul diasporei a fost decisiv.
„Vă rog, tot prin vot cinstit, să nu lăsați pe alții să ne fure viitorul. Să păziți Moldova”, le transmite Maia Sandu moldovenilor de peste hotare.
Peste 744.000 de moldoveni au votat, până la ora 13:00, la alegerile parlamentare din Republica Moldova, adică 26,18%. Numărul este mai mare față de alegerile parlamentare trecute, din 2021, dar rămâne mai mic față de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, din 2024.
Numărul este puțin mai mare față de alegerile parlamentare precedente, din 2021, când, până la ora 13:00, votaseră peste 743.000 de persoane. Totuși, numărul este mai mic în comparație cu ultimele alegeri din Republica Moldova, turul doi al alegerilor prezidențiale, din 2024. Atunci, până la aceeași oră votaseră peste 845.000 de persoane, adică 29,53%.
Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, acuză că actuala președintă Maia Sandu a „dat de înțeles” că guvernarea este pregătită să anuleze alegerile parlamentare care au loc astăzi în Republica Moldova.
Drept răspuns, Igor Dodon a spus că îi cheamă pe oameni la un protest pașnic luni, de la ora 12:00, în fața Parlamentului. Declatațiile complete ale lui Igor Dodon pot fi citite AICI.
Poliția de la Chișinău a anunțat că a fost sesizată despre transportarea organizată a alegătorilor din Federația Rusă spre Republica Belarus, acțiune care contravine legislației naționale.
„Amintim cǎ, transportarea organizată a alegătorilor este interzisă prin lege, fiind calificată drept tentativă de influențare ilegală a procesului electoral. În acest context, oamenii legii întreprind măsuri de verificare și investigare a circumstanțelor, pentru a identifica persoanele implicate și pentru a împiedica desfășurarea unor astfel de acțiuni”, a transmis Poliția Republicii Moldova.
Mega-atac cibernetic asupra instituțiilor guvernamentale din Republica Moldova, înaintea alegerilor
Site-uri guvernamentale ale Republicii Moldova au fost vizate de un mega-atac cibernetic, cu peste 14 milioane de tentative de acces în noaptea de dinaintea alegerilor parlamentare, potrivit agenției de presă IPN.
Surse din cadrul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) au declarat pentru IPN că toate aceste încercări au fost detectate și blocate cu succes de autoritățile de profil.
Situația a fost confirmată ulterior de premierul Republicii Moldova, Dorin Recean.
„Ieri și azi, infrastructura aferentă procesului electoral a fost supusă mai multor tentative de atac cibernetic. E vorba, în special, de CEC.md (Comisia Electorală Centrală -n.r), precum și de mai multe secții de vot din afara țării. Toate atacurile au fost detectate și neutralizate în timp real, fără afectarea procesului electoral”, a declarat premierul Republicii Moldova, Dorin Recean.
Potrivit acestuia, a fost blocată platforma host.md din cauza unui atac cibernetic masiv: „Prin urmare, circa 4000 de site-uri nu sunt funcționale. Atacurile sunt orchestrate simultan cu scopul de a supra-încărca rețeaua Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, care deservește CEC și altă infrastructură electorală”.
Prezență la vot apropiată de alegerile trecute, însă mai mică
La cinci ore de la deschiderea secțiilor de votare din țară, în total au votat 569.162 de moldoveni (20,19%). Dintre aceștia, 57.196 și-au exprimat opțiunea politică în secțiile de votare organizate în afara Republicii Moldova.
La alegerile parlamentare anterioare, din 2021, până la ora 12:00 votaseră peste 617.000 de persoane, adică 21.51%. La cele mai recente alegeri, turul doi al scrutinului prezidențial, până la această oră votaseră peste 665.000 de moldoveni, adică 23,60%.
Contrastele Chișinăului: în zona centrală a orașului, la mai puțin de 100 de metri de secția de votare de pe strada Vasile Pârcălab nr 48, în fața Bisericii Sfântul Pantelimon, câțiva oameni necăjiți așteaptă să primească pomană.
FOTO: Adi Iacob/HotNews
La București, la secția de votare din strada Stavropoleos 6, nu sunt cozi, dar oamenii vin în permanență să voteze.
„Am început la 7, așa cum prevede legea, aveam atunci 13 persoane care deja așteptau să-și exercite dreptul de vot. Până la această oră, avem 853 de persoane care și-au exercitat dreptul de vot. Nu au existat incidente, nu avem cozi, timpul de așteptare maxim este de 1-2 minute. La cum îi cunosc pe cetățenii noștri și știind cât de responsabili sunt, nu cred că vom avea cozi la ora închiderii, dar vom vedea. Avem votanți de toate vârstele, de la studenți la vârstnici”, a declarat Nadia Darie, președinta comisiei de vot din strada Stavropoleos.
Peste 800 de persoane au votat, până la această oră, și la secția de vot organizată în sediul Autorității Electorale Permanente.
FOTO: Nicolae Cotruț
Președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) din R. Moldova, Boris Volosatîi anunță că, „în contextul informațiilor privind posibile tentative de infiltrare și influențare externă asupra procesului electoral”, partidul a decis să își retragă toți reprezentanții din secțiile de votare constituite în străinătate, scrie Ziarul de Gardă.
Tineri voluntari de la organizația Inițiativa Europeană merg prin Chișinău și împart stickere trecătorilor prin care îi îndeamnă să meargă la vot.
FOTO: Adi Iacob/HotNews
„Noi nu votăm azi doar partide, votăm direcția țării. Dacă nu o să mergem către Europa aceste fete vor pleca din țară și nu se vor mai întoarce”, a declarat pentru HotNews una dintre voluntare, care era mai în varsta decât celelalte.
Premierul Dorin Recean i-a îndemnat pe oameni să iasă masiv la vot.
„Astăzi trebuie să votăm masiv. Om cu om protejăm pace și suveranitatea Republicii Moldova. Oriunde am fi – că suntem la nord, sud, centru, ori la Roma, București, sau Madrid să ieșim la vot. Puterea democrației se sprijină și stă pe votul onest și cinstit”, a declarat premierul Dorin Recean, după ce a votat.
El a atras atenția că nu va exista un tur 2 al alegerilor, astfel că este important ca oamenii să meargă la vot.
Premierul Republicii Moldova a mai spus că autoritățile au documentat mai multe tentative de organizare a cetățenilor, de exemplu, din stânga Nistrului, ca să meargă în România. „Aceste incidente sunt documentate. La fel, ieri, în ziua tăcerii, dar și azi, anumiți concurenți electorali mai fac agitație electorală. Aceste incidente sunt semnalizate. Poliția, celelalte instituții vegheaza asupra procesului”, a mai spus Recean.
Nicușor Dan: Este o zi istorică pentru Republica Moldova
Nicușor Dan i-a îndemnat pe basarabenii din România să meargă la vot, spunând că este o zi istorică pentru Republica Moldova.
„O e chestiune foarte serioasă. Știți că politicienii zic de obicei că sunt importante alegerile, dar de data asta este foarte, foarte important. Este o zi decisivă, este o zi istorică pentru Republica Moldova. Îndemn pe toți basarabenii din România să meargă la vot. Este foarte, foarte important ca oamenii să meargă la vot”, a spus președintele României.
Aproape 250 de oameni votaseră până la ora 10,30 la una din cele 3 secții de votare deschise la Chișinău pentru alegătorii din Transnistria, transmit jurnaliștii HotNews Gabriel Bejan și Adi Iacob, aflați în capitala Republicii Moldova.
Secție de votare din Chișinău. FOTO: Adi Iacob/HotNews
Prezența este mai scăzută decât la prezidențialele din 2024, potrivit președintelui secției de votare de la Liceul Teoretic Gheorghe Asachi din Chișinău, și nu se așteaptă la o creștere a numărului. Reamintim că tranistrenii au mai puține secții de votare decât anii trecuți – 12, față de 42.
Secție de votare din Chișinău. FOTO: Adi Iacob/HotNews
Numărul moldovenilor care au ieșit la vot se păstrează scăzut față de alegerile anterioare. Până la ora 11:00, au votat 403.521 de cetățeni (14,44%). La alegerile parlamentare trecute, din 2021, până la această oră votaseră 484.828 de persoane, adică 17,30%.
La alegerile prezidențiale din 2024, al doilea tur, până la această oră votaseră 469.593 de persoane, adică 16,86%.
Secție de votare din Chișinău. FOTO: Adi Iacob/HotNews
Moldovenii votează și din Rusia / Presa de stat scrie că sunt cozi
Cetățenii moldoveni votează și în Rusia. În Moscova sunt deschise două secții de votare, iar Ambasada a amplasat un cort unde votanții primesc ceai și cafea. Presa de stat din Rusia scrie că la cele două secții s-au format cozi.
Unii alegători au venit cu steagurile Moldovei, dar și ale Rusiei. Un grup de femei cântă în fața secțiilor de votare melodiile rusești „Katiușa” și „Smuglianka”, notează Ziarul de Gardă.
Până la ora 10:50 au votat în Rusia pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova 1.452 de persoane, conform datelor afișate în timp real.
Cozile la secția din Istanbul unde cetățenii Republicii Moldova au dispărut pentru moment, transmite corespondenta HotNews Oxana Bodnar.
Cetățenii moldoveni vin în continuare să voteze, dar fluxul nu mai este atât de mare, cum a fost de la deschiderea secțiilor.
Actualul președinte al Parlamentului, Igor Grosu, a votat înaintea de ora 10:00.
„Nu sunt alegeri simple, vor marca cum vom trăi mulți, mulți ani înainte. Am votat pentru pace, stabilitate și o Moldova europeană. Noi ne batem pentru o majoritate parlamentară proeuropeană. Alte scenarii nu există. Cale de mijloc nu există. Îndemn pentru toți să meargă la votare”, a spus el.
„Rusia nu ne-a respectat niciodată și asta evident că a marcat relațiile noastre. Trebuie să ne căutăm de treaba noastră. Să mergem la votare. Să nu permitem nimănui cât de mare și fioroși nu ar fi să decidă pentru noi. O chemare pentru toți – observatori și cetățeni: vigilență, foarte atenți, amabili, politicoși, să nu permitem nimănui să distorsioneze procesul electoral”, a mai spus Igor Grosu.
El a adăugat că nu are informații, până la această oră, despre incidente majore în procesul electoral.
Prezență mai mică la vot în primele trei ore de la deschiderea urnelor, față de alegerile trecute
8,84% dintre cetățenii Republicii Moldova au votat în primele trei ore de la deschiderea urnelor, adică peste 245.000 de persoane. Comparativ cu precedentele alegeri parlamentare, din 2021, prezența de la ora 10:00 este mai mică. În 2021, votaseră până la această oră peste 317.000 de cetățeni (11,23%).
Secție de votare din Chișinău. FOTO: Adi Iacob/HotNews
Și comparativ cu cele mai recente alegeri din Republica Moldova, turul doi al alegerilor prezidențiale, din noiembrie 2024, prezența este mai scăzută. În 2024, până la ora 10:00 votaseră 287.000 de moldoveni, adică 10,42%.
Unul dintre liderii blocului Alternativa, Alexandr Stoianoglo, fost candidat la alegerile prezidențiale, a votat. Blocul Alternativa este cotat de unele sondaje cu șanse de a intra în Parlamentul Republicii Moldova.
„A fost o campanie electorală complicată. Au predominat minciuni și falsuri. E important să iasă cetățenii masiv la vot”, a spus Stoianoglo, conform protv.md.
Printre cei care au veit să voteze la Ambasada Republicii Moldova din București a fost și un student din Moldova, care spune că miza acestor alegeri este foarte mare.
„Am votat astăzi cu un gând bun pentru cetațenii Republicii Moldova, pentru o Moldovă europeană și românească, în marea familie europeană. Am votat și pentru bunăstarea cetățenilor, pentru că asta înseamnă integrarea europeană: pace stabilitate și dezvoltare. Miza este foarte mare, vedem ingerința Federației Ruse în aceste alegeri, vedem scheme cu bani murdari și politicieni care sunt implicați în aceste alegeri. Acești actori politici care lucrează împotriva intereselor Republicii Moldova și trebuie catalogați ca atare. Asta se poate întâmpla aici, la vot„, a declarat, pentru HotNews, Oleg Chiseliov, student al Facultății de Istorie din București.
Până la acest moment, la Ambasada Republicii Moldova din București nu există cozi pentru a vota.
„Se votează ușor și repede, am venit la vot cu un gând bun” a declarat pentru HotNews un votant.
La această oră, mare parte dintre cei care votează la Ambasada Republicii Moldova sunt tineri, unii dintre ei veniți de la ora 7.00 la vot.
Maia Sandu: Moldova este în primejdie. Voi o puteți salva astăzi cu votul vostru
Maia Sandu votează.
„Moldova, casa noastră scumpă, este în primejdie și are nevoie de ajutorul fiecăruia dintre voi. Voi o puteți salva astăzi cu votul vostru. Mâine ar putea fi prea târziu. Votul vostru trebuie să decidă soarta țării noastre, nu voturile cumpărate.
Haideți să arătăm lumii că Republica Moldova este nu doar o țară mică cu inimă mare, ci și o țară cu oameni demni, oameni care nu-și vând țara nici pentru 400 de lei, nici pentru 400 de euro. Haideți să nu le permitem hoților și trădătorilor să ne vândă viitorul”, a declarat președinta Republicii Moldova.
Primarul Chișinăului și unul din liderii blocului electoral Alternativa, Ion Ceban, a venit la vot, alături de soția sa, scrie Ziarul de Gardă.
Conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), până la ora 8:20, peste 75 de mii de cetățeni sau circa 2,74% și-au exercitat dreptul la vot, potrivit Ziarul de Gardă.
Vot activ la secția din Istanbul. Două femei au venit cu drapelul Republicii Moldova, au spus pentru HotNews ca au votat petru un viitor european al țării.
Corespondenta HotNews a remarcat și o apariție ciudată: un grup de femei care au afirmat că sunt din Găgăuzia și au venit să voteze la Istanbul deși nu locuiesc in Turcia. Una dintre ele a spus ca au gasit un “autobuz ieftin”, de asta au venit.
Comisia Electorală Centrală a informat că până acum nu au fost incidente în procesul de vot.
„Este în desfășurare procesul de votare în cadrul secțiilor de votare din 31 de țări ale lumii. În cazul celor patru secții deschise pentru votul prin corespondență plicurile cu opțiunile de vot au fost deja recepționate, a precizat CEC. Atenționăm opinia publică că încălcarea secretului de vot este o infracțiune. După prima oră de votare, procesul decurge fără incidente.”, a declarat președinta CEC, Angelica Caraman, în cadrul unui briefing de presă de la ora 08:00.
Cum arată buletinul de vot pentru parlamentare: Partidul pro-european PAS este primul, ultimul este „Partidul Nostru” condus de Renato Usatîi.
Pe buletinele de vot tipărite pentru acest scrutin figurează 23 de concurenţi electorali: 15 partide politice, 4 blocuri electorale şi 4 candidaţi independenţi. Pragurile electorale necesare pentru accederea în Parlament sunt 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale şi 2% pentru candidaţi independenţi
În România, cetăţenii moldoveni vor avea organizate 23 de secţii de votare, un număr record. Având ca referinţă scrutinul anterior, ambasadorul Victor Chirilă a estimat recent că aproximativ 30.000 de concetăţeni ai săi vor lua parte la alegerile din România.
La Bucureşti vor fi organizate cinci secţii de votare, la Iaşi – trei, la Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov câte două, iar în Bacău, Baia Mare, Constanţa, Craiova, Galaţi, Oradea, Târgu Mureş, Suceava şi Sibiu – câte una.
Întrun interviu recent, ambasadorul a amintit că, la alegerile precedente – la referendum şi apoi alegerile prezidenţiale din toamna anului trecut – au fost aproape 31.000 de cetăţeni moldoveni care au mers la urne în România.
La unul din punctele de vot din Istanbul, votanții moldoveni au început să vină de la ora 6:20, deja s-a format o coadă, iar secția a fost deschisă la ora 07.10, transmite corespondenta HotNews de la fața locului, Oxana Bodnar. Cei care așteaptă să voteze vorbesc între ei în rusă sau turcă.
Secțiile de vot s-au deschis peste Prut, aproape 3,3 milioane de cetățeni sunt așteptați, duminică, la urne, pentru a-și desemna noul parlament, care are un mandat de patru ani.
Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală (CEC) a dispus constituirea a 2.274 de secții de votare, dintre care 301 secții în străinătate și 12 destinate alegătorilor din localitățile situate regiunea separatistă Transnistria.
Din cele 301 se secții de votare din străinătate, cele mai multe vor funcționa în Italia – 75, Germania – 36, Franța – 26, Marea Britanie – 24, România – 23, Statele Unite ale Americii – 22, Spania – 15 și Irlanda – 12. În Federația Rusă vor funcționa doar două secții de votare.
PAS își poate pierde majoritatea
Moldovenii merg azi la vot pentru a alege noul legislativ al țării – un scrutin tensionat care încheie un ciclu electoral dramatic, început la finalul anului trecut cu alegerile prezidențiale câștigate la limită de Maia Sandu și referendumul privind aderarea la UE, încheiat și el cu o victorie strânsă a pro-europenilor.
Urnele s-au deschis la ora 07.00 și se închid la ora 21.00. Nu va exista un exit-poll, dar rezultatele parțiale vor începe să fie afișate la scurt timp după încheierea votului.
Țara cu 2,4 milioane de locuitori s-a confruntat cu multiple crize de la invazia Rusiei în Ucraina, iar acestea au pus la serioasă încercare guvernul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care consideră că aderarea este esențială pentru bunăstarea și securitatea țării.
Sondajele recente sugerează că PAS își poate pierde majoritatea și ar trebui să caute o coaliție cu alte partide în legislativul de 101 de locuri.
Forțele de opoziție, precum Blocul Patriotic pro-rus și alianța Alternativa, nominal pro-europeană, curtează alegătorii nemulțumiți de prețurile ridicate, reformele lente și scepticismul față de relațiile mai strânse cu Europa.
Dincolo de aceste trei formațiuni, în parlament mai are șanse să intre și Partidul Nostru, condus de omul de afaceri Renato Usatîi.
Guvernul a acuzat în mod repetat interferența Rusiei în alegeri, susținând că Moscova a investit sume uriașe de bani pentru a desfășura campanii informaționale și pentru a recruta oameni, cu scopul de a prelua conducerea țării.
Moscova neagă amestecul în afacerile Moldovei și afirmă că Chișinăul alimentează sentimentele anti-rusești în scopuri politice.
O coaliție ar putea împiedica drumul spre UE
Intrarea în Parlament este condiționată de atingerea pragului electoral stabilit de legislație: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidații independenți.
În cursa electorală au fost înregistrați 23 de concurenți electorali, din totalul de 32 de cereri depuse: 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți.
Majoritatea sondajelor au indicat patru formațiuni sau blocuri electorale cu șanse de a accede în legislativ: PAS, Blocul Patriotic, Blocul Alternativa și Partidul Nostru.
Orice coaliție ar complica probabil eforturile președintei Maia Sandu de a integra Moldova în UE până în 2030, ceea ce ar necesita o muncă legislativă complexă.
Un referendum din 2024 privind aderarea la UE a trecut cu greu, cu puțin peste 50% din voturi.
„Dacă vom avea o coaliție, putem uita de o integrare europeană rapidă, având în vedere opțiunile pentru… parteneri”, a declarat un fost înalt funcționar, care a vorbit cu Reuters sub anonimat pentru a oferi o evaluare sinceră.
Bruxellesul a susținut-o în mod vocal pe Sandu și consideră că o Moldovă pro-europeană, care a depus cererea de aderare la UE în 2022 alături de Ucraina, este esențială pentru a elimina influența Rusiei pe flancul său estic.
În august, liderii Franței, Germaniei și Poloniei au vizitat Chișinăul pentru a sublinia sprijinul lor pentru candidatura guvernului la UE.
Avertismentul președintei Maia Sandu
Republica Moldova are o majoritate vorbitoare de limbă română și o minoritate numeroasă vorbitoare de limbă rusă, iar puterea politică a alternat de zeci de ani între grupurile pro-ruse și pro-europene.
Sandu a spus că votul de duminică este cea mai importantă alegere din istoria țării.
Adresându-se alegătorilor, luni, ea a spus că Rusia cheltuiește sute de milioane de euro pentru a influența votul și recrutează sute de oameni pentru a stârni tulburări.
„Astăzi, cu cea mai mare seriozitate, vă spun: suveranitatea, independența, integritatea teritorială și viitorul european al țării noastre sunt în pericol”, a spus ea.
Poliția a intensificat în ultimele săptămâni anchetele privind finanțarea ilegală a partidelor.
Luni, forțele de securitate au arestat 74 de persoane în cadrul unor raiduri ample, în legătură cu presupuse eforturi susținute de Rusia de a stârni tulburări. Oficialii au declarat că serviciile secrete rusești instruiau cetățeni moldoveni în Serbia cu privire la tactici de protest.
Co-liderul Blocului Patriotic, Igor Dodon, fost președinte, a declarat că unii membri ai alianței sale au fost vizați.
„Regimul criminal al PAS încearcă să ne intimideze, să sperie oamenii și să ne reducă la tăcere”, a declarat Dodon într-un comunicat.
Luna trecută, magnatul fugar Ilan Șor, sancționat de Statele Unite și UE ca presupus agent rus, a oferit în mod deschis moldovenilor plăți lunare de 3.000 de dolari pentru a se alătura protestelor antiguvernamentale.
Vineri, cu două zile înainte de alegeri, în urma unei decizii a instanței, Comisia Electorală Centrală a exclus din cursă Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcana Găgăuziei, Irina Vlah, parte a Blocului Patriotic al socialiștilor și comuniștilor, a fost exclus din cursa electorală.
Efecte asupra Europei și Ucrainei
Luna aceasta, Maia Sandu a avertizat în Parlamentul European că Republica Moldova este ținta unui atac hibrid din partea Rusiei, care intenționează să preia controlul asupra acestei țări și să o folosească ca platformă împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene.
„Aceasta nu este doar situația Moldovei. Schemele cripto testate la Chișinău ajută acum Rusia să ocolească sancțiunile UE și să finanțeze războiul. Metodele de cumpărare a voturilor încercate în Moldova au apărut în alte țări. Moldova poate fi un laborator. Dar ținta finală este Europa”, a spus Sandu.
Soarta țării este foarte importantă și pentru Ucraina, motiv pentru care Volodimir Zelenski a făcut apel săptămâna aceasta la liderii internaționali să sprijine Chișinăul în fața tentativelor Rusiei de a influența alegerile.
Prin periclitarea propriei candidaturi la UE, Moldova ar putea afecta și perspectivele Ucrainei, întrucât cele două țări sunt legate în mod informal în drumul lor european.
Apoi, în ciuda dimensiunilor reduse, Moldova este și un important nod logistic între UE și Kiev. Un guvern ostil la Chișinău riscă să complice eforturile de război ale Ucrainei, iar Sandu a avertizat chiar că țara ar putea deveni un punct de plecare pentru infiltrarea în sudul Ucrainei.
Probleme interne
Rusia nu e singura problemă a actualului guvern. Corupția, sărăcia și prețurile sunt printre principalele preocupări ale cetățenilor.
Alegătorii se vor prezenta la alegeri după ani de criză economică, cauzată în mare parte de războiul din Ucraina și de criza energetică provocată de reducerea de către Rusia a aprovizionării cu gaze naturale.
Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, și-a acoperit cea mai mare parte a necesarului de energie prin importul de energie mai scumpă din România.
Deși a scăzut de la două cifre în 2022, inflația se menține în continuare în jurul valorii de 7%. Mulți alegători sunt nemulțumiți.
„Oamenii nu văd, în viața de zi cu zi, beneficiile aderării la UE”, a declarat Anastasia Pociumban, de la Consiliul German pentru Relații Externe, citată de Reuters.
Între timp, corupția persistă, iar reformele în domenii cheie, cum ar fi sistemul judiciar, au avansat lent, amintește agenția de presă.
PAS a ajuns la putere după o victorie zdrobitoare în alegerile din 2021, pe baza promisiunii de a îmbunătăți guvernanța și de a combate corupția.
Însă nemulțumirile economice și deficiențele guvernului au fost exploatate de propaganda pro-rusă care vizează diverse segmente ale electoratului, a declarat Eugen Muravschi, cercetător la think-tank-ul WatchDog.MD din Chișinău.
„Obiectivul principal este mobilizarea alegătorilor pro-ruși, demotivarea și demobilizarea alegătorilor pro-europeni și crearea de confuzie în rândul alegătorilor indeciși”.
Diaspora numeroasă a țării va avea un impact asupra rezultatului: alegătorii din străinătate nu sunt reflectați în datele sondajelor, dar de obicei susțin partidele pro-europene.
Temeri de violențe postelectorale
O analiză a Institutului pentru Studiul Războiului, un think-tank cu sediul la Washington, avertizează că o operațiune planificată de Kremlin are printre scopurile posibile destabilizarea țării și înlăturarea președintei Maia Sandu, indiferent de rezultatele scrutinului de duminică.
Rusia a folosit deja politicieni moldoveni și alți actori cu legături la Kremlin pentru a crea condiții care să genereze proteste postelectorale, indiferent de deznodământ, potrivit ISW.
Potrivit informațiilor, ofițerii serviciilor secrete ruse ar fi instruit cetățeni moldoveni în ceea ce privește modul de organizare a provocărilor și de transformare a protestelor în violențe – scopul fiind acela de a o înlătura de la putere pe Sandu.
ISW a observat că Rusia utilizează informațiile obținute din campaniile sale de influență și interferență care vizează Ucraina, România și Georgia pentru a-și adapta campania la situația din Moldova în 2025, spune ISW.
Intensificarea eforturilor de interferență ale Rusiei în Moldova în 2025 demonstrează că Kremlinul nu a renunțat la obiectivul său de a-și restabili influența asupra Chișinăului – un obiectiv pe care Rusia îl urmărește încă din anii 1990, a mai spus analiza.
INTERVIURILE HotNews.ro