Numărul centenarilor români va crește de 4 ori în următorii 20 de ani. Ce avem de făcut pentru a putea susține valul de  seniori care urmează

Potrivit proiecțiilor Diviziei Populație a ONU, numărul românilor de peste 70 de ani va crește cu aproape 700.000 în următorii 20 de ani și va ajunge la 3,3 milioane de persoane.

Jumătate dintre români cred că vor trăi până la 90 de ani

Știm cu toții că speranța de viață a crescut în ultimii 100 de ani datorită progreselor în domeniul medicinii, precum și îmbunătățirii standardelor de viață. Partea proastă e că speranța de viață sănătoasă la împlinirea vârstei de 65 de ani în România este cea mai mică în Europa, de sub 4 ani.

Iar în ultimii 5 ani acest indicator este în scădere. Dacă acum 7 ani speranța de viață sănătoasă la vârsta de 65 de ani depășea 6 ani, acum nu putem spera să ne păstrăm sănătatea mai mult de 3,9 ani după această vârstă.

E drept, jumătate dintre români cred că vor ajunge să trăiască până la 90 de ani, aceștia fiind pe locul al doilea după greci, conform unui studiu realizat de NN Group în 11 țări – nouă state europene, Turcia și Japonia. De asemenea, românii sunt respondenții studiului care se simt cei mai pregătiți pentru a avea o viață lungă.

Bunăstarea lor financiară este însă percepută ca fiind precară.

Doi din 5 români spun că au o situație financiară dificilă și 46% simt că reușesc să se descurce cu greu, ceea ce se reflectă în abilitatea lor de a se pregăti pentru pensionare, arată studiul privind longevitatea desfășurat de NN.

Înainte de a intra la pensie, românii lucrează în medie puțin peste 32 de ani, fiind poporul cu cea mai scurtă durată medie a vieții profesionale, arată datele Eurostat. Media europeană este de 39 de ani, iar Olanda înregistrează valorile cele mai mari- aproape 44 de ani de serviciu. După Olanda, Suedia (43,1 ani) și Danemarca (41,3 ani) sunt țările în care durata vieții profesionale e cea mai ridicată.

Cele mai mici durate de viață profesională au fost înregistrate în România (32,2 ani), Italia (32,9 ani) și Croația (34,0 ani), arată Eurostat.

„Problema nu e doar că îmbătrânim înainte să devenim bogați ca persoane fizice. Țara asta îmbătrânește înainte să apuce să fie bogată”

Capacitatea unei țări de a face față unei populații îmbătrânite ține de bogăția ei, explică economistul Radu Crăciun, într-o discuție cu HotNews.ro. „Și când vorbim de bogăția ei nu ne referim doar la câți bani au pus oamenii deoparte. Acesta este doar un aspect al bogăție. Ne uităm și de exemplu ce companii are țara respectivă, care este capitalizarea acelor companii, care este valoarea activelor acelor companii”, explică Radu Crăciun.

”De asemenea, trebuie să ne uităm și la capitalul uman al țării respective: care este gradul de calificare al oamenilor activi, cât know-how dețin ei? De ce? Pentru că ei sunt cei care plătesc pensiile celor care se retrag. Deci, cu alte cuvinte, cu cât ai o meserie mai bine plătită, cu atât contribuția ta e mai mare și poți să „ții” mai mulți pensionari”.

Iar dacă ne uităm la câți pensionari vom avea de ținut, cifrele ar trebui să ne pună pe gânduri. În 10 ani, populația de peste 65 de ani va reprezenta un sfert din locuitorii României, iar în 20 de ani circa o treime.

Suntem pregătiți să gestionăm o societate de seniori ?

„Cred că în primul rând e vorba de o schimbare profundă de mentalitate, pentru că în imaginea publică, creată inclusiv prin media, seniorii sunt niște oameni obosiți și terminați fizic. Că mare lucru nu mai poți să aștepți de la ei. Haideți să ne uităm un pic în în străinătate, să vedem cam cum arată viața unor seniori din Vest”, spune economistul.

El sugerează să pregătim o societate mai permisivă când vine vorba de încadrarea oamenilor mai în vârstă în  activitate. „Văd de pildă, și nu doar la Stat ci inclusiv în sistemul privat că are această obsesie a angajaților tineri. Da, toată lumea vrea numai tineret să angajeze. Chiar cu ristul ca uneori cei tineri să fie poate mai puțin pregătiți, mai puțin motivați”.

”Să gândim modalități de recalificare a persoanelor mai în vârstă. Să fim cu ochii mai deschiși către aceste categorii de oameni, pentru că sunt oameni care vor să rămână în activitate o perioadă mai lungă. Iar neuroștiințele ne spun că, cu cât este pus la muncă o perioadă mai lungă, creierul rămâne mai agil”, mai adaugă Radu Crăciun.

Dincolo de efortul bugetar privind plata pensiilor, va mai apărea un consistent efort medical; starea de sănătate a pensionarilor români fiind destul de precară, potrivit unor studii publicate de doi cercetători români: Cornelia Mureșan și Ionuț Földes în cartea „Traiectorii familiale. România în context european”.

Jumătate dintre seniori declară că suferă de boli cronice sau de lungă durată, 61% de 5 ani sau mai mult

Din punct de vedere al autoaprecierii stării de sănătate, jumătate din seniori aleg varianta “satisfăcătoare”, iar 30% o apreciază ca proastă sau foarte proastă. Tot jumătate dintre ei declară că suferă de boli cronice sau de lungă durată, 61% de 5 ani sau mai mult. Un sfert dintre seniori declară că suferă de o limitare a capacității de a participa la activităţile obişnuite din cauza unei probleme sau a unui handicap fizic sau psihic și 53% dintre aceștia se confruntă cu o astfel de dizabilitate de 5 sau mai mulți ani.

Doar 5% dintre ei afirmă că au nevoie de ajutor pentru efectuarea activităţilor obişnuite, cum ar fi mâncatul, ridicatul din pat, îmbrăcatul, spălatul sau folosirea toaletei.

Dintre seniorii care au nevoi funcționale severe, 18% nu au primit un astfel de ajutor în ultimele 12 luni, ceea ce înseamnă că s-au aflat într-o situație de nevoi de îngrijire nesatisfăcute.

Din punct de vedere al nevoilor emoționale, exprimate prin trăirea sentimentelor de singurătate și depresie, doar 2% dintre persoane nu au menționat nicio trăire asociată sentimentului de singurătate, în timp ce 12% au avut scor maxim pe ambele dimensiuni ale singurătății (sociale și emoționale). Sentimentele asociate depresiei sunt trăite de vârstnici în mult mai mică măsură față de cele de singurătate: 70,8% dintre ei nu au menționat nicio trăire asociată cu depresia.

Circa 65% dintre cei cu nevoi emoționale generate de singurătate și 65% dintre cei cu nevoi emoționale generate de depresie nici măcar nu au cu cine discuta despre trăirile lor.