Au inceput licitatiile pentru cardul national de sanatate: Peste 41 de milioane de euro alocati in doua licitatii, o contestatie si doua cereri de clarificari depuse deja

Imprimeria Nationala a demarat din luna octombrie si pana in prezent doua licitatii pentru achizitia de cipuri si policarbonat pentru producerea cardurilor nationale de sanatate, contracte in care se estimeaza ca se vor cheltui fonduri publice de peste 41 milioane euro, conform anunturilor din Sistemul electronic de achizitii publice (SEAP). Juristul Bogdan Manolea avertiza recent, ca desi sunt inca dezbateri legislative pe tema cardului national de sanatate, autoritatile au lansat o licitatie de achizitie de cipuri (contract estimat la circa 35 milioane euro), pentru care s-a depus deja si o contestatie. Contactati de HotNews.ro, oficialii Imprimeriei Nationale si ai CNAS au explicat de ce au demarat licitatiile pentru cardul national de sanatate si ce raspunsuri au dat contestatiilor aparute.

Informatia pe scurt:

• Juristul Bogdan Manolea avertizeaza ca desi cadrul legislativ privind aparitia cardului national de sanatate nu este finalizat, autoritatile au dat drumul unei licitatii de circa 35 milioane euro. Licitatia presupune achizitia a 20 milioane semiconductori de tip cip si este deja contestata
• Imprimeria Nationala sustine ca a demarat deja 2 licitatii in vederea producerii cardului: una pentru folie policarbonat si alta pentru cipuri. A treia licitatie se va lansa in perioada urmatoare
• Imprimeria Nationala, despre contestatia licitatiei de achizitie cipuri: Contestatia e facuta de o firma care comercializeaza cipuri. Producatorii de cipuri nu au facut nici o contestatie
• Marius Stupu, consilier al presedintelui CNAS: Acuzele din contestatie sunt nefondate. Alte doua cereri de clarificari au mai fost primite joi de CNAS.

Cadrul legislativ privind cardul national de sanatate nu a fost definitivat, dar licitatiile au pornit

Ministerul Sanatatii a organizat in urma cu doua saptamani o dezbatere publica pe marginea unui act normativ privind cardul national de sanatate, proiect care ar urma sa devina realitate in 2011 (este vorba de proiectul de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii).

In urma participarii la acest eveniment, juristul Bogdan Manolea avertiza pe blogul sau ca, desi acest act normativ este in dezbatere publica si proiectul are serioase carente, Imprimeria Nationala a lansat deja pe SEAP o licitatie prin care isi cauta un furnizor de semiconductori de tip cip cu contact pentru smart carduri pentru cardurile de sanatate.

Anuntul licitatiei lansate de Imprimeria Nationala (CNIN) pentru achizitia de semiconductori de tip cip (20 milioane de bucati, conform datelor din Caietul de sarcini) s-a facut pe 3 noiembrie, valoarea estimata a contractului fiind de circa 35 milioane euro (inclusiv TVA), iar termenul limita pentru depunerea ofertelor este 14 decembrie.

„Asta ne spune 2 chestii:

1. Ca decizia este teoretic luata, iar consultarile asta sunt praf in ochi cita vreme anuntul de licitatie este postat inaintea proiectului de OUG pe site.

2. Ca pretul nu va fi 2 euro (n.a. pretul estimat pentru un card), cita vreme doar circuitul integrat costa mai mult. Oricum pretul intregului sistem informatic nu a putut fi estimat la intalnire si nici sursele de finantare”, nota Bogdan Manolea pe blogul sau.

In plus, acesta atentiona ca licitatia in cauza a atras deja si o contestatie. Mai precis, contestatia a fost depusa la CNSC de catre firma Irmar Imp-Exp SRL, in calitate de reprezentant in Romania al companiei germane Giesecke & Devrient GmbH.

Una din acuzele formulate in contestatie:

• „a) Cerinta nr. 2 si 7 din specificatia tehnica, respectiv platforma Java encodata in memoria ROM a chipului in conformitate cu IAS-ECC1.0.1 care indica o anumita specificatie tehnica franceza si un standard francez care nu poate fi accesat public si favorizeaza din start anumiti furnizori, maxim 3 firme, toate franceze impiedicind accesul altor furnizori”.

Imprimeria Nationala: Licitatiile au fost demarate pentru respectarea calendarului de implementare a cardului national

Proiectul de ordonanta de urgenta a guvernului la care faceti referire completeaza cadrul legislativ existent. Exista insa legislatia necesara pentru producerea cardului de sanatate, respectiv Legea nr.95/2006 (Titlul IX, capitolul 3) precum si H.G. nr.962/2010.

Corina Ozon, CNIN

Contactati de HotNews.ro, oficialii Imprimeriei Nationale au precizat motivele pentru care au pornit procedura de licitatie pentru cardul national de sanatate, mentionand ca in prezent exista legislatia necesara introducerii cardului.

„Graficul de implementare a cardului national de sanatate este prevazut intr-un memorandum guvernamental, initiat de Ministerul Sanatatii si aprobat de Guvernul Romaniei. Licitatiile au fost organizate pentru respectarea acestui calendar. In viitorul apropiat se va demara si licitatia pentru echipamentele IT&C si software. Cardurile se vor produce din ianuarie 2011 si se vor expedia treptat in teritoriu, astfel incat sa poata fi utilizate din momentul in care infrastructura este instalata, respectiv din semestrul II al anului 2011”, a declarat pentru HotNews.ro Corina Ozon, seful departamentului de comunicare in cadrul Imprimeriei Nationale.

• Trei licitatii se vor organiza pentru implementarea sistemului cardul national de sanatate. Doua licitatii de peste 41 milioane euro s-au lansat deja

„Conform datelor comunicate de CNAS, sunt 18,7 milioane de asigurati, acesta fiind numarul de carduri emise. Imprimeria Nationala produce cardul in capacitatile sale de productie. Nu se achizitioneaza echipamente noi pentru productie. Cardurile se vor expedia la domiciliul asiguratilor prin Posta Romana. Licitatiile sunt publice, pe SEAP. Pretul cardului se va stabili in ianuarie 2011, dupa definitivarea licitatiilor”

Corina Ozon, oficial CNIN

Compania Nationala Imprimeria Nationala, unitatea centralizata de achizitii in cadrul proiectului cardul national de sanatate, va organiza in acest sens trei proceduri de achizitii, au mai spus reprezentantii companiei: „pentru policarbonat, cipuri si echipamente IT&C si software”. Pentru policarbonat si cipuri, contractele de achizitie sunt incheiate direct de Imprimeria Nationala cu furnizorii. Pentru echipamentele IT&C si software, CNIN desemneaza castigatorul licitatiei, dar contractele sunt incheiate de CNAS”.

Intr-adevar, datele din SEAP arata ca anterior licitatiei pentru cipuri, CNIN a lansat in luna octombrie din acest an (21.10 2010) inca o licitatie pentru „achizitia de folie policarbonat”, contract a carui valoare estimata depaseste 6,5 milioane euro (TVA inclus), fonduri publice. In cadrul acestei licitatii termenul limita pentru primirea ofertelor este 6 decembrie 2010, iar pana acum procedura nu a fost contestata. Cea de-a treia licitatie, pentru echipamente IT si software ar urma sa fie lansat in perioada urmatoare.

• De unde vin resursele financiare pentru aceste licitatii?

Am intrebat oficialii Imprimeriei Nationale de unde vor veni resursele financiare, cel putin in cazul licitatiei pentru achizitia de cipuri.

„Compania noastra nu primeste alocatii bugetare, organizand procedurile de achizitie din fonduri proprii. Imprimeria Nationala va primi contravaloarea cardurilor de la C.N.A.S., urmand ca aceasta institutie sa stabileasca modalitatea de decontare a acestora. Materiile prime utilizate la producerea cardului se vor livra etapizat de furnizori, in 15 luni, si se vor plati la fel, etapizat, cu scadente de plata de 120 de zile de la livrare. Se intentioneaza expedierea cardurilor in maximum 18 luni, incepand cu 2011. Mentionam ca licitatia este organizata cu finalizare electronica, existand astfel toate conditiile pentru obtinerea unui pret avantajos”, a mai spus Corina Ozon, seful directiei de comunicare din CNIN.

• Despre contestatia la licitatia pentru cipuri: Imprimeria spune ca a primit de la CNAS caracteristicile tehnice ale cardului

Nu in cele din urma, oficialul CNIN s-a pronuntat si asupra contestatiei primite, indicand faptul ca, potrivit legii, caracteristicile tehnice ale cardului precum si modalitatile de elaborare si implementare ale acestuia se aproba prin ordinul presedintelui CNAS si ca nu face decat sa implementeze aceste specificatii.

„In cazul procedurii pentru achizitia semiconductorilor cu cip, C.N.A.S. a remis Imprimeriei Nationale specificatiile tehnice. Exista o singura contestatie, din partea unei firme care nu produce cipuri ci doar le comercializeaza. Compania noastra a inaintat contestatia C.N.A.S., care a formulat raspunsurile in cauza, referitoare la afirmatiile nefundamentate ale contestatarului. Mentionam ca nu s-au inregistrat contestatii din partea producatorilor de cipuri”, a mai spus Corina Ozon.

• Marius Stupu, consilier presedinte CNAS, sustine ca acuzele din partea reprezentantului Giesecke sunt nefondate. Alte doua contestatii s-au primit saptamana trecuta

„De vreme ce iesim cu specificatii pe care le citeste o tara intreaga, cum credeti ca cineva si-ar putea permita sa vina cu specificatii cu dedicatii? Standardele folosite sunt unele in general acceptate. In plus, imi aduc aminte ca la contestatia celor de la Giesecke, acestia au facut contestatie ca vrem sa aplicam pentru aceste produse sisteme open-source cand ei insisi au dezvoltat si in Franta si in Germania doua proiecte asemanatoare exact pe aceasi platforma”

Marius Stupu, CNAS

Contactat vinerea trecuta de catre HotNews.ro, Marius Stupu a explicat ce raspunsuri a dat in cazul contestatiei Giesecke.

„O acuzatie era legata de faptul ca in caietul de sarcini era mentionat un standard, care a fost inventat in urma cu cativa ani de zile de catre francezi pentru cardul lor national. Cu timpul insa a devenit din standard francez, un standard european si nu mai poate fi nimeni acuzat ca ne orientam catre cineva anume. A doua problema semnalata era ca de ce nu folosim aplicatii native, adica aplicatii proprietar, si folosim aplicatii de tip Java, care sunt aplicatii open-source. Cum sa nu cerem Open Source? Asta vrem, pentru ca open-source ofera posibilitatea tuturor celor care vor sa participe la licitatie, nu doar unora. A fost de-a dreptul absurda acuzatia. Sistemul de operare al cardurilor este open-source”, a explicat pentru HotNews.ro Marius Stupu.

Oficialul CNAS a mai precizat vineri pentru HotNews.ro ca in urma cu o seara, la institutie s-au primit pe fax alte doua contestatii fata de aceasta licitatie. Oficialul nu a putut vineri sa ne ofere mai multe detalii in acest sens.

UPDATE: Oficialii CNIN au precizat insa luni pentru HotNews.ro ca pentru aceasta licitatie s-a depus o singura contestatie si doua cereri de clarificari.

• Marius Stupu, CNAS: Cardurile nu vor fi distribuite incepand cu ianuarie 2011

Cardurile nu vor fi distribuite incepand cu ianuarie 2011. Nu putem sa distribuim carduri si in acelasi timp sa umblam cu o aplicatie care nu e gata​

Marius Stupu, consilier CNAS

Daca oficialii CNIN au precizat ca expedierea cardurilor se va face treptat in maximum 18 luni, incepand din 2011, oficialul CNAS sustine ca distribuirea cardurilor catre populatie nu se va face pana cand nu va fi finalizat tot acest proiect.

„In baza memorandumului facut de implementare a cardului s-a facut un grafic de implementare a acestui proiect, care se intinde incepand din luna ianuarie dar cuprinde si partea de achizitii. Ne propunem ca de la jumatatea anului viitor, si ca sa nu fim exagerati undeva din august – septembrie, sa consideram proiectul incheiat, in masura in care am definitivat componenta aplicativa, componenta de securitate si transport a datelor, urmand ca pe un parcurs de 2-3 ani fiecare om sa intre in posesia acestui card. Spun acest termen care pare indelungat, tinand cont de discutiile pe care le-am avut la intalnirile precedente in discutie publica a reiesit ca foarte multe organizatii din Romania nu doresc sa aiba card, sa foloseasca cipul etc.”, a mai spus Marius Stupu.