Cum stăm cu economia: Salariile ar putea ajunge real pozitive anul acesta, dar va dura unul sau două trimestre până când oamenii se vor simți confortabil să cheltuiască (raport)

​​Cu presiunile inflaționiste aparent sub control și creșterea PIB-ului rezilientă, România pare că gestionează cu succes o încetinire a economiei sale. În 2023, absorbția fondurilor UE va fi esențială pentru menținerea unui impuls în sfera investițiilor fixe care să compenseze încetinirea probabilă a consumului privat, scriu economiștii ING în Raportul „Monitorizând România”

Un instantaneu al economiei României

• PIB: Expansiunea de 1,1% a economiei în trimestrul al patrulea din 2022 a fost conform aşteptărilor, ducând creşterea PIB-ului pe întregul an la 4,8%. Ne menținem estimarea de creștere a PIB-ului de 2,5% pentru 2023 și de 3,7% pentru 2024.

• Inflația: vedem că vârful inflației a trecut (16,8% în noiembrie). IPC în ianuarie 2023 a atins 15,1% și anticipăm o scădere treptată pe tot parcursul anului. Estimăm inflația la sfârșitul anului la 7,4%, cu riscuri ușor în scădere. Nu ne imaginăm revenirea inflației în intervalul țintă al Băncii Naționale a României (BNR) de 1,5%-3,5% mai devreme de doi ani.

• EUR/RON și dobânda cheie: Deși nu este iminentă, depășirea nivelului de 4,95 a cursului pare o perspectivă mai puțin îndepărtată. Odată ce se întâmplă acest lucru, vedem zona 5.10 ca următoarul prag. Probabil ca BNR să mențină rata cheie la 7,00% pentru restul anului, deși nu excludem complet o reducere modestă spre sfârșitul anului.

• Deficitele duble: Pentru al treilea an consecutiv, deficitul de cont curent s-a extins, în timp ce deficitul bugetar se reduce. Deși rămânem prudent-optimiști în a vedea deficitul fiscal sub 3% din PIB anul viitor, suntem mai puțin încrezători în ceea ce privește deficitul de cont curent.

Creșterea PIB: încetinește, dar este încă robustă și rezilientă

Economia s-a extins în al patrulea trimestru din 2022 cu 1,1% față de trimestrul anterior și cu 4,6% față de trimestrul al patrulea din 2021. Aceasta duce la 4,8% creșterea totală a PIB-ului din 2022, ceea ce este probabil printre cifrele mai bune pe care am sperat că se vor realiza.

Detalii despre factorii de creștere pentru al patrulea trimestru (și, prin extensie, pentru întregul an 2022) vor fi anunțate pe 8 martie. Datele disponibile de înaltă frecvență sugerează că a fost un trimestru puternic pentru construcții, acestea crescând cu 7,4% față de trimestrul al treilea. Serviciile pentru companii au fost, de asemenea, cu aproximativ 2,0% mai mari, în timp ce vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,8%. Producția industrială a rămas în urmă cu o contracție de 2,1%.

Privind spre 2023, prognoza noastră de creștere de 2,5% a PIB-ului părea optimistă, acum pare să fie consensul după ce mulți analiști și instituții și-au revizuit așteptările. Menținem prognoza actuală și evaluăm că riscurile sunt – îndrăznim să spunem – înclinate în sus!

Deși încetinirea consumului privat ar putea fi vizibilă în primul trimestru al anului 2023 și ar putea chiar duce creșterea PIB-ului aproape de zero, impulsul puternic al activității de investiții (probabil legat de proiectele finanțate de UE) ar trebui să compenseze acest lucru.

Producția industrială s-a contractat cu 2,0% în 2022

Producția industrială s-a contractat cu 2,0% în 2022 și este în continuare mult sub nivelul pre-pandemie. Datele sunt oarecum distorsionate de fluctuațiile mari din sectorul energetic, care și-a văzut producția redusă (cu peste 9,0%) în 2022.

Cea mai importantă componentă a producției industriale – sectorul prelucrător, care are o pondere de aproximativ 80% în indicele general, a fost cu doar 0,5% sub anul precedent. Acest rezultat în sectorul prelucrător a fost denaturat și de scăderile mari ale producției în sectoarele mari consumatoare de energie, care au fost nevoite să își reducă activitatea pe tot parcursul anului 2022 (de exemplu, industria chimică -21,6%, producția de metale de bază -14,8%).

Avem relativ puține motive să vedem un 2023 robust, deși spațiul pentru contracție pare și el limitat. Prețurile mai scăzute ale energiei și lanțurile de aprovizionare care nu mai au atâtea sincope ar trebui să susțină redresarea.

Vânzări cu amănuntul: Un avans de 5,1% în 2022 (ajustat cu inflația) sună bine

Un avans de 5,1% al vânzărilor cu amănuntul în 2022 (ajustat cu inflația) în ultimul trimestru, sună bine pentru imaginea consumului intern. Odată cu epuizarea cererii reținute, consumatorii s-au instalat într-o zonă de confort cu creșteri mai mici, dar totuși constante ale vânzărilor.

Defalcând cifrele, toate categoriile principale au crescut în 2022; vânzările de produse alimentare cu 2,9%, cele nealimentare cu 4,7% și combustibilii cu un relativ surprinzător de 9,8%.

În schimb, ar trebui să începem să vedem efecte mai pronunțate ale salariilor real negative din 2022, efecte care se vor regăsi în consum.

Deși pe întregul an 2023 s-ar putea să ajungem la salarii real pozitive, credem că vor exista efecte întârziate și că va dura cel puțin unul sau două trimestre înainte ca consumatorii să înceapă să se simtă mai confortabili să cheltuiască. Până atunci va domina prudența.

Asta nu înseamnă neapărat o contracție a consumului, dar cel puțin în prima parte a anului 2023 s-ar putea să vedem cifre care cochetează cu stagnarea. Acest lucru este în concordanță cu cele mai recente sondaje care arată că retailerii anticipează vânzări mai scăzute în următoarele trei luni.

Sectorul construcțiilor a oferit, fără îndoială, una dintre cele mai mari surprize

Sectorul construcțiilor a oferit, fără îndoială, una dintre cele mai mari surprize pozitive în 2022. Era deja la jumătatea anului 2022 când încă ne îndoiam dacă sectorul va rămâne pe verde sau se va contracta în 2022. Ceea ce au urmat au fost două trimestre impresionant de puternice atât pentru construcțiile comerciale, cât și pentru cele civile, acestea ducând la un avans general al sectorului de 10,8% în 2022.

După o a doua jumătate a anului 2022 atât de impresionantă, ar putea fi normal de așteptat o încetinire la niveluri de creștere cu o singură cifră în prima jumătate a anului 2023. Pe sectoare, dinamica pare oarecum mai tulbure. Pe partea rezidențială, ne confruntăm în continuare cu același context de dobânzi mai mari și creditare ipotecară mai scăzută.

Construcțiile comerciale s-ar putea bucura în continuare de un impuls bun, dar adevărata speranță este încă legată de lucrările de inginerie civilă, adică în esență investiții în infrastructura publică. Bugetul 2023 prevede investiții publice de aproximativ 7,2% din PIB care, dacă ar fi realizate, ar marca un nou record istoric. Venind de la puțin peste 5,0% din PIB în 2022, planul de investiții pentru 2023 pare cu adevărat ambițios și ar putea oferi un impuls suplimentar sectorului construcțiilor.

Balanța comercială și contul curent: Deficitul balanței comerciale a atins o valoare destul de impresionantă

Deficitul balanței comerciale a atins o valoare impresionantă de 34,1 miliarde EUR în 2022, sau aproximativ 12,0% din PIB, după ce a crescut cu 44,0% în 2022 față de 2021.

Inutil să spunem că 34,1 miliarde EUR este cel mai mare deficit nominal de până acum, în timp ce 12,0% din PIB este foarte aproape de maximele istorice din 2007-2008.

Deși recunoaștem că dimensiunea economiei este mai mult decât dublă în prezent, creșterea continuă a deficitului comercial din ultimii 8-9 ani este cel puțin supărătoare.

În ceea ce privește perspectivele de a vedea o îmbunătățire a balanței comerciale a României, rămânem destul de sceptici. În orice caz, îmbunătățirea va fi marginală. Normalizarea relativă a piețelor de energie (și prin amploarea prețurilor externe) va ajuta într-o oarecare măsură, precum și tabloul economic, care ar trebui să genereze o dinamică mai bună a exporturilor în comparație cu importurile.

Evoluțiile nefavorabile ale balanței comerciale rămân cauza principală a deficitului de cont curent, care s-a extins în 2022 la aproximativ 9,3% din PIB, de la 7,3% deja mare în anul precedent. Dați vina pe lanțurile de aprovizionare în 2021, pe comerțul din 2022, dar suntem serios îngrijorați de aceste evoluții.

Pentru 2023 anticipăm o corectare a deficitului de cont curent la aproximativ 8,0% din PIB, condiționată de stabilizarea prețurilor mărfurilor și – într-o măsură mai mică însă – de reducerea deficitului bugetar. În ceea ce privește ultimul, deși recunoaștem că ajustarea treptată către ținta de 3,0% din PIB va contribui și la îmbunătățirea contului curent, corelația ar putea fi mai slabă decât se aștepta.

Sursa foto: HAKINMHAN | Dreamstime.com