Cum vrea Guvernul să reformeze sistemul de educație timpurie prin PNRR până în 2026: 140 de creșe noi plus servicii complementare

Construcția a 140 de creșe noi, eficiente energetic, și înființarea a 412 servicii complementare pentru grupuri dezavantajate sunt cele două mari obiective privind reformarea sistemului de educație timpurie din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență lansat miercuri de Guvern. În documentul publicat, autoritățile admit faptul că numărul serviciilor de educație timpurie antepreșcolară este redus, în întreaga țară existând doar 369 de creșe.

Acestea își propun ca până în 2026 22% din copiii de 0-3 ani și 95% din copiii de 4-6 ani să fie cuprinși în sistemul de educație timpurie, precum și să formeze profesioniștii care lucrează în serviciile de educație timpurie, cu precădere a celor care lucrează în servicii destinate copiilor cu vârste de la naștere la 3 ani.

• Citește și:
  Educația primește 3,6 miliarde euro în PNRR. Cele șase reforme propuse și ce rezultate vor să obțină autoritățile după 18 direcții de investiții

Pentru a realiza obiectivele, este nevoie de elaborarea cadrului legislativ necesar, dar și actualizarea celui existent.

• În România, potrivit datelor prezentate la începutul lunii aprilie de deputatul USR Alin Apostol, care a făcut o cercetare pe această zonă și a depus un proiect legislativ aferent, din 587.808 copii de 0-3 ani la nivel național, doar 20.334 au locuri în creșă.
• Citește mai multe aici: USR vrea să rezolve ca-n Vest o problemă cu care România se confruntă de 30 de ani. Ce sunt asistenții în educație timpurie și cum ar putea apărea centre de zi pentru copii în clădirile de birouri

Descarcă de aici Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – .pdf, 12MB

Educația timpurie în PNRR – deliat

Obiectivul reformei

Sunt avute în vedere următoarele obiective ale reformei în domeniul educației timpurii:

• O1. Creșterea capacității sistemului de învățământ de cuprindere, în serviciile de educație timpurie, a 22% din copiii de 0-3 ani și a 95% din copiii de 4-6 ani, până în 2026, prin investiții în infrastructură.
• O2. Creșterea calității serviciilor de educație timpurie, în special a celor pentru grupa de vârstă de la naștere la 3 ani și a celor din zone dezavantajate, prin demersuri normative și funcționale ale sistemului educațional specific.

Perioada de implementare a reformei este estimată sa fie finalizată în Q2 2026.

Beneficiari vizaţi

● Copiii cu vârste de la naștere la 6 ani, cu precădere cei din mediul rural, din zone izolate și din categoriile defavorizate socio-economic;

● Cadre didactice din unitățile de învățământ preșcolar de stat și privat autorizate/acreditate;

● Personalul din educația timpurie antepreșcolară (didactic și nedidactic din unități de educație timpurie de stat);

● Specialiști ai domeniilor implicate în inspecția și monitorizarea serviciilor de educație timpurie, din educație, sănătate și protecție de la nivel local.

Crearea cadrului legal/aprobare de guvern

Guvernul va adopta cadrul legislativ necesar, respectiv, elaborarea/ actualizarea cadrului legislativ și normativ pentru înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor de educație timpurie (standard și complementare), cu precădere a celor destinate copiilor sub 3 ani.

Actualizarea cadrului legislativ și normativ privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor de educație timpurie (standard și complementare) se va realiza prin implicarea Ministerului Educației, a Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Ministerului Sănătății, prin consultarea reprezentanților autorităților publice locale, unităților de învățământ preșcolar și creșelor, a reprezentanților liceelor pedagogice/ universităților care se ocupă de pregătirea personalului didactic, precum și prin consultarea reprezentanților mediului de afaceri.

Perioada de realizare a investiției: 2021-2026

Investiția 1 – Schemă de granturi pentru construirea și operaționalizarea, de către operatori publici, a unui număr de 140 de creșe pentru îmbunătățirea accesului și a participării copiilor antepreșcolari la servicii standard de educație timpurie, cu scopul favorizării revenirii părinților în câmpul muncii.

• În România, conform Legii nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, educația timpurie este primul nivel al învățământului preuniversitar și cuprinde nivelul antepreșcolar (de la naștere – 3 ani) și nivelul preșcolar (3-6 ani).
• Cu toate acestea, sistemul de educație timpurie românesc se menține divizat și acest lucru afectează îndeosebi calitatea serviciilor oferite și o judicioasă alocare a acestor servicii pentru a răspunde nevoii exprimate la nivelul comunităților.
• Mai mult, studiile și experiențele țărilor în care există sisteme integrate de educație și îngrijire în copilăria timpurie care se află în responsabilitatea unei agenții/ a unui minister ne arată că acestea se asociază cu:

• – creșterea calității serviciilor și consolidarea dreptului universal la acces la educație;

• – asigurarea accesului la prețuri accesibile;

• – personal mai bine calificat;

• – tranziții progresive, line, între niveluri și servicii.

Obiective

O1. Creșterea capacității sistemului de învățământ de cuprindere, în serviciile de educație timpurie antepreșcolară, a 22% din copiii de 0-3 ani , până în 2026, prin investiții în infrastructură, respectiv construirea a 140 de creșe, eficiente energetic, la nivel național, pentru asigurarea unui serviciu de educație timpurie standard la 5 000 – 10 000 locuitori.

Investiția se va realiza cu urmărirea următoarelor etape:

● Elaborarea metodologiei pentru acordarea granturilor operatorilor publici pentru construcția și dotarea a 140 de creșe;

● Alocarea etapizată, pe loturi (2 loturi a câte 70 de creșe), a granturilor privind construcția și dotarea celor 140 de creșe, în baza unor criterii clare de tipul: existența unei strategii la nivel local de dezvoltare a serviciilor de educație timpurie; numărul copiilor cu vârsta până în 3 ani/de la naștere la 6 ani raportat la capacitatea de cuprindere a serviciilor de educație timpurie existente pe o rază de max.2-3 km; numărul de cereri din partea părinților, nesoluționate, pentru acest tip de servicii (cel puțin 50) etc., precum și în baza nevoilor specifice ale comunităților marginalizate. Criteriile de eligibilitate vor solicita aplicanților și atingerea obiectivului privind obținerea unei energii primare cu 20% mai scăzute decât cerințele pentru clădiri ZEB din reglementările naționale și care va fi dovedită prin certificate de performanță energetică;

● Finalizarea construcţiei și a dotării celor 140 de creşe care vor deservi aproximativ 9.400 copii, cu prioritate a celor din zone defavorizate (socio-economic, cultural, educațional etc.).

Grup țintă

● Copiii cu vârste de la naștere la 6 ani, cu precădere cei din mediul rural, din zone izolate și din categoriile defavorizate socio-economic;

● Cadre didactice din unitățile de învățământ preșcolar de stat și privat autorizate/acreditate;

● Personalul din educația timpurie antepreșcolară (didactic și nedidactic din unități de educație timpurie de stat).

Perioada de realizare a investiției: 2022-2024

Invesitiția a doua:

Schemă de granturi pentru înființarea și operaționalizarea unui număr de 412 servicii complementare pentru grupurile dezavantajate în cele 41 de județe și în municipiul București.

Provocări adresate

• Nivelul de educație antepreșcolară înregistrează un decalaj evident față de cel preșcolar, datorat îndeosebi unui deficit de armonizare legislativă și de clarificare a rolurilor celor trei actori de la nivel central implicați în organizarea și funcționarea acestor servicii (educație, sănătate și protecție), precum și deficitului de spații și personal specializat din domeniul educației.
• Totodată, numărul serviciilor de educație timpurie antepreșcolară este redus și nu acoperă în mod echilibrat mediul rural și mediul urban.
• Astfel, se înregistrează, la nivelul anului școlar 2019-2020, un număr de 369 creşe, din care 98% sunt situate în mediul urban.
• În ultimii ani, la nivel local, regional sau național s-au derulat o serie de proiecte/programe, implementate de diferiți parteneri (Banca Mondială, CEDP Step by Step, Asociația OvidiuRo, Salvați copiii, WorldVision România etc.), cu implicarea Ministerului Educației, în care au fost pilotate (în zonele izolate, defavorizate, în care nu se justifică existența unui serviciu standard tip creșă sau grădiniță), cu rezultate apreciabile în domeniul asigurării accesului și a participării la educație a copiilor (0-6ani) servicii complementare de tipul: centre multifuncționale, grădinița în familie, ludoteca etc.
• În acest context, este nevoie de o reglementare clară cu privire la organizarea și funcționarea acestor servicii complementare pentru a permite înființarea unor astfel de servicii acolo unde este nevoie, ca servicii care pot acoperi nevoia de educație a copiilor din zonele izolate, dezavantajate, ca servicii tranzitorii sau servicii suport până la rezolvarea problemelor cu care familia și, respectiv, copilul se confruntă și care facilitează trecerea copilului spre un serviciu standard. În plus, aceste servicii vor asigura o creștere a ratei de acces și participare la educație a copiilor antepreșcolari și preșcolari, în conformitate cu țintele stabilite în diferite documente strategice naționale (Program de guvernare, Program Național de Reformă, Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii etc.), în acord cu cele înregistrate în celelalte state europene.

Obiective

O1. Creșterea capacității sistemului și a calității serviciilor de educație timpurie pentru îmbunătățirea ratelor de participare, atât la nivel antepreșcolar, cât și la nivel preșcolar, prin investiții în înființarea și operaționalizarea a 412 servicii complementare.

Investiția se va realiza cu urmărirea următoarelor etape:

– Elaborarea metodologiei pentru acordarea granturilor operatorilor publici și privați pentru înființarea și operaționalizarea celor 412 de servicii complementare;

– Alocarea etapizată, pe loturi (2 loturi a câte 200 și, respectiv, 212 de unități/lot), către operatorii publici și privați, a granturilor pentru operaționalizarea celor 412 servicii complementare;

– Finalizarea înfiinţării şi operaţionalizării celor 412 servicii complementare, care vor deservi aproximativ 20.000 de copii.

Serviciile complementare sunt servicii care vor funcționa în spații oferite de comunitate, inclusiv spații oferite de unități de învățământ de stat sau private, în care se pot derula activități pilotate deja în diferite proiecte educaționale implementate până în prezent, de tipul:

– grupe pentru activități ludice, înființate în instituții din comunitate (cămin cultural, biblioteca, biserică etc.);

– ludoteci, care desfășoară activități de stimulare timpurie a dezvoltării copilului;

– creșă sau grădiniță în familie/mame de zi (Nuou-nuou);

– servicii de sprijin pentru copiii din grupuri defavorizate la domiciliul furnizorului/vizite la domiciliu (în localități izolate);

– centre multifuncționale pentru copil și familie, cu programe de educație parentală, programe de sprijin pentru educație, programe suport de educație și consiliere în diferite domenii, în funcție de nevoile familiei (juridic, sanitar etc.);

– caravana educației timpurii (asigurată de echipe mobile, integrate, pentru educație parentală și educație timpurie, cu focalizare pe familiile și copiii din localități izolate).

Costul estimat conform analizei de piață: 412 granturi x 10.622,30 euro/buc. (serviciu complementar din educația timpurie, cu 2 grupe de copii) = 4.376.387,6 euro, sumă prevăzută la Măsura I2.2.

Grup țintă:

– Copiii cu vârste de la naștere la 6 ani, cu precădere cei din mediul rural, din zone izolate și din categoriile defavorizate socio-economic;

– Cadre didactice din unitățile de învățământ preșcolar de stat și privat autorizate/acreditate;

– Personalul din educația timpurie antepreșcolară (didactic și nedidactic din unități de educație timpurie de stat.

Perioada de realizare a investiției: 2022- 2024

Investiția a treia:

Program cadru de formare continuă a profesioniștilor care lucrează în serviciile de educație timpurie, cu precădere a celor care lucrează în servicii destinate copiilor cu vârste de la naștere la 3 ani.

Provocări adresate

• În educația timpurie, în domeniul curricular s-au făcut progrese deosebite în ultimii 12 ani. Astfel, după deschiderea dată de un curriculum de reformă (2008) care promova ideea de abordare integrată a activităților cu copiii și de învățare experiențială, în 2019 Ministerul Educației a reușit să elaboreze un curriculum unitar (pentru copiii de la naștere la 6 ani), organizat pe domenii de dezvoltare și care, într-o viziune sistemică și constructivă, promovează dezvoltarea holistică a copilului mic și abordări educaționale care sprijină învățarea experiențială și stimularea permanentă a copilului, în contexte de joc specific.
• Acest curriculum a păstrat câteva elemente de continuitate din precedentul curriculum, respectiv: temele anuale de studiu și lucrul pe domenii experiențiale, în ideea de a sprijini în continuare cadrele didactice în abordarea integrată a activităților cu copiii.
• Programul de mentorat dezvoltat și implementat la nivel național în cadrul Programului de Reformă a Educației Timpurii (PRET), finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și formările în domeniul educației incluzive, care au avut loc în comunitățile dezavantajate, în cadrul Proiectului de Educație Timpuriei Incluzivă (PETI), finanțat de Banca Mondială, au avut efecte vizibile la nivelul calității procesului didactic, însă conținutul acestor programe de formare a fost construit pornind de la curriculumul care era în vigoare la acel moment (Curriculumul pentru învățământul preșcolar, 2008).
• În acest moment, viziunea promovată de noul curriculum necesită o susținere de amploare printr-o formare consistentă a întregului personal implicat în educația timpurie (didactic și nedidactic), în vederea aplicării prevederilor acestuia și a principiilor generale ale educației timpurii, cu beneficii importante în ceea ce privește interacțiunea cu copilul (îndeosebi pentru segmentul de vârstă 2-3 ani) și sprijinirea dezvoltării optime a acestuia. Totodată, este necesară și o diversificare a tematicilor programului de formare. Deschideri tematice sunt necesare în domeniul digitalizării, inclusiv pentru profesorii din liceele pedagogice și din universități care se ocupă de formarea inițială a personalului din educația timpurie.
• În același timp, accente suplimentare sunt necesare în domeniul educației incluzive, în contextul în care se înregistrează rate de acces și participare scăzute în rândul copiilor din categorii defavorizate, inclusiv copii romi și/sau cu dizabilități.
• În contextul deficitului de personal înregistrat îndeosebi în serviciile de educație timpurie antepreșcolară, se impun demersuri de construire a unor programe de formare continuă adaptate nevoilor prezente și în acord cu prevederile legale în vigoare, care să conducă la o schimbare benefică în relația cu copilul mic, înregistrată la nivelul personalului existent în creșe (de regulă nedidactic). În același timp, educatoarele care lucrează cu copiii de 3-6 ani și care în ultimii ani se confruntă cu prezența în grupele de copii preșcolari a copiilor antepreșcolari de 2-3 ani și cu o ușoară dificultate în a asigura un proces de învățare adaptat acestora, dificultate care vine din formarea inițială care nu acoperă unele aspecte care privesc copilul sub 3 ani și învățarea la aceste vârste.
• Așadar, chiar dacă au la dispoziție noul curriculum pentru educație timpurie, un curriculum unitar pentru copiii cu vârste de la naștere la 6 ani, promovat în 2019, acestea au nevoie de o formare continuă care să suplinească ceea ce formarea inițială nu le-a oferit, pentru a face față unor provocări ale sistemului: lipsa personalului didactic din creșe, respectiv a educatorului puericultor; dorința părinților copiilor sub 3 ani, îndeosebi a celor de 2-3 ani, de a beneficia de servicii de educație, pe care le găsesc în acest moment doar în grădinițe.
• De aceea, formarea profesională a personalului care va lucra în serviciile nou înființate (standard sau complementare) este parte a acestei reforme și se pliază pe nevoile sistemului previzionat (unitar, incluziv și de calitate).

Obiective

O1. Dezvoltarea unui program cadru de formare continuă a profesioniștilor care lucrează în serviciile de educație timpurie, cu precădere a celor care lucrează în servicii destinate copiilor cu vârsta de la naștere la 3 ani, prin investiții în domeniile curricular și operațional.

Implementare

Demersurile privind conceperea și derularea programului cadru de formare continuă a profesioniștilor din educația timpurie vor fi coordonate de Ministerul Educației și implementate cu asistența tehnică a furnizorilor de formare/specialiștilor în domeniu, din România și statele membre, interesați de apelul de propuneri lansat. Totodată, pentru programul de formare a specialiștilor din cele trei domenii implicate în educația timpurie (educație, protecție și sănătate), pentru monitorizare acestor servicii, se va face cu sprijinul și implicarea reprezentanților Ministerului Muncii și Protecției Sociale și ai Ministerului Sănătății.

Investiția se va realiza cu urmărirea următoarelor etape:

● Elaborare apel pentru selecția AT pentru conceperea, acreditarea, precum și derularea și monitorizarea a 2 programe de formare continuă, respectiv:

● 1 program formare a formatorilor în domeniul educației timpurii (abordarea holistică și integrată a copilului, implementarea curriculumului specific și a parteneriatului – cu module comune sau diferențiate pentru personalul didactic și, respectiv, personalul nedidactic, inclusiv cu un modul de educație digitală);

● 1 program de formare a formatorilor (personal din cele trei sectoare: social, educație și sănătate), pentru monitorizarea calității serviciilor de educație timpurie antepreșcolară;

● Lansare apel pentru selecția AT;

● Implementare contract asistență tehnică prin elaborarea programelor de formare și prin formarea în domeniul educației timpurii (program 1 de formare) precum și în domeniul monitorizării serviciilor de educație timpurie anteprescolara (program 2 de formare);

● Elaborare Metodologiei de acordare a granturilor pentru furnizorii de formare care vor derula la nivel local programele 1 și 2 de formare, utilizând formatorii formați în cadrul contractului de AT;

● Alocarea celor 42 de granturi și formarea a cel puțin 475 de persoane/județ din serviciile de educație timpurie standard și complementare (personal didactic și nedidactic), cu prioritate a celor din serviciile nou înființate.

Grup țintă:

● Cadre didactice din unitățile de învățământ preșcolar de stat și privat autorizate/acreditate;

● Personalul din educația timpurie antepreșcolară (didactic și nedidactic din unități de educație timpurie de stat și private autorizate/acreditate);

● Personal responsabil cu monitorizarea serviciilor din educația timpurie (din sectoarele: educație, protecție și sănătate).

Perioada de realizare a investiției: 2023- 2026