„De ce să plătim banii în mână, în loc să îi dăm fiscalizați în servicii de educație timpurie de calitate?” Ce spune un expert în educație despre majorarea stimulentului pentru părinții care revin mai repede la muncă / Câți copii până în 6 luni sunt înscriși la creșe în Capitală
„Banii cash puși direct pe masă nu sunt garanția unei educații timpurii de calitate”, spune Ioana Grindean, expert în politici de educație timpurie, după ce Guvernul a adoptat miercuri majorarea la 1.500 lei a stimulentului de inserție pentru părinții care aleg să se întoarcă la muncă din concediul de creștere a copilului mai devreme de șase luni.
Măsura, luată după ce Executivul a suspendat facilitatea prin care firmele puteau acorda părinților aceeași sumă de 1.500 lei pentru creșă sau grădiniță, vine în contextul în care cele 350 de creșe din România sunt insuficiente, iar, potrivit experților în educație, acestea nu sunt întotdeauna pregătite pentru a avea în grijă bebeluși atât de mici.
- „Dacă o mamă dintr-o comună dorește să beneficieze de facilitate, nu are unde să ducă copilul”, pentru că în mediul rural nu sunt creșe, mai spune Grindean.
„Aceasta e o măsură activă, care încurajează întoarcerea la muncă. De asemenea, contribuie la creșterea veniturilor părinților, scade riscul deprofesionalizării și asigură o forță de muncă necesară acum la nivelul angajatorului”, a declarat miercuri ministrul Muncii, Raluca Turcan, anunțând adoptarea actului normativ.
Ministrul spune că circă 20.000 de persoane ar putea să beneficieze de acest stimulent, iar suma este suficientă pentru servicii de supraveghere a copilului.
„Există aproximativ 158.000 de persoane care beneficiază de indemnizația de creștere a copilului, noi estimăm că de acest stimulent vor beneficia aproximativ 20.000 de persoane și în aceste condiții impactul ar fi unul pozitiv de aproximativ 100 milioane de lei pe an. În același timp am ales acest plafon tocmai pentru că el este suficient pentru a apela la servicii de supraveghere a copilului și în același timp ministerul Muncii pregătește un alt proiect de lege prin care dorim să legalizăm activitățile casnice astfel încât să existe o relație contractuală mai simplă între două persoane care aleg să desfășoare împreună activități casnice, inclusiv de menaj sau supraveghere a copilului”, a explicat Turcan.
Ioana Grindean, director executiv al Ready Nation, este expert în politici de educație timpurie și a lucrat la legea privind acordarea facilității fiscale de 1500 lei pe care o puteau acorda firmele plătitoare de impozit pe profit părinților angajați, suspendată la finalul lunii martie. Ea consideră că, deși principiul de la care se pleacă cu acest stimulent mărit este unul corect, banii oferiți în mână, care se duc în consum, nu vor genera servicii de calitate pentru educație timpurie.
Ce a declarat Ioana Grindean, Ready Nation, pentru HotNews.ro:
- Problema este că locurile în creșe sunt insuficiente. În 2020 s-au născut 176.000 copii, majoritatea sunt din mediul rural unde nu există creșe. Dacă o mamă dintr-o comună de lângă Sângeorz-Băi dorește să beneficieze de facilitate, nu are ce sa facă cu copilul, nu are unde să îl ducă.
- Principial mi se pare corect demersul doamnei Turcan, problema este de moment, deși și aici este discutabil – ce facem mai întâi, plătim părinții și apoi construim structura sau invers? De undeva trebuie să începi. Însă Guvernul României a avut o lege care permitea plata acestei sume de 1500 lei, adică dacă tu mamă te întorceai la muncă și trimiteai copilul la creșă, plătea compania banii aceștia și putea să construiască creșe sau grădinițe.
- Mecanismul acela creat de noi în spatele creditului fiscal pentru educație timpurie era crearea unei cereri solvabile. Statul pune deoparte 1500 lei pe lună pentru copil iar acei bani se duceau direct în creșe și grădinițe, ceea ce îți dădea siguranța unei investiții.
- Banii cash nu se pun direct pe masă, ei trebuie sa se ducă în servicii pentru populație. O mamă poate dă banii aceia unei mătuși etc și o parte îi dă pe altceva. Banii puși pe masă nu sunt garanția unei educații timpurii de calitate. Ceea ce cealaltă lege a creditului fiscal făcea, pentru că tu trebuia să vii de la creșă sau centru de zi cu o chitanță, banii nu se duceau în consum ci direct în investiția în educația timpurie.
- Problema este corect identificată de doamna Turcan, dar dacă statul nu a avut bani pentru credit fiscal de unde au bani să dea în mână? Demersul dânsei este legat de marea problemă demografică pe care România o are.
- De ce să plătim banii în mână în loc să îi dăm fiscalizați în servicii de educație timpurie de calitate?
- Serviciile pot să însemne bone, mame de zi, că poate la țară nu se justifică mereu să construiești creșă propriu-zis.
Potrivit unor experți în educație timpurie consultați de HotNews.ro, creșele din România nu sunt întotdeauna pregătite pentru copii așa mici, chiar dacă există dotări de tip pătuțuri adecvate și biberonerie.
În general, în practică, primesc copii de la vârsta de 8 luni, dar și aceia sunt foarte puțini. Cel mai des, copiii frecventează creșa după ce merg în picioare, după vârsta de 12 luni.
La nivel național nu există date privind numărul de copii sub 6 luni care frecventează creșele sau alte centre de zi private.
Potrivit statisticilor, doar 178 de copii cu vârsta sub an mergeau la creșă anul trecut.
Luna trecută, un consilier local USR PLUS propunea un proiect de hotărâre înființarea din toamna anului 2021 a trei grupe la creșe pentru bebelușii cu vârsta de până la șase luni, respectiv pentru cei cu vârstele cuprinse între 6 luni și 1 an.
Potrivit celor de la USR, aceste facilități lipsesc complet în Cluj-Napoca în cazul bebelușilor mai mici de 6 luni și sunt foarte limitate pentru cei de până într-un an.
Zero bebeluși sub 6 luni înscriși la creșă în București
Am solicitat primăriilor de sector și primăriei generale a Capitalei informații legate de numărul copiilor cu vârsta de 0-6 luni, respectiv 6-12 luni înscriși în acest an la creșă. Primăria Sectorului 5 nu a transmis răspuns până la momentul publicării.
Astfel, în Sectorul 1, din 650 locuri în creșe, niciunul nu este ocupa de bebeluși sub 6 luni. Sunt înscriși 3 copii cu vârsta mai mică de un an.
În Sector 2, care deține 405 locuri în creșe, nu există grupe formate decât pentru copii de peste un an de zile, „deoarece marea majoritate a cererilor înregistrate vizau acordarea de servicii de îngrijire, supraveghere și educație timpurie pentru copii cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani, în contextul în care părinții beneficiau de concediu pentru creșterea copilului, conform legislației în vigoare.”
În Sector 3, care are 775 de locuri în creșe, nu figurează preșcolari cu vârsta 0-6 luni, nici cu vârsta 6-12 luni.
În Sectorul 4, care are aproape 1000 de locuri în 7 creșe, de asemenea nu au existat solicitări pentru copii mai mici de un an.
În Sectorul 6, care are din 940 locuri, potrivit răspunsului oferit, ”în centrele de zi de tip creșă pe care DGASPC Sector 6 le are în administrare, sunt oferite servicii sociale si educaționale specializate pentru creşterea, îngrijirea şi educarea timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 – 4 ani.”
Și Primăria Capitalei are în administrare creșe, cu un număr total de locuri de 398. Din toamna anului 2020 până în prezent, nu s-a înregistrat nici o solicitare de înscriere pentru copii cu vârsta sub 12 luni în aceste centre, deși, potrivit primăriei, toate oferă servicii atât pentru bebeluși cu vârsta cuprinsă 0-6 luni, cât și pentru copii cu vârsta cuprinsă între 6-12 luni.
* De precizat că numărul de locuri menționate au fost diminuate ca urmare a pandemiei și a nevoii de adaptare la măsurile de siguranță.
Creșe puține, promisiuni de construire
Potrivit datelor prezentate de deputatul USR Alin Apostol, autorul unui proiect de lege privind introducerea meseriei de asistent în educație timpurie, din 587.808 copii de 0-3 ani la nivel național, doar 20334 au locuri în creșă.
În România funcționează doar 350 de creșe și centre de zi pentru copiii 0-3 ani, iar 19 grădinițe oferă și servicii de creșă.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat luna trecută că, în cadrul Planul Național de Redresare şi Reziliență, vor fi construite cel puțin 200 de creșe, în valoare de 370 de milioane de euro. Creşele vor fi de trei dimensiuni şi vor respecta toate reglementările legale în vigoare.
„Vom construi clădiri de trei dimensiuni, creşe pentru 45-50 de copii adică patru, cinci grupe, creşe pentru şase, şapte grupe – 60 şi 70 de copii şi creşe pentru 10 – 11 grupe de copii, adică 111 copii. (…) Ele vor fi proiectate ca fiind spaţioase, aerisite care respectă toate reglementările legale în vigoare astăzi, inclusiv ordinul ministrului Sănătăţii de anul trecut privind normele de igienă în aceste instituţii inclusiv în creşe”, a afirmat ministrul Dezvoltării pe 23 martie, citat de News.ro.
El a precizat că aceste creşe vor fi cu energie redusă şi vor beneficia de toate facilităţile.
INTERVIURILE HotNews.ro