Sari direct la conținut

'Eu o numesc Federația Rasistă': Minoritățile etnice din Rusia critică războiul din Ucraina

HotNews.ro
'Eu o numesc Federația Rasistă': Minoritățile etnice din Rusia critică războiul din Ucraina

80% din populație se identifică ca fiind de etnie rusă, sau slavă, dar țara găzduiește, de asemenea, peste 160 de alte etnii – iar tensiunile reapar între grupurile minoritare și stat, mai ales pe măsură ce războiul din Ucraina se întețește, potrivit Al Jazeera.

În martie, președintele Vladimir Putin l-a decorat pe Nurmagomed Gadzhimagomedov cu titlul de Erou al Rusiei și a folosit ocazia pentru a celebra diversitatea etnică a Rusiei.

Gadzhimagomedov, un locotenent superior din Daghestan, a servit în trupele aeropurtate ale Rusiei și a murit în luptă în primele zile ale războiului Rusiei în Ucraina.

„Sunt un rus”, a declarat Putin, în timp ce anunța titlul onorific suprem. „Dar când văd exemple de eroism precum acest tânăr, Nurmagomed Gadzhimagomedov – originar din Daghestan, un Lak de etnie, vreau să spun: „Sunt un Lak, sunt un Daghestan, sunt cecen, inguș, rus, tătar, evreu, mordvin, osetian”.

El l-a lăudat pe Gadzhimagomedov pentru că a luptat împotriva „neonaziștilor” ucraineni, adăugând „Sunt mândru că fac parte din această lume, din poporul puternic și multietnic al Rusiei”.

Drepturile minorităților se află, potrivit Kremlinului, în centrul așa-numitei „operațiuni speciale” a Rusiei în Ucraina, denumită oficial „operațiune specială”.

Putin și administrația sa indică în mod constant presupusele rele tratamente aplicate minorității rusofone din Ucraina ca fiind un motiv pentru invazie.

Minoritățile au cele mai multe victime în războiul din Ucraina / Infanteria, formată din soldați din regiuni sărace

Între timp, acasă, aproximativ 80% din populație se identifică ca fiind de etnie rusă, sau slavă, dar țara găzduiește, de asemenea, peste 160 de alte etnii – iar tensiunile reapar între grupurile minoritare și stat, mai ales pe măsură ce războiul din Ucraina se întețește.

Vladimir Putin si ministrul rus al apararii Serghei Soigu (in spatele sau) Foto: Aleksey Nikolskyi / Sputnik / Profimedia Images

Potrivit cercetătorilor din surse deschise, soldații cu rădăcini în regiunile mai sărace, cum ar fi Buriatia și Daghestan, sunt reprezentați în mod disproporționat printre victimele rusești din Ucraina.

„Majoritatea soldaților și ofițerilor din forțele terestre și din forțele aeropurtate provin din orașe și sate rusești sărace”, a declarat specialistul militar Pavel Luzin pentru Al Jazeera.

„Această stratificare social-economică are o tradiție de lungă durată în forțele armate rusești, deoarece tinerii din orașe cu o educație relativ bună servesc în alte ramuri militare… dar infanteria este formată din soldați prost educați din familii și regiuni sărace”.

„Buriații nu vor lupta în acest război criminal”

Buriatia, în Siberia, a fost cândva o parte a Mongoliei care a fost cucerită de cazaci în secolul al XVII-lea.

„Nu putem să ne determinăm propria politică – dacă am avea o federație reală, șeful republicii noastre ar putea spune nu, buriații nu vor lupta în acest război criminal. Dar el continuă să furnizeze carne de tun pentru Putin”, a declarat Victoria Maladaeva, de la Fundația Free Buriatia, pentru Al Jazeera.

„Buriatia, ca și celelalte republici etnice, este guvernată de politicile coloniale ale Moscovei”, a continuat Maladaeva.

„Limba și istoria noastră dispar de pe fața pământului, în timp ce Moscova suge toți banii și resursele din provincii. Moscova este un oraș frumos, dar este doar o fațadă, pentru că, dacă mergi puțin mai departe, casele se dărâmă, nu există drumuri, nu există locuri de muncă”.

La scurt timp după începerea războiului, Maladaeva, care acum locuiește în San Francisco, s-a conectat cu alți membri ai diasporei buriat pentru a forma Fundația Free Buryatia, prima mișcare de pace condusă de lideri ai minorităților etnice.

Pe lângă faptul că solicită o mai mare autonomie față de Moscova, grupul filmează videoclipuri anti-război, cercetează pierderile rusești în Ucraina, oferă o comunitate pentru buriații cu aceleași idei și ajută potențialii soldați să scape de trimiterea pe front.

În iulie, fundația a raportat că a ajutat 150 de soldați buriati să găsească portițe pentru a refuza participarea la război, permițându-le să se întoarcă acasă.

„Contractorii [soldații] și familiile lor ne scriu mereu, spunând că nu vor să lupte, dar există multe obstacole pe parcurs. Unii dintre ei sunt reținuți pe teritoriile ocupate [din Ucraina] și sunt presați, amenințați, se tem că vor fi trimiși pe linia frontului pentru a fi uciși”, a declarat Maladaeva.

„Când își afirmă refuzul, sunt întrebați „Cine va apăra patria?”. Ei răspund că, dacă cineva le atacă patria, o vor apăra, dar nu văd nicio patrie în Ucraina.

„Știm că nu-l putem influența direct pe Vladimir Putin, dar cu cât are mai puțină carne de tun la dispoziție, cu atât mai repede se va termina acest război.”, spune ea.

Volgogradul a înregistrat printre cei mai mulți morți în războiul din Ucraina

„Iar Volgogradul captiv mentalității sovietice este cel mai sărac oraș din Rusia cu o populație de peste un milion de locuitori. Saratovul blocat în imperiul țarist nu se descurcă mult mai bine, având salarii foarte mici și o calitate a vieții scăzută pentru un mare centru regional”, explică Kamil Galeev.

O anchetă publicată de jurnaliștii de investigație de la Mediazona la sfârșitul lunii aprilie arăta că cei mai mulți dintre soldații ruși uciși în Ucraina provin din două dintre cele mai sărace regiuni ale Rusiei: Daghestan și Siberia.

Pe poziția a treia în clasament se afla regiunea Volgograd.

Prima femeie soldat a forțelor armate ruse a cărei moarte a fost confirmată în timpul „operațiunii militare speciale” din Ucraina a fost din orașul cu același nume, fostul Stalingrad sovietic.

Serviciu religios budist pe frontul din Ucraina

Daghestanul și Bureatia, republicile cu cei mai mulți soldați pierduți

Jurnaliștii de la Mediazona afirmă de asemenea că Rusia a pierdut de asemenea cel puțin 500 de militari din forțele sale de elită precum pușcașii marini și membrii forțelor speciale, precum și cel puțin 20 de piloți.

Din punct de vedere geografic, Daghestanul, o republică din zona Caucazului cu o populație majoritar musulmană la fel ca Cecenia învecinată, a înregistrat cele mai multe victime, cu 125 de militari uciși în acțiune.

Ca număr de victime, Daghestanul este urmat de Bureatia, o republică din sudul Siberiei aflată la est de lacul Baikal, care a raportat 85 de morți. Regiunea Volgograd din sudul Rusiei a înregistrat 66 de militari uciși, potrivit datelor Mediazona.

Daghestanul și Bureatia sunt două dintre cele mai sărace republici din Rusia, având un PIB pe cap de locuitor apropiat de cel al Bhutanului, respectiv Republicii Capului Verde.

‘Eu o numesc Federația rasistă’

Chiar mai sângeroasă decât cucerirea Siberiei a fost cea a Caucazului în secolul al XIX-lea, zona care include Cecenia, Daghestan și ceea ce este acum Soci.

Întreaga națiune circassiană a fost expulzată în Turcia, iar cei care au rămas să lupte pentru pământul lor au fost măcelăriți.

Apoi, sub conducerea lui Josef Stalin, în secolul XX, aproape întreaga populație cecenă a fost exilată sub amenințarea armelor în stepele din Kazahstan, atunci când au fost suspectați de lipsă de loialitate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Zeci de mii de persoane au pierit pe drum, iar supraviețuitorilor li s-a permis să se întoarcă abia după moartea lui Stalin.

„În Rusia, nivelul de șovinism este foarte ridicat”, a declarat pentru Al Jazeera avocatul cecen și apărătorul drepturilor omului Abubakar Yangulbaev.

„Eu chiar o numesc „Federația rasistă”, deoarece reflectă perfect esența interioară a statului, atât în rândul poporului rus, cât și în rândul oficialilor.”, spune el.

În anii 2000, atacurile rasiste comise de bandele violente de skinheads neonaziști au devenit cotidiene; în 2008, anul de vârf, acestea au comis 110 crime, potrivit Sova, o organizație de supraveghere a crimelor motivate de ură cu sediul la Moscova.

De atunci, mișcarea ultranaționalistă a slăbit, dar persistă un rasism cotidian mai puțin mortal. Încă de anul trecut, proprietarii de locuințe din Rusia puteau să menționeze pe internet că închirierile lor sunt „numai pentru slavi”.

„Cred că orice non-rus a întâlnit acest lucru; ne confruntăm mereu cu discriminarea”, a declarat Maladaeva. „Odată, mama mea și-a uitat pașaportul și polițiștii au reținut-o timp de cinci ore, deoarece nu au vrut să creadă că este cetățean rus.

„Am locuit în Sankt Petersburg, unde am participat la un concurs de frumusețe, iar pe rețelele de socializare se tot scria că ar trebui să am capul băgat în toaletă și „Oricum, de ce îl reprezintă pe Petru un bouriat?”, spune ea.

Cecenii loiali lui Putin „sunt o minoritate”

Cecenia și-a câștigat pentru scurt timp independența după un război sângeros în anii 1990, pentru ca apoi să fie recucerită de trupele rusești care l-au înrolat pe fostul rebel Ahmad Kadîrov pentru a zdrobi revolta armată rămasă.

Soldați ceceni care luptă de partea Ucrainei

Fiul său, Ramzan Kadîrov, conduce acum republica, iar sub conducerea sa sunt raportate în mod regulat cazuri de tortură, dispariții și încarcerări ilegale.

„Da, există ceceni care sunt loiali lui Putin și Kadîrov, kadirov-iștii, dar aceștia sunt o minoritate care nu se bucură de respect în rândul oamenilor, deoarece sunt considerați trădători privilegiați ai țării lor”, a declarat Yangulbaev.

„Acești oameni sunt înarmați și folosesc tortura, execuțiile și răpirile pentru a zdrobi tulburările populare cu permisiunea sau cu acordul tacit al lui Putin, precum și la ordinele lui Kadîrov. Pentru aceasta, ei sunt recompensați, dar nu sunt niciodată aduși în fața justiției pentru crimele pe care le-au comis.”, spune Yangulbaev.

Kadîrov este un aliat apropiat al lui Putin și susține invazia rusă în Ucraina cu mii de luptători ceceni feroce.

Dar, într-un semn al societății cecene divizate există și două batalioane de ceceni care luptă în favoarea Ucrainei, printre care veterani ai războaielor anterioare, dornici să aibă o nouă șansă împotriva rușilor.

Yangulbaev a declarat în Cecenia: „Amintirea celor două războaie sângeroase cu Rusia este încă proaspătă, iar oamenii sunt deseori împotriva faptului de a merge să moară pentru o astfel de țară, ceea ce cifrele o dovedesc: în acest moment există doar 1.340 de voluntari din Cecenia.”

Putin și Kadîrov (foto: East2West News / WillWest News / Profimedia Images)

Unii ceceni sunt atât de reticenți în a se înrola încât, potrivit activiștilor și bloggerilor din opoziție, autoritățile ar strânge forță de muncă pentru Ucraina prin amenințări, șantaj și intimidare.

„Cunosc câteva exemple de persoane recrutate prin șantaj, dar astfel de cazuri sunt puține. Dar șantajul pozitiv, atunci când cuiva i se promite că i se va șterge cazierul judiciar pentru a participa la război, este larg răspândit. Ceea ce este dovedit de cifrele pe care le-am adunat: aproape 30 la sută dintre toți voluntarii au un cazier judiciar nerezolvat.”, spune a spus Yangulbaev

În altă parte, se pare că recrutorii din armată promit acum bonusuri în bani pentru scurte perioade de serviciu, o ofertă tentantă în orașele și provinciile defavorizate cu puține oportunități în afara serviciului militar, cum ar fi Daghestan, unde rata șomajului este de trei ori mai mare decât media națională. (Al Jazeera)

Rusia continuă să ascundă numărul militarilor uciși în Ucraina

Numărul îl depășește pe cel prezentat de ultimul bilanț anunțat la sfârșitul lunii martie de ministerul Apărării de la Moscova care vorbea 1.351 de morți și 3.825 de răniți.

Se crede însă că bilanțul real este mult mai mare, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, estimând luni că aproximativ 15.000 de militari ruși și-au pierdut până acum viața în timpul luptelor din Ucraina, în timp ce armata ucraineană afirma joi dimineața că forțele sale au ucis în jur de 22.800 de soldați ai Moscovei.

Armata rusă a propus pe 20 aprilie un set de măsuri care ar secretiza și mai mult informațiile despre pierderile umane pe care le-a înregistrat în Ucraina, cerând ca plățile compensatorii pentru rudele victimelor să fie făcute de autoritățile militare, nu cele civile, ca până acum.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro