Implicarea Bisericii în politică poate distruge credința. Ajunge religia ortodoxă din România în situația budismului chinezesc?

​​Citeam zilele trecute un material din Asia despre cum banii, politica și corupția au distrus budismul chinezesc, o religie antică. Nu peste noapte, ci în zeci de ani. Academicienii și o serie de călugări remarcau că țara nu are niciun lider spiritual cunoscut pe plan internațional, iar activitățile de business mai ales în zona shaolin, transformat în brand, au îndepărtat mulți adepți. Bineînțeles, este o comparație exagerată, dar Biserica Ortodoxă ar putea învăța din istoria acelei religii și să ia măsuri cât încă mai poate.

Despre căderea budismului chinezesc vezi aici.

Foarte pe scurt:

• Costul Catedralei Mântuirii Neamului a urcat la 129 milioane euro

• Statul, administrațiile locale și enoriașii au contribuit cu 108,6 milioane euro la realizarea construcției

• Biserica a avut activități filantropice de 150 milioane euro, în ultimii 10 ani

• Sociolog, despre implicarea Biserici Ortodoxe în chestiunea referendumului: S-a creat această alianță, care până acum părea imposibilă, între Biserica Ortodoxă, Penticostală și alte forme neoprotestante, care merge pe această politică hiper conservatoare

• Unii preoți fac recomandări cu privire la votul enoriașilor în alegeri

• Sociologii spun că orice intervenție a politicii în religie în lumea modernă este suspectă: Este ceva ciudat care se întâmplă, probabil că are legătură cu o presiune din partea politică

• Brandul Arsenie Boca: credincioșii îl venerează mai mult pe cunoscutul preot decât pe Iisus Hristos

Sorin a crescut la țară. Își amintește că atunci când era copil venea preotul la școală și începea ora cu rugăciunea „Tatăl nostru”, iar toate cele 50 de minute le preda despre cum a făcut Dumnezeu lumea, i-a creat pe Adam și Eva etc. „Când ești mic, totul ți se pare un basm frumos, iar lumea este o aventură fantastică. Bunicii mei, oameni cu frica de divinitate, mergeau regulat la Biserică, citeau zilnic Biblia, dar nu încercau să-mi impună credința. Îmi amintesc, aveam cam 8 ani, iar un unchi mă întreba ce vreau să mă fac când o să fiu mare. Spuneam: Popă. Bine, după doi ani voiam sa fiu pompier. Odată cu trecerea timpului, scandalurile și clipurile difuzate la televizor cu privire la preoțime au început să aibă impact asupra mea”, spune Sorin, acum în vârstă de 34 de ani. De la purtători ai cuvântului Domnului, a ajuns să-i vadă ca pe simpli oameni, cu slăbiciuni lumești. Biserica nu mai reprezenta idealul spre care tindea. A respectat și respectă pe cei care au credință în Dumnezeu, așa cum respectă budiștii, catolicii, baptiștii și așa mai departe.

„Cred că mai important, înainte de toate, este să trăiești corect, drept și să-ți iubești aproapele, adică principii cunoscute din Biblie, dar care pot face societatea mai bună”, susține Sorin.

Implicarea politicului prin bani și conferințe în interiorul lăcașurilor de cult și susținerea unor cauze politice, ar putea avea efecte negative pentru Biserică pe termen lung.

Când vorbim despre implicarea politicului cu bani, cel mai recent caz este al Catedralei Mântuirii Neamului, clădire în construcție lângă Palatul Parlamentului. Față de informațiile publicate de HotNews.ro în august, dacă adăugăm banii din rectificarea bugetară a statului, plus cea a Primăriei Capitalei, Catedrala a ajuns la un cost de 129 milioane euro, din care Patriarhia a contribuit cu 20,4 milioane euro, iar statul, administrațiile locale și enoriașii cu 108,6 milioane euro. Deși pe 25 noiembrie 2018 Catedrala va fi sfințită, finalizarea propriu-zisă va avea loc după împodobire, adică în 2024. În ultimii 10 ani, conform Patriarhiei, Biserica a alocat 150 milioane euro pentru centre pentru bătrâni, copii, cantine și alte activități etc.

Citește mai mult aici:Biserica a contribuit cu doi lei la fiecare 10 lei investiți în noua Catedrală / Cât a costat până acum construcția care va fi sfințită pe 25 noiembrie, dar finalizată peste șase ani

Au fost cazuri, în unele biserici, unde preoții recomandau enoriașilor cum să voteze în alegerile parlamentare sau prezidențiale.

În 2014, de exemplu, părintele duhovnic Sebastian de la Mănăstirea Teghea a ținut, duminica, o predică la biserica din Moftinu Mic (Satu Mare) în care îi indemna pe credincioși să meargă la vot pe 16 noiembrie „și să voteze un președinte ortodox, pe Victor Ponta”. Vezi aici.

O altă influență asupra Bisericii, tot din zona politică, o reprezintă recenta întâlnire pe tema referendumului pentru familie organizată într-o Biserică din Prahova unde, cu spatele la altar, au stat ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, împreună cu diferiți deputați și preoți. Imaginile au ajuns virale pe internet.

Mai recent, Patriarhul Daniel i-a îndemnat pe români să voteze DA la referendumul pentru familia tradițională pe motiv că ar fi un act patriotic și național.

Totuși, cel mai nou exemplu îl reprezintă o amenințare. Preotul arhidiacon Ioan Ardelean a citit un comunicat al Sfântului Sinod la finalul Sfintei Liturghii de duminică.

”Să înțelegeți mai bine cum să votați ”da” – și să votați cu toții da -, vă spun ca un păstor pentru apărarea familiei adevărate, lăsate de Dumnezeu, și nu pentru tot felul de subterfugii prin care să fie familii persoane de același gen. Sper să avem bucuria votului împlinit, aveţi datoria ca pe toate rudeniile şi pe toţi vecinii să-i duceţi la vot, să avem un viitor care nu degenerează. Să ne ajute bunul Dumnezeu!“, a spus ierarhul înainte de a trece la binecuvântarea enoriaşilor din catedrală.

Ardelean a început să citească textul BOR, însă unii dintre enoriași au început să plece, motiv pentru care preotul s-a enervat.

”Sper că cei care pleacă din Biserică acum sunt cei care sunt deja sunt hotărâți să voteze și au plecat că ei știu ce trebuie să voteze. Că dacă cumva cineva crede că nu merge la referendum, deci nu-și mărturisește credința, și după aceea crede că e creştin-ortodox se înşală amarnic. Sper că cei care pleacă, cum spuneam, știu deja că votează Da!”, a spus preotul arhidiacon Ioan Ardelean, profesor universitar.

În condițiile în care credința ar trebui mărturisită în fața lui Dumnezeu, de ce trebuie ca enoriașii să o mărturisească în secția de votare, în fața partidelor?

Alte cazuri care au atras atenția asupra Bisericii, în mod negativ, sunt cele în care preoți au fost acuzați de către DNA de fraude cu fonduri europene.

„Orice intervenție a politicii în religie în lumea modernă este suspectă. Ce mi se pare ciudat este că s-a creat această alianță, care până acum părea imposibilă, între Biserica Ortodoxă, Penticostală și alte forme neoprotestante, care merge pe această politică hiper conservatoare în ceea ce privește familia și care încearcă să intervină în niște decizii politici. Chestia este nouă până acum, din câte am văzut eu. Biserica Ortodoxă s-a ținut departe de alianțe cu alte confesiuni”, a declarat Călin Cotoi, profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială la Universitatea din București, pentru HotNews.ro.

Potrivit acestuia, pare că există o presiune din partea politică, având în vedere reacția Bisericii Ortodoxe.

„Este ceva ciudat care se întâmplă, care probabil că are legătură cu o presiune din partea politică. Pare că Biserica Ortodoxă a intrat în această chestie care, după părerea mea, nu-i va face decât rău, pe termen mediu și lung, la presiunea unei părți a zonei politice”, a mai arătat profesorul Facultății de Sociologie.

Biserica nu îl recunoaște oficial ca sfânt pe Arsenie Boca, dar face pelerinaje la mormântul acestuia

Datele Institutului Național de Statistică arată o tendință de scădere ușoară a numărului de adepți creștin-ortodocși, probabil din pricina reducerii populației, dar tot peste 86% din total. Totuși, acele date nu iau în considerare persoanele care vizitează bisericile frecvent.

Un sondaj realizat recent de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), publicat de stirileprotv.ro, arată că Arsenie Boca, de exemplu, un nume cunoscut de majoritatea românilor, este sfântul din credința ortodoxă cel mai venerat, de un procent de 15% dintre credincioși, locul al doilea fiind ocupat de Ioan Botezătorul, cu 11%, iar Iisus Hristos, abia pe al treilea cu 10%.

Așa cum spuneam mai sus, Arsenie Boca nu este oficial sfânt. Totuși, Biserica îl recunoaște, neoficial. Agenția Basilica Travel, a Patriarhiei Române, organizează de două ori pe lună pelerinaje la mormântul preotului.

Numele acestuia a devenit un brand în industrie, se vând diverse iconițe și textile cu numele sau portretul lui Arsenie Boca. Cel mai recent scandal a fost în luna mai când zeci de obiecte de cult religios, în majoritate icoane cu părintele Arsenie Boca şi cărţi despre viaţa acestuia, au fost confiscate poliţiştii din Arad, dintr-un magazin de specialitate, în urma unei sesizări depusă de un arădean care susţine că ar deţine în România drepturile asupra mărcii „Părintele Arsenie Boca”. Marca a fost înregistrată în 2017 în Marea Britanie . Evenimentul a atras atenția Bisericii, care a anunțat imediat că face demersurile necesare pentru „a așeza lucrurile pe firescul lor”.

„Numele părintelui Arsenie Boca este intrinsec legat de istoria şi cultura duhovnicească a Bisericii Ortodoxe Române şi parte a patrimoniului său memorial. Din aceste limpezi şi înalte raţiuni, nicio persoană privată, care nu are nici măcar o legătură de rudenie cu părintele Arsenie Boca, nu are dreptul să se folosească în vreun fel de numele său. Acesta, ca şi opera sa scrisă sau picturală aparţin Bisericii pe care a slujit-o cu vocaţie jertfelnică”, a spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, conform Agerpres.

Alte date din același sondaj IRES arată că 74% dintre Români cred în rai, 79% – în îngeri, 44% în învierea morților, 56% – în diavol, 57% în viața de după moarte, 53% – în icoane făcătoare de minuni.

Lucruri bune ale Bisericii

Potrivit Patriarhiei, în ultimii 10 ani suma alocată activităților social-filantropice a fost de 150 milioane de euro.

„Ar fi edificatoare comparația cu orice altă instituție privată sau de utilitate publică din România în acest sens (al activităților social-filantropice n.r.), mai ales în contextul în care misiunea fundamentală a Bisericii, a oricărei Biserici, este una eminamente liturgică, din care derivă în mod firesc acțiunea caritabilă. Contribuția concretă a Bisericii la prosperitatea cetățenilor este majoră, dar necuantificabilă și trebuie descifrată în registrele multiple de influență pe care Biserica prin toate acțiunile sale o are asupra societății: spiritual, moral, cultural, caritabil”, au spus recent reprezentanții Patriarhiei, pentru HotNews.ro.

Dincolo de beneficiile sociale aduse de instituțiile social-filantropice (centre cu varii profiluri: pentru copii, bătrâni, femei – victime ale violenței, în număr total de peste 700 la nivelul Patriarhiei Române), spune Patriarhia, există mii de persoane care beneficiază săptămânal de actele de milostenie ale oamenilor credincioși care participă la slujbele religioase.

“Există în țară sute de cantine pentru oameni vârstnici și săraci, cantine care funcționează pe lângă biserici și cu sprijinul exclusiv al acestora; lor li se adaugă numeroase centre de after-school care funcționează de asemenea pe lângă biserici. Acestora li se adaugă orfelinate, aziluri pentru vârstnici, centre de zi pentru copii și persoane vulnerabilizate social etc.”, au precizat reprezentanții BOR.

Zilele trec, alegerile trec, enoriașii se împuținează, iar religia ar putea ajunge să fie subvenționată într-o proporție mai mare de stat și mai mică de adepți, dacă va continua să se implice în viața politică. Biserica trebuie să fie conștientă că internetul, prin rețelele de socializare, are o influență mare în perpetuarea știrilor negative, comparativ cu situația de acum 20 de ani, când doar televiziunile, radiourile și ziarele transmiteau informația. Politica nu are ce căuta în Biserică.