INTERVIU VIDEO Adriean Videanu: Vom crea un fond de investitii care va fi utilizat pentru proiecte realizate in parteneriat public-privat/ Vom negocia noi termene cu reprezentantii Comisiei Europene pentru investitiile de mediu de la termocentrale 

Autoritatile romane vor demara negocieri cu reprezentantii Comisiei Europene in vederea prelungirii termenelor impuse pentru realizarea unor investitii de mediu la termocentrale. „Cel putin sa le cer anumite termene de reevaluare”, a declarat ministrul Economiei, Adriean Videanu, intr-un interviu acordat HotNews.ro. Acesta recunoaste faptul ca investitiile sunt foarte intarziate. In cazul in care nu sunt obtinute noi termene, termocentralele risca sa fie inchise incepand chiar de anul viitor. In cadrul interviului, Videanu a mai declarat ca sumele obtinute in urma valorificarii participatiilor minoritare la companiile de stat vor fi utilizate pentru investitii care vor fi realizate in parteneriat public-privat. Potrivit ministrului, sunt vizate investitii precum constructia celei de-a doua centrale nucleare, realizarea celei de-a doua hidrocentrale pe Dunare si proiectul AGRI privind transportul de gaze pe ruta Azerbaijan-Georgia-Romania.

• Guvernul a aprobat recent un act normativ privind vanzarea participatiilor minoritare la companiile de stat. Sumele obtinute vor fi utilizate pentru investitii in infrastructura rutiera si probabil si energetica. Vor fi vandute pachete detinute la societatile listate – Petrom, Oil Terminal, Transgaz, Conpet. De asemenea, vor fi vandute prin listare sau prin licitatie cu strigare actiuni de la companii nelistate precum Romgaz, Distrigaz, Enel Distributie si Enel Dobrogea. De asemenea, Executivul are in vedere un proiect de act normativ privind constituirea unui fond de investitii care va fi alcatuit in principal din participatiile minoritare ale statului la diverse companii.

Ministrul a afirmat ca managementul fondului ar putea fi asigurat de persoane din cadrul Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), aflat in subordinea Ministerului Economiei. Intrebat daca acest fond ar putea avea soarta Fondului National de Dezvoltare, acesta a raspuns: Cand un politist greseste, nu desfiintezi Ministerul de Interne. Cititi aici povestea Fondului National de Dezvoltare. Videanu a mai spus ca prin valorificarea participatiilor statului, vor fi stimulate operatiunile pe bursa romaneasca. Pe de alta parte, ar putea fi asigurata si finantarea deficitului bugetar. „Sunt acele venituri care pot sa asigure atat finantarea deficitului bugetar al Romaniei, cat si finantarea unor proiecte de investitii. Dar foarte important este ca vom antrena si vom mobiliza resurse importante pe Bursa, ceea ce inseamna cresterea increderii in economia romaneasca, cresterea increderii in bursa romaneasca”, a spus Videanu.

Tot legat de investitii, Adriean Videanu a afirmat ca Ministerul Economiei va lua in administrare CET-urile, acestea fiind, in prezent, gestionate de autoritatile locale. Ministrul sustine ca acestea vor fi inlocuite cu unitati noi de cogenerare de inalta eficienta. Sumele necesare investitiilor vor fi obtinute in urma valorificarii surplusului de unitati de emisii de dioxid de carbon. Guvernul spera sa obtina din vanzarea acestora pe piata internationala circa 2 miliarde de euro.

Productie video realizata de Oana Boncu

Principalele declaratii ale ministrului Economiei pe tema investitiilor in sectorul energetic

Despre noul fond de investitii: Va fi elementul de antrenare a unor investitii in parteneriatul public-privat

• Acum vom intensifica procesul de vanzare a participatiilor minoritate considerand ca este extraordinar de oportun. Luati si analizati Polonia. Aceasta a vandut participatii minoritare pe bursa, anul trecut, si nu numai ca bursa a devenit un element de stimulare economica in Polonia, ci Bursa de la Varsovia a devenit una dintre cele mai lichide burse din Europa.
• De aceea, si noi in colaborare cu Bursa de Valori Bucuresti vom face un program astfel incat sa stimulam operatiunile pe bursa, incat aceasta sa joace rolul nu numai de valorificare a unor actiuni, ci si de capitalizare a economiei nationale. Practic, vom da, atat un impuls in ceea ce inseamna valorificarea participatiilor minoritare si atragerea in buget a unor venituri chiar daca ele fiind conjuncturale nu se inregistreaza ca venituri in bugetul consolidat, dar sunt extra- e acea mentiune „below the line”. Sunt acele venituri sub linie dar care pot sa asigure atat finantarea deficitului bugetar al Romaniei, cat si finantarea unor proiecte de investitii, dar foarte important este ca vom antrena si vom mobiliza resurse importante pe Bursa, ceea ce inseamna cresterea increderii in economia romaneasca, cresterea increderii in bursa romaneasca. Are un efect de antrenare asupra intregii economii.
• Legat de sume, permiteti-mi sa nu dau valori pentru ca este un element de negociere intre Ministerul Economiei si toti cei care sunt interesati. Singurul lucru pe care il pot spune este ca imi doresc sa iau cat mai mult cu putinta.
• Legat de Fondul National de Dezvoltare- Stiti cum este, cand un politist greseste nu desfiintezi Ministerul de Interne. Asa si aici. Daca cei care au avut ideea absolut generoasa de a constitui un fond de dezvoltare, practic, nu si-au respectat angajamentele si au utilizat banii in destinatii absolut electorale, asta nu inseamna ca un astfel de instrument nu este util.
• Eu imi doresc un fond de investitii care sa fie elementul de antrenare a unor investitii in parteneriatul public-privat, fondul fiind elementul public care vine cu o participatie si care are darul de a atrage cat mai rapid investitiile private in energie, in infrastructura. Eu cred intr-un astfel de instrument care are efect de antrenare a unor investitii in Romania si vom il vom capitaliza cat mai curand cu putinta.
• Ar putea participa la cea de-a doua centrala nucleara, ar putea sa participe la proiectul AGRI, la cea de-a doua hidrocentrala pe Dunare, la Tarnita. Ar putea sa participe la multe alte proiecte energetice pe care in momentul de fata le avem in derulare.  
• Eu mi-as dori ca acest fond sa fie gestionat cat mai eficient cu putinta si vom face in asa fel incat managementul acestui fond sa fie realizat de oamenii care au expertiza in acest domeniu. Nu am in momentul de fata o anumita persoana vizata, dar sunt foarte multi oameni cu expertiza si calificati la nivelul OPSPI in cadrul Ministerului Economiei, dar paleta este mult mai larga. Vom crea criterii de performanta in gestionarea acestui fond si speram sa avem rezultate foarte bune.

Despre administrarea CET-urilor: Pe lantul de la productie pana la consumatorul final, Romania pierde anual 500 de milioane de euro

• Nu le preluam, ci le luam in administrare in ideea de a le moderniza. Este un proiect guvernamental pe care il avem in vedere cu Ministerul Administratiei si Internelor si comunitatile locale. La nivelul Ministerului Economiei exista expertiza de specialitate si putem sa realizam investitii noi in cogenerare de inalta eficienta la nivelul fiecarei comunitati locale, astfel incat sa nu mai irosim resurse financiare foarte importante participand la incalzirea globala intr-un mod cu totul ineficient.
• Vreau sa dau cateva exemple: Iasi, Brasov sunt comunitati locale care au CET-urile dimensionate la productia industriala de dinainte de 1989. In momentul de fata, pe de-o parte productia industriala s-a restructurat, pe de alta parte, nevoia comunitatii locale este mult mai mica. Si atunci diferenta este de la 400 MW putere instalata la 20-30 MW, suficient pentru a asigura incalzirea si apa calda a unei comunitati. Principiul de baza este ca energia produsa pentru apa calda si caldura sa fie preluata in sistemul energetic national si valorificata ca atare.
• Noi ceea ce vrem sa utilizam ca resurse reprezinta valorificarea AAU-urilor (n.red. unitati de emisii de dioxid de carbon) conform  protocolului de la Kyoto si sa investim in aceste proiecte green-field astfel incat sa rezolvam aceasta problema a comunitatilor locale, dar si a Romaniei in ansamblu. Pe lantul de la productie pana la consumatorul final, Romania pierde anual 500 de milioane de euro, prin achizitia de combustibil, prin utilizarea ineficienta, prin transportul ineficient, prin incalzirea ineficienta. Nu ne mai putem permite un astfel de dezmat la nivelul economiei nationale.

Despre investitiile de mediu la termocentrale: Negocierile cu CE vor incepe dupa ce primim rezultatul din instanta in cazul Paroseni

• Cele mai mari probleme le-am avut cu Paroseni, dat fiind situatia dificila in care se afla Termoelectrica, dar am gasit impreuna cu Ministerul Finantelor solutiile. Investitiile sunt foarte intarziate, practic acestea ar fi trebuit incepute de la momentul negocierii cu Comisia Europeana. Ele sunt elemente din tratatul de aderare, sunt angajamente ferme ale statului roman. Din pacate, anul trecut, am constatat ca nu erau nici macar incepute aceste investitii. Le-am inceput pe majoritatea, sper sa se finalizeze si contestatia in instanta astfel incat sa demaram si la Paroseni aceasta investitie.
• La Craiova este in derulare procesul, la Rovinari la fel, la Turceni la fel. Chiar daca suntem in intarziere putem sa prezentam Comisiei Europene faptul ca am demarat toate aceste investitii. Practic, acesta este si intentia mea, sa incep o runda de discutii cu reprezentantii Comisiei Europene, neincercand sa dau vina pe cineva. Cel putin sa le cer anumite termene de reevaluare, dar si termenele de conformare legat de obligatiile pe care le avem.
• Daca au inceput investitiile, esti mult mai credibil in fata Comisiei Europene. Negocierile incep dupa rezultatul in instanta cu Paroseni pentru ca este ultimul hop din acest punct de vedere. Toate celelalte chiar daca sunt intarziate sunt in derulare. Singura este Isalnita cu grupurile 7-8 despre care stiu ca sunt anuntate in momentul de fata licitatiile. Asteptam rezultatele.

Termocentralele sunt obligate sa treaca printr-un proces de retehnologizare pentru a putea sa se alinieze normelor de mediu impuse de Uniunea Europeana. In caz contrar, risca sa fie inchise chiar incepand de anul viitor din cauza nerespectarii normelor europene de mediu. Insa, foarte multe din aceste centrale nu au reusit sa obtina pana acum fondurile necesare acestor investitii estimate la peste doua miliarde de euro. Termocentralele produc peste 54% din energia de pe piata.