Mitul dermatologiei ca alegere „bănoasă” a medicilor: „Câștigurile nu sunt imediate. Nu se face din prima coadă la cabinet”

Diana Nastasă, președintele Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți din România, povestește că are colegi care și-au dorit să devină dermatologi pentru că „au văzut cât de mult îi ajută pe pacienți momentul în care tratamentul dă rezultate.”

• Dermatologia a devenit, de câțiva ani, cea mai „râvnită” specialitate medicală în rândul celor mai buni medici rezidenți din România. În prima parte a articolului, HotNews a analizat cât de diferită este situația din România față de cea din alte țări europene.
• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Articolul este scris de Alina Neagu (HotNews – România), Andrea Muñoz (El Confidencial – Spania), Francesca Barca (Voxeurop – Franța), Lorenzo Ferrari (OBCT – Italia), Martina Bozukova (Mediapool – Bulgaria), Noel Baker (The Journal – Irlanda) și  Justė Anceviciute (Delfi – Lituania).

În România, spune Diana Nastasă, „nu este chiar atât de recunoscut acest lucru, dar unele patologii care afectează și aspectul pacientului – acneea la tineri, spre exemplu – pot să le afecteze foarte mult stima de sine și partea de sănătate mintală. Iar medicii dermatologi ajută foarte mult pacienții pe partea aceasta.”

În plus, deși este percepută ca o specialitate „bănoasă” datorită diversității de proceduri, inclusiv din zona medicinei de înfrumusețare, „câștigurile nu sunt imediate, pentru că durează până ajungi să fii un medic cunoscut în zona aceasta. În timp ajungi să câștigi bine. Dar nu se face din prima coadă la cabinet”, arată președintele Societății Medicilor Rezidenți.

„În toată lumea se caută dermatologi”

Diana Savu mărturisește că a întâlnit, de-a lungul timpului, medici dermatologi din alte țări, care i-au spus că este o specialitate foarte căutată și acolo: „Am cunoscut dermatologi și din alte țări europene – din Franța, din Belgia, dar și din Statele Unite – și îmi spuneau că în țara lor această specialitate este la mare căutare și nu sunt suficienți medici dermatologi.”

„Este o specialitate care este și deficitară, pentru că în toată lumea se caută dermatologi. Foarte mulți colegi de-ai noștri au plecat să lucreze în Franța sau în alte țări din Europa”, spune și dr. Alin Nicolescu. 

Nu doar în România

La examenul de rezidențiat din noiembrie anul trecut, care se dă la finalul facultății de Medicină, prima specialitate care s-a ocupat, în ordinea mediilor, a fost dermatologia, a arătat statistica furnizată de organizatorii concursului național pentru HotNews. 

Pentru dermatovenerologie și chirurgie plastică – specialități practicate și în zona medicinei de înfrumusețare –  au optat 33 dintre primii 200 de viitori medici rezidenți. Unul din șase. Ele sunt depășite doar de cardiologie, pentru care au optat 47 de rezidenți dintre absolvenții cu cele mai mari note.

Un singur candidat din primii 200 a optat pentru chirurgie generală, însă au existat candidați care au optat pentru alte specialități chirurgicale, precum obstetrică-ginecologie (5 din primii 200), oftalmologie (4), neurochirurgie (2) și otorinolaringologie (ORL – 2 candidați). 

Acest lucru nu se întâmplă însă doar în România, arată datele din mai multe țări europene.

Lina Kocienė, facultatea de medicină din Vilnius: „Printre cele mai populare a fost dermatologia”

Pentru prima dată în ultimii ani, la Universitatea de Medicină din Vilnius, capitala Lituaniei, cele mai populare programe de rezidențiat au fost dermatologia și cardiologia, potrivit reprezentantei facultății, Lina Kocienė. Urologia și psihiatria au atras, de asemenea, mult interes.

Și în Italia, dermatologia este a patra specialitate preferată de medicii rezidenți, după cardiologie, oftalmologie și gastroenterologie, conform datelor publice.

Situația din Franța

În Franța, specialitățile medicale cele mai căutate de rezidenți în 2024 și 2025 au fost chirurgia plastică, reconstructivă și cosmetică, oftalmologia, dermatologia, chirurgia maxilo-facială și cardiologia, potrivit informațiilor publice.

Deși „popularitatea” specialităților medicale printre rezidenți fluctuează de-a lungul anilor, în Franța se consideră că alegerile depind, în principal, de aspirațiile personale ale tinerilor medici, care țin cont în principal de factori precum flexibilitatea și remunerația primită. 

Acum 20 de ani, ginecologia „se lua prima” la rezidențiat

Acum mai bine de 20 de ani, ginecologia era specialitatea care „se lua prima” la rezidențiat, își amintește, într-un dialog cu HotNews, Cătălina Poiană, prorector la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și coordonatoarea comisiei de rezidențiat în toamna anului trecut.

„În generația mea, șefa de promoție a luat obstetrică-ginecologie. Cei mai buni studenți au mers atunci către specialități chirurgicale”, spune Cătălina Poiană, care este medic endocrinolog și președintele Colegiului Medicilor din România. 

Dr. Poiană știe și ea că astăzi, nu doar în România, ci și în țările europene mai dezvoltate din punct de vedere economic, există tendința ca tinerii medici să se orienteze către specialități cu care se poate lucra și în sistemul privat sau pe cont propriu, în cabinete medicale individuale. 

„În aceste țări pare să fie o tendință în rândul tinerilor, care evită specialitățile ce presupun un nivel ridicat de stres, riscuri profesionale mari, oboseală accentuată și, mai ales, un program imprevizibil”, arată ea. 

Noile generații pun preț pe „echilibrul dintre viața profesională și cea personală”

„Cred că, de fapt, este modul în care noile generații privesc acum echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Și nu cred că tinerii trebuie judecați pentru asta”, consideră dr. Poiană, care este și președintele Colegiului Medicilor. 

Asta în timp ce specialități precum Terapie Intensivă, boli infecțioase sau medicină de urgență „presupun și mare complexitate, și mare disponibilitate, și un serviciu în care să fii 100% și tot timpul disponibil.”

„Poate câștiga, pentru 4-5 consultații în privat, după-amiaza, banii pe care i-ar câștiga într-o gardă”

În plus, „un lucru care sperie din ce în ce mai mult sunt gărzile”, admite Cătălina Poiană. „Volumul de muncă este absolut ucigător în anumite gărzi – numărul mare de pacienți, complexitatea cazurilor, lipsa posibilității de a merge să te odihnești a doua zi după gardă – legislația o prevede, însă trebuie să recuperezi acea zi.”

O altă problemă, spune Cătălina Poiană, este că „un medic poate câștiga, pentru 4-5 consultații în privat, după-amiaza, banii pe care i-ar câștiga într-o gardă.” Așa s-a ajuns ca, în ultimii ani, o parte dintre medici să prefere să ofere consultații în privat, în loc să facă gărzi în specialități considerate grele, admite președintele Colegiului Medicilor. 

„Sistemul trebuie să se schimbe și să îi motiveze pe tinerii medici”

Tendința tinerilor medici de a alege specialități medicale pe care le consideră mai „ofertante” este un fenomen care nu va putea fi complet stopat, în anii care urmează, consideră Cătălina Poiană. Însă ar putea fi redus, dacă se iau măsuri „care să facă celelalte specialități medicale mai atractive”. 

„Pe de o parte, trebuie să ai niște politici de resurse umane care să fie adaptate realităților pe care le trăim noi acum – trebuie regândit modul de lucru, sistemul de gărzi, trebuie regândite responsabilitățile. Și este nevoie de niște stimulente care să reflecte exact nivelul de risc și de solicitare al medicului din specialitatea respectivă.” 

„Sistemul trebuie să se schimbe și să îi motiveze pe tinerii medici”, consideră președintele Colegiului Medicilor. „Ce își doresc ei este să li se recunoască efortul profesional, să aibă niște condiții de muncă decente, în care să poată să practice ceea ce au învățat în facultate și să aibă niște perspective clare de dezvoltare. Fără asta, va fi foarte greu să asigurăm distribuția medicilor pe specialități și un sistem de sănătate care să fie într-adevăr funcțional.”

Țările unde situația este diferită: specialitățile „clasice” sunt în continuare preferate

Dar în Europa sunt și țări unde specialitățile medicale considerate „grele”, în special cele chirurgicale, sunt în continuare preferate.

Irlanda este o altă țară unde viitorii medici aleg specialități preferate în mod „clasic” în sistemul public de sănătate, nu în cel privat: medicina generală – echivalentul medicinei de familie în România  – este o specialitate foarte căutată, potrivit informațiilor publice. Asta în special datorită faptului că în zonele rurale extinse din acestă țară este nevoie de astfel de personal medical. 

Și medicina de urgență și specialitățile chirurgicale – precum chirurgia generală, ortopedia, neurochirurgia, urologia – se mențin în top în Irlanda. 

Bulgaria prioritizează și plătește mai bine alte specialități

Una dintre ele este țara vecină Bulgaria, care, ca și România, s-a confruntat, mulți ani, cu un exod al medicilor tineri în străinătate, din cauza problemelor de finanțare ale sistemului de sănătate. 

În Bulgaria, în mod tradițional, cele mai bine plătite și preferate specialități medicale sunt cardiologia, specialitățile chirurgicale, gastroenterologia, precum și obstetrica și ginecologia.

În ultimii ani, a existat un interes crescut în rândul absolvenților de medicină și pentru pediatrie, ceea ce se datorează în mare măsură faptului că în țara vecină se construiesc noi spitale pentru copii. 

Un nou Spital Național pentru Copii este în construcție la Sofia, el urmând să fie gata în 2029.

De asemenea, la Burgas a fost construit un spital regional de pediatrie, iar deschiderea sa este așteptată în cursul acestui an. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.

Foto: Dreamstime