O știre falsă poate duce la ceva monstruos. Cum trebuie să reacționeze companiile în fața fenomenului

Știrile false sau fake news sunt un fenomen extins la nivel mondial. Deși multe dintre ele au legătură cu mediul politic, au început să apară efecte și în mediul de afaceri. O știre falsă despre o companie poate, în teorie, să ducă la faliment, potrivit specialiștilor. Cu cât este scrisă mai bine, cu atât este mai credibilă.

„În ultima perioadă am sesizat un fenomen de extindere a știrilor false de la zona politică, la știri false despre companii sau industrii. În funcție de falsitatea informației, aceste știri pot afecta de la minim la foarte mult o companie. De exemplu, în cazul băncilor ar exista riscul unei retrageri masive a banilor din sectorul bancar”, susține Daniela Șerban, Strategic Communications and Public Affairs Coordinator McGuireWoods Consulting.

Ea a dat exemplul unei știri false referitoare la o bancă comercială despre care s-a scris că toate bancomatele au fost compromise și reprezintă „un cutremur imens în sistemul bancar”.

• În cazul unei bănci, care a avut o breșă de securitate în cadrul sistemului de gestiune a automatelor bancare – deci nu era o problemă a băncii, ci a firmei care gestionează aceste automate bancare – preluând anumite știri din dosar, presa locală, și ulterior s-a extins la nivel național, a preluat știrea cu titluri exagerate sau cu informații false. Practic, o știre parțial adevărată a fost extinsă la ceva monstruos, astronomic, exclusiv.

• E vorba de combina ceva ce este adevărat cu știri false. Într-adevăr, a existat o astfel de situație în 2016, au existat anumiți hackeri care au pătruns în sistemul informatic, însă a fost greșită dimensiunea prejudiciului, faptul că au fost prejudiciați clienți, ceea ce nu este adevărat. Practic suma a fost greșită și a fost exagerat impactul asupra băncii.

• Motivul pentru care s-a răspândit această știre falsă este că anumite publicații nu au verificat informația cu banca.

„Când vorbim de știri false, vorbim nu doar de știri greșite, dar și de știri parțial greșite sau cele care induc în eroare, manipulează, dezinformează. Poate fi întreaga știre greșită sau parțial adevărată, dar a fost croșetat pe lângă pentru a da senzațional acolo unde nu este”, a afirmat Șerban.

Ea a vorbit despre ce trebuie să facă o companie în cazul în care apare o știre falsă.

„Într-o situație de genul acesta, în care peste noapte apare o știre cu „exclusivitatea anului” sau „cutremur fără precedent”, o companie trebuie să reacționeze. Dacă este o companie cu mii de clienți, îi afectează clienții. Ei sună și întreabă ce se întreabă cu banii lor, de exemplu, dacă mai au banii acolo, care este situația”, a mai spus Șerban.

• Este necesar, în primul rând, ca reacție din partea unei companii, o comunicare internă către angajați, către cei care iau contact direct cu clienții pentru a-i informa despre situația exactă, reală.

• Către exterior trebuie venit cu reacție către media centrală care poate prelua știrea corectă și transmite poziția companiei, pe deoparte, și a fi prezent în rețelele sociale pentru că acolo este canalul principal de propagare a știrilor false.

• Asta este o reacție imediată pe care trebuie să o faci în primele ore, în prima zi de când apare această știre falsă, în funcție de dimensiunea companiei. Ulterior, trebuie să compensezi cu știri neutre sau pozitive (precum rezultate financiare, asocieri, proiecte noi lansate etc.) despre companie pentru a atenua pe termen mediu știrile apărute negative.

Potrivit acesteia, o știre falsă, cu cât este scrisă mai bine, cu cât mai mult se propagă și cu atât efectul este mai mare.

„Motivul pentru care apar astfel de știri este fuga după click-uri, bătaia pentru audiență, trafic și bani din publicitate. Deci este interes monetar. Site-urile mai mici urmăresc și tendințele de căutare pe Google. Dacă în România cele mai căutate sunt horoscopul, meteo și, în această perioadă, Bacalaureatul, în funcție de aceste căutări trebuie să ai o știre ca să fii acolo să atragi trafic”, a explicat Daniela Șerban.

Ea este de părere că trebuie acordată o atenție mai sporită asupra sursei, anume că trebuie verificată.