Petrolul, spre 200 de dolari pe baril?
Cresterea semnificativa a petrolului din ultimele saptamani a fost unul din principalele subiecte de discutie si analiza in pietele bursiere. Pentru orice piata, evolutia petrolului prezinta interes deosebit, insa succesiunea de recorduri inregistrate si pretul la care a ajuns barilul de petrol au sporit acest interes, aducand petrolul in prim planul pietelor financiare globale.
Vom privi evolutia petrolului din mai multe puncte de vedere si vom incerca sa tragem o concluzie referitoare la justificarea acestei cresteri, dar si asupra posibilei evolutii in viitor.
Mai intai sa vedem unde ne aflam. Barilul de petrol a incheiat ultima saptamana cu un nou record, la valoarea de 126,27 dolari pe baril. Dar unde se afla aceasta valoare raportata la pretul unui baril de petrol in anul 1980 (anul in care petrolul a atins 37,42 dolari, valoare record pana in 2004), tinand cont de schimbarile macroeconomice la nivel mondial ce au avut loc intre timp?
Iata cateva date publicate intr-un raport apartinand Deutsche Bank, in aprilie 2008:
* pretul petrolului din anul 1980 (37,42 dolari), ajustat la indicele inflatiei la producator (Producer Price Index), este echivalent cu 94 dolari, iar ajustat la indicele inflatiei la consumator (Consumer Price Index) este echivalent cu 118 dolari;
* in anul 1980 venitul mediu anual in tarile membre G7 ar fi fost suficient pentru a cumpara 318 barili; pentru a cumpara aceeasi cantitate in conditiile actuale de venit, pretul barilului de petrol ar trebui sa fie 134 dolari;
* in anul 1980 energia absorbea cea mai mare parte din veniturile americanilor: 8% comparativ cu 6,6% in prezent; o valoare de 8% in acest moment ar fi echivalenta cu un pret al barilului de petrol de 145 dolari;
* cheltuielile cu petrolul, la nivel global, reprezinta 3,5% din PIB-ul mondial; maximul de 5,9% a fost atins in 1980. Aceasta valoare ar fi atinsa in conditiile actuale numai la o valoare a barilului de 150 dolari.
O prima concluzie ce poate fi trasa din cifrele de mai sus este faptul ca, desi pretul petrolului s-a dublat in ultimul an, este aproape de valoarea ajustata la inflatie din anul 1980, iar relativ la alte date macroeconomice este destul de departe de record. Am putea spune ca petrolul inca nu este “foarte scump” si asta ar justifica in continuare cererea mare de petrol, ducandu-l astfel la noi maxime istorice.
Este insa aceasta crestere puternica a pretului din ultimele luni un efect al cererii foarte mari de petrol?
Se pare ca nu. Cel putin nu acesta pare a fi principalul motiv. Petrolul se afla la maxim istoric in conditiile in care economia SUA “doar” din punct de vedere al definitiei nu a fost in recesiune, in timp ce cresterea economica in zona euro este in scadere. Altfel spus, cererea de petrol la nivel mondial a fost mai mica, chiar daca in tari ca China sau India cererea a fost in crestere. In astfel de situatii pretul petrolului poate creste speculativ sau prin scaderea productiei si implicit a ofertei.
Din august 2007 si pana in mai 2008 dolarul s-a depreciat fata de euro cu aproape 20%. Numai de la inceputul anului cotatia EURUSD s-a apreciat cu aproximativ 11%. O astfel de depreciere a dolarului nu poate fi “acceptata” de Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) , daca tinem cont de faptul ca plata pentru petrolul exportat se face in dolari. Doua din membrele OPEC, Iran si Venezuela, au cerut o diversificare in privinta monedei de tranzactionare a petrolului, dar Arabia Saudita s-a opus. Astfel, cu un dolar slab, membrele OPEC nu au niciun motiv sa nu isi doreasca barilul de petrol la niveluri cat mai inalte.
Mai mult, desi in ultimii ani rezervele de petrol ale OPEC-ului au crescut, productia recenta a scazut. Nedorind o combinatie de cerere scazuta si oferta ridicata, care sa duca la o prabusire a pretului petrolului, se pare ca OPEC-ul mai degraba va accentua incetinirea cresterii economice la nivel mondial prin mentinerea pretului barilului la cote foarte inalte. Ultima declaratie facuta joi, 8 mai, de presedintele OPEC, Chakib Khelil, intr-o conferinta la New York, pare sa confirme cele spuse mai sus. Acesta a afirmat ca pretul barilului poate ajunge la 200 de dolari daca dolarul se va deprecia in continuare fata de alte monede.
Dar, pe termen lung, daca plecam de la ideea ca recesiunea din SUA va fi scurta si ca economia se va relansa din 2009, este foarte probabil ca dolarul sa se aprecieze fata de euro si alte monede. Cu toate astea, pretul petrolului poate creste in continuare. Odata cu aprecierea dolarului, va exista crestere economica, iar aceasta crestere economica va fi sustinuta de o crestere mare a cererii pentru petrol. Acest lucru s-a putut vedea vineri, 2 mai, cand datele privind noile locuri de munca create in SUA, excluzand sectorul agricol (Non Farm Payrolls), au iesit peste asteptarile pietei, ceea a reprezentat un nou semnal ca economia SUA este in revenire si recesiunea va putea fi evitata. Astfel s-a apreciat si dolarul dar si petrolul. Aceasta rupere a corelatiei inverse dintre petrol si dolar poate continua si sa vedem petrolul si dolarul crescand in paralel.
In viitor se doreste ca OPEC-ul sa aiba o influenta din ce in ce mai mica asupra evolutiei petrolului, dar acest lucru nu va duce neaparat la o scadere a pretului. Zacamintele de petrol descoperite recent in Brazilia, unul de aproximativ 8 miliarde barili si altul, neconfirmat inca, de 33 miliarde de barili, care ar fi al treilea ca marime din istorie, reprezinta un semnal bun si pot diminua influenta OPEC-ului, dar exploatarea lor va necesita costuri foarte ridicate din cauza adancimii la care se afla, dar si a structurii dificile a scoartei terestre. Aceste costuri nu pot fi sustinute decat de un pret ridicat al barilului de petrol.
Desi pretul actual al petrolului are o componenta speculativa destul de mare, data de OPEC prin prisma deprecierii dolarului, tinand cont de datele de mai sus, dar si de o reluare a cresterii economice la nivel mondial, care va genera cerere de petrol, exista toate premisele sa vedem pretul barilului de petrol la peste 150 de dolari.
Comenteaza pe Mersul Trendurilor.