The Guardian: De ce amenintarea lui Trump privind finantarea palestinienilor este si mai periculoasa decat initiativa vizand Ierusalimul

Cea mai recenta interventie a lui Donald Trump in procesul de pace din Orientul Mijlociu – pe care l-a rascolit deja prin recunoasterea Ierusalimului drept capitala a Israelului – pare a fi cel mai haotic demers al lui de pana acum. Dupa numirea ginerelui sau Jared Kushner in functia de consilier regional si desemnarea avocatului pro-implantari David Friedman in postul de ambasador al sau in Israel, presedintele SUA s-a poticnit dintr-o criza in alta, in ultimele saptamani, scrie The Guardian, citat de Rador.

Discursul prin care a recunoscut Ierusalimul drept capitala a Israelului a incalcat consensul international si rezolutiile ONU. Dar cea mai recenta initiativa a sa – amenintarea de a reduce finantarea pentru UNRWA, agentia ONU care sprijina refugiatii palestinieni, si pentru Autoritatea Palestiniana – este chiar mai periculoasa, demonstrand lipsa de intelegere a mecanismelor delicate care ajuta la mentinerea pacii relative intre israelieni si palestinieni.

La o analiza a abordarii Trump, se evidentiaza mai multe lucruri: administratia actuala considera ca amenintarile legate de asistenta externa sunt un mijloc de presiune si vede strategiile de negociere conventionale folosite de precedentele administratii americane in procesul de pace din Orientul Mijlociu drept esecuri, fiind necesare noi instrumente. La fel de evident este ca Trump si consilierii sai estimeaza ca demersurile din cadrul Consiliului de Securitate al ONU si din Adunarea Generala a ONU de condamnare a anuntului privind Ierusalimul reprezinta o escalada care cere un raspuns.

Acest raspuns s-a folosit de unele din cele mai sensibile puncte de presiune din societatea palestiniana si din procesul de pace la modul mai general. In taberele palestiniene administrate de UNRWA se afla multi din cei mai saraci si mai dezavantajati paletinieni. In aceste tabere, din locuri ca Ramallah, Nablus si Jenin din Cisiordania – si pe tot cuprinsul Gazei – isi au sediul multe din cele mai radicalizate factiuni palestiniene.

Din aceste tabere au aparut prima si a doua intifada si aici s-au nascut si gruparea Fatah si miscarea islamista Hamas. Sunt locuri care se mandresc atat cu rezilienta lor cat si cu faptul ca sunt constiinta miscarii nationale palestiniene. De la a doua intifada, armele care continua sa se afle in mainile factiunilor au ramas in mare masura in aceste tabere, tinute sub control de fortele de securitate palestiniene ale presedintelui Mahmoud Abbas.

Interventiile lui Trump si, dupa cateva ore, a ambasadorului sau la ONU, Nikki Haley, par a lovi polii gemeni ai acestui aranjament fragil: UNRWA si Autoritatea Palestiniana mai larga.

Si mai exista un impact de amploare mai mare. Ani la rand, comunitatea internationala, cu SUA in frunte, a cautionat Autoritatea Palestiniana. Sustinerea internationala financiara si tehnica pentru birocratia palestiniana a platit salarii si a sprijinit ONG-urile care lucrau in domenii sociale cruciale, flux de bani care a stat la baza cooperarii Autoritatii Palestiniene in domeniul securitatii cu Israelul,

contrabalansand astfel influenta Hamas in Cisiordania. Chiar mai grava, desi este deocamdata doar o perspectica indepartata, este preocuparea pentru ce s-ar intampla in cazul unei prabusiri a Autoritatii Palestiniene.

O consecinta ar putea fi o revenire la responsabilitatea israeliana pentru administrarea serviciilor in teritoriile ocupate.

Trump si Haley au demonstrat fie ca nu inteleg nimic din toate acestea, fie ca inteleg dar nu le pasa. Presedintele SUA trateaza procesul de pace din Orientul Mijlociu ca pe un contract imobiliar din Manhattan pe care il poate obtine folosind tactici de hartuiala. Dar negocierile de pace nu sunt tranzactii imobiliare si in numai cateva saptamani, Trump l-a impins pe presedintele palestinian Mahmoud Abbas si conducerea palestiniana intr-o pozitie in care par a nu prea mai avea ce pierde.

„S-a sfarsit”, a spus o oficialitate palestiniana pentru Guardian. „Comunicand prin tweet ca a scos Ierusalimul de pe agenda discutiilor, el a recunoscut ca diplomatii americani au mintit cand au spus ca statutul Ierusalimului nu a fost hotarat. In schimb, el incearca sa foloseasca santajul si metoda demonizarii impotriva palestinienilor. Ceea ce recunoaste el este ca nu exista nici un proces de pace si nici un plan de pace”.

„Greseala lui este ca el crede ca aceasta este una din tranzactiile cu care este familiarizat. Dar palestinienii nu sunt o companie subreda care poate fi preluata. El ignora problema demnitatii, pentru care oamenii sunt gata sa moara.” Ca in cazul unei parti mari din retorica lui Trump, tot ce putem spera este sa nu fie nimic mai mult decat un balon de aer. Pentru ca alternativa nu este „acordul suprem” foarte anuntat de Trump, ci distrugerea suprema a procesului de pace si tot ce presupune acesta, scrie The Guardian, citat de Rador.