VIDEO Cum arată cele mai cunoscute și temute virusuri din lume / Peste 30 de boli infecțioase noi au apărut în ultimii 30 de ani

​Atlasul Virusurilor, prima expoziție 3D din România care explorează universul invizibil al virusurilor, este o transpunere în format 3D aflată la intersecția dintre arta vizuală și știință, ce permite explorarea fascinantei lumi a virusurilor, entități inaccesibile ochiului uman, dar care pot prezenta un risc vital pentru sănătatea publică.

Până pe 13 noiembrie, cele mai cunoscute și temute virusuri din lume, în reprezentări vizuale spectaculoase – SARS-CoV2, HPV, Monkeypox, HIV, Ebola, virusul rujeolic, cel urlian și cel rubeolic – sunt „vedetele” unei expoziții 3D la ART Safari.

Expoziția 3D Atlasul virusurilor este un demers inovativ de popularizare a informației științifice din domeniul medical ce constituie o premieră în România. Expoziția este o inițiativă a Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), cea mai mare asociație ce reprezintă bolnavii cronici din România, în parteneriat cu Alianța Pacienților Cronici din România (APCR), Societatea de Boli Infecțioase și HIV/SIDA, Societatea Națională de Medicina Familiei, Societatea Naționala Română de Boli Infecțioase și Societatea Româna de Boli Tropicale și Medicina Călătoriei.

Cine sunt „vedetele” expoziției Atlasul Virusurilor:

• SARS-CoV2 – virusul care provoacă boala COVID-19 ne-a schimbat tuturor viețile și ne-a ținut aproape 2 ani izolați, nu mai are, probabil, nevoie de nicio prezentare. Peste 67 de mii de români infectați cu SARS-CoV2 au murit de la debutul pandemiei și până astăzi.

• HPV (Human Papilloma Virus) – cea mai cunoscută infecție virală cu transmitere exclusiv sexuală din lume, responsabilă de apariția câtorva tipuri de cancer – cancer de col uterin (cel mai frecvent), cancer laringian, cancer faringian, penian, vulvar, anal sau tegumentar. Aproape fiecare persoană activă din punct de vedere sexual intră, pe parcurcul vieții, în contact cu cel puțin una dintre tulpinile virusului HPV. România este țara din UE cu cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin.

• Monkeypox – virusul care provoacă variola maimuței. În România s-au înregistrat până acum 43 de cazuri de îmbolnăvire, toate fiind cazuri ușoare sau moderate. 13 persoane au fost vaccinate până acum în România împotriva variolei maimuței.

• HIV (Human Immunodeficiency Virus) – virusul care provoacă boala SIDA (Sindromul Imunodeficientei Umane Dobandite). În România trăiesc în jur de 16.000 de pacienți cu HIV SIDA. Nu există vaccin aprobat pentru HIV, ci doar un vaccin aflat în acest moment în teste clinice.

• Virusul Ebola – Virus prezent în special în țările africane. Un focar de Ebola cu peste 100 de infectați și peste 30 de decese este activ în acest moment în Uganda. Pentru acest virus nu există niciun vaccin aprobat, ci doar vaccinuri în curs de omologare.

• Virusul rujeolic – În România a fost declarată epidemie de rujeolă în anul 2016. De atunci și până la finalul anului 2019, s-au înregistrat în țara noastră 18.711 cazuri de rujeolă soldate cu 64 de decese. Cele mai multe îmbolnăviri s-au produs în rândul copiilor nevaccinați.

• Virusul Urlian – virusul care provoacă oreion. Imunizarea împotriva oreionului se face „la pachet” cu cea împotriva rujeolei, cu vaccinul ROR.

• Virusul rubeolic – virusul care provoacă rubeola.

Adrian Marinescu: Peste 30 de boli infecțioase noi au apărut în ultimii 30 de ani

În evoluția sa, specia umană a contat pe simbioza cu o varietate de entități microscopice, inclusiv virusuri, prezente din abundență în ecosistemul complex cunoscut sub numele de miocrobiom uman, însă doar evoluția recentă a științei a permis aprofundarea cunoașterii asupra acestui fascinant univers invizibil.

Globalizarea, agricultura intensivă și urbanizarea rapidă au afectat atât mediul înconjurător, cât și microbiomul, contribuind la răspândirea mai rapidă a unor agenți patogeni prin transmiterea de la om la om, precum și la apariţia unor noi boli virale cu transmitere de la animal la om (zoonoze). De altfel, toate pandemiile au fost zoonoze la origine, iar specialiștii estimează că în prezent sunt peste 800.000 de astfel de virusuri încă „nedescoperite” care ar putea infecta și oamenii.

Dr. Adrian Marinescu

„Pandemia COVID-19 este încă un semnal de alarmă în ceea ce privește faptul că bolile infecțioase pot reprezenta o amenințare asupra sănătății la nivel global. În ultimii 30 de ani, au apărut peste 30 de boli infecțioase noi și ne confruntăm și cu (re)-apariția unor afecțiuni virale grave, care se extind ca incidență sau arie geografică. Educația în domeniul sănătății este esențială în acest context, iar expoziția Atlasul Virusurilor reprezintă o contribuție importantă la contrucția unei noi rutine de sănătate care să ne ajute să limităm impactul bolilor infecțioase și al afecțiunilor oncologice care au drept cauze agenți patogeni precum virusurile”, afirmă dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș.

Nouă realitate necesită o nouă rutină de sănătate

În contextul în care pandemia COVID-19 continuă să aibă un impact negativ asupra sănătății populației la nivel global, a speranței de viață și speranței de viață sănătoasă este important să creștem nivelul de educație în domeniul sănătății (literație în sănătate) inclusiv prin mijloace noi și atractive de comunicare a informației. Abordarile inovatoare și creative, precum expoziția Atlasul Virusurilor pot contribui la creșterea gradului de informare și la promovare unor comportamente pro-sănătate în rândul populației care, o data integrate într-o nouă rutină cotidiană pot să contribuie la reducerea riscurilor de îmbolnăvire, spitalizare și deces.

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice

„În cazul Covid-19, o nouă rutină înseamnă un comportament pro-activ în toate etapele successive ce pot contribui la protejarea individului împotriva bolii: măsuri individuale de protecție/prevenție, prezentarea precoce la medic și testarea la apariția primelor simptome. Pentru ca acestă rutină să dea rezultatele așteptate sunt imperios necesare recunoașterea simptomelor de debut ale COVID-19, contactarea medicului de familie și confirmarea infecției prin testare cât mai precoce, precum și prezentarea în timp util la Centrele de Evaluare Covid-19 pentru ca, în funcție profilul individual de risc al pacientului, acesta să beneficieze de tratamentul potrivit”, spune Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cea mai mare asociație de pacienți din România.