Studiu de caz: Traficul rutier din Dublin – solutii pentru Bucuresti?

Mai sint doar citeva saptamini pina la alegerile pentru postul de primar al Bucurestiului. Satui de promisiunile facute de candidati, campanie dupa campanie, haideti sa vedem cum au reusit alte orase sa-si organizeze mai bine politicile de transport. Poate candidatii Bucurestiului vor avea ceva de invatat de aceasta data. Studiu de caz – capitala Irlandei, Dublin. Beneficiind de mai multe puncte comune cu Bucurestiul, pe care le vom enumera mai jos, orasul si-a dezvoltat infrastructura foarte mult in ultimii 10 ani.

Cu toate acestea, locuitorii din Dublin nu sint prea multumiti: fie se pling ca sistemul de autobuze este slab pregatit fie ca aglomeratia din trafic este prea mare.

Cum arata insa in prezent traficul in Dublin?

SOSELELE:

• S-au construit multe artere care fac legatura mult mai usor intre periferii si centru.
• Autostrada M50 inconjoara ca un inel capitala Irlandei. Nu trebuie sa treci prin centru daca vrei sa ajungi din nord in sud, sau din est in vest. Accesul pe M50 se face contracost (aproximativ 2 euro taxa). Autostrada se afla in plin proces de modernizare.
• Zonele rezidentiale (foarte comune in Dublin, marea majoritate a oamenilor locuiesc la case) au strazi foarte bune. Nu exista strazi de pamint sau cu piatra cubica.
• Strazile si intersectiile sint supravegheate de foarte multe camere de luat vederi.
• Toate intersectiile principale functioneaza dupa sistemul sensului giratoriu, cu prioritate de dreapta (in Irlanda se circula invers decit in Europa continentala).
• Pe multe strazi exista si piste speciale pentru biciclisti, vopsite in visiniu, nu pe trotuare (cum se fac in Bucuresti) ci pe sosea, linga bordura.

SEMAFORIZAREA:

• Un sofer bucurestean ar fi uimit sa vada o mica intersectie in care sint chiar si 30 de semafoare. Toate functioneaza.
• Acolo unde sint trei benzi de circulatie, exista cite un semafor pentru fiecare banda.
• Pietonii trebuie sa apese pe un buton pentru a primi unda verde. Nu exista semafor fara un asemenea buton.

TRANSPORTUL PUBLIC:

• Este compus din Dublin Bus (autobuze cu etaj), DART (metrou de suprafata, rapid), LUAS (tramvai), taxi.
• Autobuzele din Dublin, precum si taximetristii, au culoar unic pe majoritatea arterelor importante, chiar si pe unele strazi din centru. In unele statii exista orar afisat al liniilor. Soferii au comunicatie directa cu centrul de coordonare. In prezent, soferii sint foarte amabili, asta si dupa mai multe incidente in care acestia au fost reclamati. Accesul in autobuz, dar si coborirea, se fac doar prin usa din fata: biletul se cumpara pe loc, cu monede. Tariful variaza in functie de cite statii se merge si variaza de la 1,05 euro la 2 euro. Exista si cartele speciale/abonamente. Ca si client in statie, trebuie sa faci semn autobuzului cu mina pentru ca acesta sa opreasca, altfel va trece pe linga tine: nu se pierde timpul aiurea cu oprit/stationat/deschis usi pentru care nimeni nu are nevoie. Trebuie insa sa cunosti oarecum orarul autobuzelor, unele circula foarte rar. Toate autobuzele au camere de luat vederi: 3 la parter, 3 la etaj. Deasemenea, locurile sint capitonate.
• Metroul de suprafata DART are citeva statii chiar in centrul orasului, de unde poti pleca spre nordul sau sudul orasului. Multe statii se afla chiar pe malul Marii Irlandei, peisajul fiind foarte spectaculos. Fiecare statie este dotata cu panouri de afisaj in care se arata sensurile de mers, intervalul de timp pina la sosirea in statie a garniturilor.
• Tramvaiul LUAS este relativ nou, modern si beneficiaza de gard intre linie si sosea, exact ca tramvaiul 41 in Bucuresti.
• Autoritatile din Dublin tocmai au semnat contractual de construire a metroului subteran din Dublin. Costul este de aproximativ 3 miliarde de euro pentru primele opt statii. Se estimeaza darea in functiune in anul 2013, insa, ca si in Romania, acest termen este luat in deridere de societatea irlandeza.
• Taxiul are banda separata fata de restul vehiculelor. Practic, foloseste linia speciala pentru autobuze.
• Dublin Bus are linii de noapte pentru vineri  si simbata, cind oamenii petrec mult timp in puburi.

PARCAREA:

• Nu este permisa sub nici o forma parcarea pe trotuare, nu este permisa parcarea in zonele marcate cu vopsea destinate magazinelor (marcate cu “Loading”).
• De asemenea, pe foarte multe strazi, in special in centru, zonele in care nu se poate parca deloc sint vopsite cu doua dungi galbene paralele cu bordura.
• Exista locuri de parcare la centrele comerciale, subterane sau la suprafata. Magazinele de tip Carrefour sau Cora nu sint insa permise in centrul orasului, tocmai din cauza aglomeratiei pe care acestea le-ar crea.
• Acolo unde poti parca in centru, o poti face doar intr-un anumit interval orar. In unele zone se plateste si o taxa, la automate.

CONTROALELE RUTIERE:

• Orice sofer trebuie sa aiba asigurare. Politia (“Garda”) face controale dese pe arterele mari. In Irlanda este permis pentru soferi consumul unei halbe de bere. Se incearca in prezent eliminarea acestei forme de bunavointa.
• Echipaje pe biciclete ale Politiei se plimba pe strazi, in cautare de masini parcate neregulamentar.

CE NU FUNCTIONEAZA:

• Locuitorii Dublinului se pling cel mai mult de aglomeratia de dimineata si de cea de seara: practic, momentele in care oamenii se duc si se reintorc de la lucru.
• De asemenea, unele linii de autouze circula foarte rar.
• Exista aglomeratie in centru, fiindca o parte importanta a centrului Dublinului este brazdata de riul Liffey, exact in genul riului Dimbovita/Splaiului Unirii din Bucuresti. Prin urmare, autobuzele isi pierd banda separata.

Cite dintre masurile luate de autoritatile din Dublin credeti ca se pot aplica si in Bucuresti?