Sari direct la conținut

Subiectele Zilei: Operatia Oprescu pe buget. Erori grave in proiectul de buget al Capitalei pe 2011; Libia: lider al rebelilor, scolit la Bucuresti; Interviu cu seful Google Romania: "La noi, pierdem foarte multa energie in a dezbate in public problemele in loc sa ne focalizam pe ce avem de facut si sa o facem bine"; "Invingatorul" cu HIV: "Sunt mai dezbracat ca la inceput"

HotNews.ro
subiectele zilei, Foto: Colaj foto
subiectele zilei, Foto: Colaj foto

Libia: lider al rebelilor, scolit la Bucuresti. Ali Abdul Aziz al-Issawi (45 de ani), ministrul de Externe al rebelilor din Libia, a absolvit doctoratul la Academia de Studii Economice din Bucuresti in 2001. Teza libianului, intitulata „Privatizarea ca politica economica – Experienta Romaniei”, a fost coordonata de prof.dr. Alexandru Zamfir, decedat in urma cu doi ani. Odata cu intetirea miscarilor de strada din Libia, rebelii din partea de est a tarii au format la sfarsitul lunii trecute, mai exact pe 27 februarie, Consiliul National Libian. Unul dintre membrii de frunte ai acestui asa-zis guvern, Ali Issawi, ocupant al functiei de „ministru de Externe”, si-a obtinut doctoratul in economie la Bucuresti. Ideile punctate de libian in teza „Privatizarea ca politica economica – Experienta Romaniei”, pastrata in biblioteca Academia de Studii Economice (ASE) Bucuresti, se regasesc in prezent in viziunea rebelilor care au format Consiliul National, scrie Adevarul.

Operatia Oprescu pe buget. Erori grave in proiectul de buget al Capitalei pe 2011. Prefectura a identificat suplimentari de cateva milioane de euro pentru finantarea unor lucrari publice in Bucuresti. Zeci de milioane de lei acordate in plus Administratiei Strazilor si institutiilor publice subordonate mu-nicipalitatii sunt principalele nereguli descoperite la hotararea prin care s-a consfintit proiectul de buget al Capitalei pe 2011. Desi consilierii au aprobat modificarea anumitor sume din proiect, acest lucru nu se regaseste si in forma finala a hotararii. De exemplu, la capitolul subventii de la bugetul de stat pentru compensarea cresterilor neprevazute ale preturilor, edilii au pastrat varianta initiala, de 250 milioane lei, desi consilierii au votat pentru reducerea acesteia la zero. Alta modificare apare la serviciile in domeniul locuintelor, unde suma a fost majorata de la 43 milioane lei, cat s-a votat initial, la 45 milioane lei, scrie Romania Libera.

Interviu cu seful Google Romania: „La noi, pierdem foarte multa energie in a dezbate in public problemele in loc sa ne focalizam pe ce avem de facut si sa o facem bine”. Reprezentantul local al companiei care detine cel mai important motor de cautare de pe internet vorbeste cu zgarcenie depre afacerile romanesti. Rigorile unei firme listata la bursa fac din el un interlocutor care isi dramuieste cu atentie fiecare raspuns. „Sunt si in Romania companii care se promoveaza la nivel global. Cateva investesc si peste 1 milion de dolari anual in AdWords (un serviciu care afiseaza anunturile de publicitate, iar clientii platesc doar atunci cand utilizatorii le acceseaza, n.r.)”, spune Dan Bulucea, citat de Gandul.

Comisia pe droguri a ONU, deschisa de un teatru cu „mafioti”. Cativa activisti anti-prohibitia drogurilor au imbracat haina de mafiot la deschiderea celei de-a 54-a Comisii pentru Stupefiante a ONU, „aniversand” 50 de ani de la primul act care interzice unele substante. Cat Yuri Viktorovich Fedotov, seful rus al UNODC (Biroul ONU pentru Droguri si Criminalitate) se pregatea ieri dimineata sa-si tina discursul de 18 minute pentru deschiderea celei de-a 54-a Comisii pentru Stupefiante, in fata gardului inalt din jurul uriasului si intortochiatului sediu al Natiunilor Unite din Viena cateva zeci de mafioti inarmati cu sampanie si ochelari de soare cantau si le multumeau pentru ca exista sutelor de oameni care intrau in curte, scrie EVZ.

Henri Coanda, cartierul fantoma al ANL. Peste 1.100 de vile ar fi trebuit finalizate in urma cu sase ani intr-un cartier din nordul Capitalei, realizat de Agentia Nationala pentru Locuinte. Astazi ansamblul rezidential arata de parca ar fi fost lovit de tsunami, fara drumuri si utilitati si cu majoritatea caselor neterminate. Drumul catre cartierul ANL „Henri Coanda” este cunoscut doar locuitorilor. Nici macar taximetristii din Capitala nu stiu exact cum se ajunge acolo. In partea de nord a Capitalei, in zona complexului Sere Pipera – Aeroportul Baneasa – Comuna Voluntari, pe 119 hectare de teren, in una dintre cele mai ravnite zone ale Bucurestiului, se intinde poate cel mai cunoscut proiect rezidential al ANL. Ca sa ajungi cu masina in „Henri Coanda” trebuie sa ai spirit de aventura. Pe sub podul din Pipera, in drum spre cartier, asfaltul, apoi cimentul, se termina dupa cateva sute de metri, lasand locul noroaielor. Nici aleile dintre vile nu sunt asfaltate, scrie Romania Libera.

Adriana Jescu: ziua lucreaza in publicitate, noaptea face prajituri si le vinde corporatistilor. Dupa programul de la serviciu, Adriana se baga in bucatarie si face prajituri. Le vinde apoi corporatistilor din banci, din industria auto sau publicitate, pentru evenimente speciale: zile de nastere, promovari sau petreceri de ramas bun. Cum sa crezi ca bruneta aceasta eleganta, cu rochita mini, impecabil fardata isi petrece multe nopti la coada cratitei, facand prajituri? Ba sta chiar si 24 de ore in bucatarie, in picioare, cand are o comanda mai mare. Adriana Jescu are 26 de ani si lucreaza intr-o companie de publicitate din Bucuresti: ziua merge la serviciu, iar dupa program se distreaza cu mainile in creme si-n coca. De ceva vreme, pasiunea ei a devenit afacere: ce coace, vinde pe la evenimente, scrie Gandul.

Catolicul turnator, iertat pe jumatate. Falsul monsenior Vladimir Peterca nu va fi judecat de forurile bisericesti pana la decizia definitiva a instantei. A fost caracterizat de securisti ca fiind unul dintre cei mai buni informatori din tara si aproape doua decenii si-a turnat fara scrupule colegii si studentii. Pentru ca s-a conspirat perfect, zecile de documente care atesta colaborarea sa, prezentate in nota de constatare trimisa de CNSAS la Curtea de Apel Bucuresti si publicate ieri, partial, de EVZ, i-au luat prin surprindere pe superiorii sai din Biserica Romano-Catolica. Nimeni nu crede insa ca ar trebui judecat si in cadrul forurilor interne ale Bisericii Romano-Catolice pana la decizia definitiva a instantei lumesti.

Afacerea licentelor copiate, sfarsit iminent. Generatia actuala de studenti de an terminal a intrat deja in tensiunea finalului de facultate, astfel incat cautarile pe internet pentru descoperirea unei lucrari de licenta care sa aduca nota maxima s-au intensificat. In ciuda eforturilor pe care le fac universitatile pentru a stopa plagiatul, viitorii absolventi sunt la un click distanta de zeci de siteuri care le pun la dispozitie, contra cost, bineinteles, diverse lucrari de licenta. Viitorul absolvent trebuie sa scoata din buzunar intre 50 si 400 de euro, in functie de complexitatea lucrarii, scrie Vertical News.

„Undergroundul digital”. Cum comunica nord-coreenii prin suporturi de memorie, in lipsa internetului. Ar putea fi executati pentru ca introduc informatii din „lumea libera” in tara lor, dar multi nord-coreeni isi asuma orice riscuri, pentru „noutati” – chiar daca acestea ajung cu intarziere, pe memory stick-uri, carduri SD, CD-uri, e-Books, iPod-uri si alte suporturi de memorie. Alta cale de diseminare a informatiei nu exista, desi setea de cunoastere este cel putin la fel de mare precum in restul lumii. Doar ca cei 25 milioane de nord-coreeni nu au acces la internet, nici la transmisii radio sau TV din alte state, care sunt bruiate constant de autoritati, arata revista americana The Atlantic. In clasamentul Freedom House privind libertatea presei, Coreea de Nord ocupa locul 196 din 196 de tari, desi, paradoxal, fiecare camin din tara are un aparat de radio livrat de autoritati, scrie Gandul.

Mircea Snegur: „Putem sa devenim ce ne-am propus acum 20 de ani”. Mircea Snegur, primul presedinte al Republicii Moldova, a explicat pentru „Adevarul” care sunt cele mai importante lectii ale celor 20 de ani de independenta. „Bineinteles ca situatia actuala nu este cea pe care mi-o inchipuiam atunci cand adoptam Declaratia de Independenta. Bineinteles ca ne dorim un stat cu un nivel mult inalt de trai. Taran fiind, imi doresc ca si oamenii de la tara sa aiba toate cele necesare: infrastructura de producere, tehnica, sa aiba unde vinde productia, sa nu stea cu ea la marginea soselelor in timpul recoltarii. De asemenea, restul ramurilor economiei trebuie sa se dezvolte, sa atinga un nivel mult mai competitiv pe piata mondiala. Sa nu avem probleme de export cu care ne confruntam acum”, a spus Snegur, citat de Adevarul.

Confesiunile ultimului supravietuitor din buncarul lui Hitler: „L-am vazut pe Hitler prabusit cu capul pe masa. Eva Braun zacea pe canapea, cu capul indreptat spre el”. Un interviu cu una dintre garzile de corp al lui Hitler aduce in prim-plan detalii inca necunoscute publicului larg despre dictatorul german, masurile suplimentare pe care acesta le-a luat pentru a se proteja, precum si episodul sinuciderii intr-un buncar special construit. „L-am vazut pe Hitler prabusit cu capul pe masa. Eva Braun zacea pe canapea, cu capul indreptat spre el”. Rochus Misch (92 de ani), garda de corp, curierul si operatorul telefonic al lui Adolf Hitler timp de cinci ani, este unicul supravietuitor al evenimentului de la 30 aprilie 1945, cand „Fuhrer”-ul Germaniei si sotia lui s-au sinucis, scroe Gandul.

„Invingatorul” cu HIV: „Sunt mai dezbracat ca la inceput”. Bucuresteanul care a castigat procesul intentat statului pentru ca i-au fost publicate datele personale vorbeste pentru prima data despre cum e sa traiesti fara drepturi. Nu poate sa contracteze un credit, nici o asigurare de viata, nu poate nici sa munceasca si ii este foarte greu sa gaseasca pe cineva care sa-i fie alaturi. Iar in urma cu doi ani i s-a luat si dreptul de a pastra un secret dureros. Are 51 de ani si de 10 ani a primit diagnosticul HIV/SIDA. Atunci a trebuit sa invete sa traiasca din nou, ascuns si totusi in mijlocul celorlalti, asa cum deprind bebelusii primele cuvinte si cum invata sa puna un pas in fata celuilalt. Pana a reusit sa se dezmeticeasca si sa-si ceara drepturile, a aflat dintr-un ziar ca datele sale personale au fost postate de Primaria Sectorului 1 pe site. Si astfel, dintr-o data, s-a ridicat patura de peste viata sa dandu-le voie tuturor sa se zgaiasca la cutele lasate pe cearsaf, scrie EVZ.

Cum ceri o paine la Miercurea Ciuc? In romana sau in maghiara? I-am intrebat pe doi ardeleni din Miercurea Ciuc cat e mit si cat e adevar in propozitia „M-am dus la un magazin in Secuime, am cerut in limba romana o paine si nu mi s-a dat /nu mi s-a raspuns”. Am cautat ardeleni din Miercurea Ciuc, preferabil dintr-o familie mixta, ideal – fara idei extremiste. Am gasit-o pe Sanda Tifrea (31 de ani), care ne-a spus ca e alegerea fiecaruia daca vrea sa vorbeasca sau nu romaneste, e alegerea ta daca te simti maghiar, roman sau secui. In afara de 6 ani petrecuti la facultate la Iasi, a trait si traieste in Miercurea Ciuc. „Eu personal n-am avut incidente legate de probleme de convietuire, dar sunt lucruri strict de relatie interumana, dintre mine ca persoana si vecinii mei, prietenii mei. Ce-i drept, nici nu pot sa spun ca am o legatura de prietenie foarte stransa cu maghiarii”, a spus Sanda, citata de Adevarul.

Un secret din 1967: astronautul rus care stia ca va muri in Soyuz 1. Cand a urcat la bordul navetei Soyuz 1, astronautul sovietic Vladimir Komarov stia ca va muri. De ce nu a refuzat? Pilotul de rezerva ar fi fost prietenul sau, Iuri Gagarin. De ce Soyuz 1, cu peste 200 de probleme tehnice, nu a ramas la sol? Pentru ca se implineau 50 de ani de la Revolutia Bolsevica, iar Brejnev dorea un eveniment maret. Raspunsurile la aceste intrebari au venit abia dupa 44 de ani, odata cu lansarea cartii „Starman: The Truth Behind the Legend of Yuri Gagarin” (Jamie Doran si Piers Bizony, Walker Publishing). Lucrarea celor doi reface cariera astronautului rus – socotit erou national – si include detalii in premiera de la esecul misiunii Soyuz 1, din 24 aprilie 1967. Marturiile din „Starman” arata ca atat Gagarin, cat si Komarov, stiau ca pilotul navei va muri, scrie EVZ.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro