Sari direct la conținut

Un tribunal din Rusia a dispus arestarea în lipsă a lui Mircea Barbu, corespondentul HotNews care a mers în Kursk / Reacția jurnalistului

HotNews.ro
Mircea Barbu, corespondent HotNews.ro, în videoreportajul din Kursk
Mircea Barbu, corespondent HotNews.ro, în videoreportajul din Kursk

Un tribunal din Rusia a dispus joi arestarea în lipsă a jurnalistului român Mircea Barbu, corespondent HotNews.ro, acuzându-l de trecerea ilegală a frontierei de stat, după ce a realizat un reportaj în provincia rusă Kursk. Amintim că Mircea Barbu a relatat din Kursk, în exclusivitate pentru publicul din țara noastră, despre incursiunea declanșată de armata ucraineană în această regiune, în luna august.

Potrivit unei știri difuzate de agenția de presă rusă Interfax, tribunalul districtual Leninski din regiunea Kursk a anunțat înt-un comunicat că a dispus joi, 24 octombrie, arestarea în lipsă a unui jurnalist român, pentru trecerea ilegală a frontierei.

„Cetăţeanul român Mircea Barbu, împreună cu persoane neidentificate venite de pe teritoriul Ucrainei, a intrat în Federaţia Rusă cu obiectivul de a realiza un reportaj despre invazia ucraineană din 6 august 2024 în districtul Sudja al regiunii Kursk”, se arată în comunicatul instanței ruse.

Împotriva jurnalistului român, dat deja în urmărire internaţională de autorităţile ruse, a fost formulată acuzaţia de trecere ilegală a frontierei de stat ruse, pentru care este pasibil de o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare în Rusia.

Măsura arestului preventiv va fi aplicată în urma reţinerii pe teritoriul rus sau a extrădării dintr-o ţară terţă, mai menţionează tribunalul în comunicat.

Mircea Barbu: „De azi înainte va fi infinit mai complicat să călătoresc și să-mi exercit meseria”

Jurnalistul Mircea Barbu a reacționat joi seară, într-o postare pe Facebook, la anunțul autorităților ruse:

  • „E oficial! Azi, un tribunal din Rusia m-a condamnat, în lipsă, pentru relatările mele din Kursk. Nu știu exact care este pedeapsa, abia acum câteva minute am citit știrea pe Interfax. Tot ce știu este că acum rușii m-au pus oficial pe lista celor căutați internațional, ceea ce înseamnă că, de azi înainte, va fi infinit mai complicat să călătoresc și, implicit, să-mi exercit meseria.
  • Aș minți dacă aș spune că nu sunt îngrijorat. Sau că este ușor să iei astfel de decizii. Dar, ironic, în momentul în care am citit această știre despre condamnarea mea, ascultam în căști, pe metrou, cartea lui Navalnîi. Îmi răsună în minte cuvintele disidentului, scrise din gulagul rusesc:
  • „Singurele momente din viața noastră care contează cu adevărat sunt cele în care facem ceea ce trebuie, când nu suntem nevoiți să ne plecăm privirea spre masă, ci putem să ridicăm capul și să ne privim în ochi. Nimic altceva nu contează.”
  • Departe de mine gândul de a mă compara sau de a mă victimiza. Știam exact ce fac și de ce fac meseria asta din primul moment în care am trecut granița în Rusia cu armata ucraineană. Dar, într-un moment ca asta, sunt mai aproape de sufletul meu gândurile unor oameni care au luptat infinit mai mult și mai curajos pentru libertate decât orice discuție despre vize, linii imaginare și ștampile pe foaia de deplasare” – a scris el.

Mandate de arestare pe numele a 15 ziarişti străini

Corespondentul HotNews.ro Mircea Barbu este al 15-lea jurnalist pe numele căruia autorităţile ruse au emis un mandat de arestare după lansarea ofensivei ucrainene în provincia rusă de graniţă Kursk, precizează Agerpres citând agenția spaniolă de presă EFE.

Cel mai recent caz de acest fel a fost anunţat pe 11 octombrie, când Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a deschis un dosar penal împotriva jurnalistului Nick Paton Walsh, angajat al postului american de televiziune CNN.

Moscova a avertizat anterior că ţine evidenţa tuturor trecerilor ilegale ale frontierei sale de către ziariştii străini şi că nu va lăsa fără răspuns aceste acţiuni, amintindu-le totodată reprezentanţilor presei străine că au nevoie de o acreditare din partea Ministerului de Externe rus pentru a-şi desfăşura activitatea în Rusia.

FSB a deschis dosare penale mai multor jurnaliști străini

Amintim că, luna trecută, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat deschiderea de dosare penale pentru trecerea ilegală a frontierei pe numele jurnaliștilor Mircea Barbu, corespondent HotNews.ro, și Fletcher Young și Catherine Diss de la televiziunea australiană ABC.

Dosarele au fost deschise pentru că cei trei jurnaliști au realizat reportaje în regiunea rusă Kursk, unde armata ucraineană a lansat o incursiune la începutul lunii august.

Din august până în septembrie, Rusia deschisese deja dosare penale pe numele a 12 jurnaliști străini pentru că au relatat din regiunea Kursk.

Articolul din Codul Penal rusesc care incriminează trecerea ilegală a graniței prevede o pedeapsă de până la 5 ani de închisoare.

Mircea Barbu, apel către comunitatea internațională și către toți cei care cred în puterea adevărului

Drept reacție la decizia Moscovei, Mircea Barbu a transmis că situația în care se află „ridică semne de întrebare asupra libertății presei și a drepturilor fundamentale ale jurnaliștilor”.

„Această acțiune reprezintă nu doar un atac direct asupra libertății mele de exprimare, ci și o amenințare la adresa tuturor jurnaliștilor care își asumă riscuri pentru a aduce în fața publicului adevărul despre conflicte armate și situații de criză. Conform Convenției de la Geneva, jurnaliștii trebuie să fie protejați în timpul desfășurării activităților lor, iar orice atac asupra acestora este o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale”, a transmis Mircea Barbu.

El a calificat drept „inacceptabil ca un jurnalist să fie hărțuit și persecutat pentru simplul fapt că își exercită meseria”.

„Mesajul pe care FSB-ul îl transmite este clar: nu tolerăm voci independente care pun la îndoială narațiunile oficiale. Dar eu nu voi ceda. Voi continua să relatez faptele, să aduc la cunoștința opiniei publice realitățile din zonele de conflict și să apăr valorile jurnalismului liber. Aș dori să fac apel la comunitatea internațională, la organizațiile care apără drepturile jurnaliștilor și la toți cei care cred în puterea adevărului. Nu putem permite ca frica și intimidarea să ne reducă la tăcere”, a precizat Mircea Barbu.

Amenințat cu moartea după reportaj

După publicarea reportajului în HotNews, Mircea Barbu a fost vizat de amenințări cu moartea făcute de propagandiști ruși. „Rachetele Iskander sunt mai eficiente ca dosarele penale”, a fost mesajul publicat pe canalul de Telegram „Dva maiora”, care, conform propriei descrieri, este al „militarilor adevărați” și are peste 1,1 milioane de urmăritori. 

De asemenea, Moscova a reacționat, prin vocea Ambasadei Rusiei la București, după ce trimisul special al HotNews.ro, Mircea Barbu, i-a însoțit pe militarii ucraineni în teritoriile ocupate din Kursk, unde a realizat un videoreportaj exclusiv. Diplomația Kremlinului spune că „dacă e adevărat că jurnaliștii nu sunt ținte și că ei pot trece granițele în timpul unui război, atunci de ce jurnaliști ruși au fost omorâți de armata și serviciile secrete ale Ucrainei”.

Autoritățile ruse au afirmat că reporterul Mircea Barbu a intrat ilegal în Rusia și a cerut redacției de la București „să condamne acțiunile teroriste ale forțelor armate și ale serviciilor de informații ale Ucrainei, care vânează și ucid în mod deliberat de câțiva ani colegii lor jurnaliști ruși”.

De ce HotNews și alte publicații au trimis jurnaliști dincolo de granița Rusiei

Este un fapt trecerea de către ziaristul nostru a graniței de stat, fără permisiunea Rusiei. Nu e nimic de contestat. Același lucru s-a întâmplat când jurnaliști ruși, chinezi și din alte țări au urmărit trupele ruse în incursiunea lor pe teritoriul ocupat în sens invers, teritoriu care conform legilor internaționale aparține Ucrainei. După cum Kursk aparține Rusiei. 

Numai că există o convenție tacită, în legile derulării conflictelor, că ziariștii nu doar că nu sunt ținte, ci și că reporterii pot ajunge uneori în zone unde n-ar trebui să fie, de pildă peste granițe. Toate taberele combatante admit acest lucru. De ce? Pentru că ziariștii informează oamenii în legătură cu ce se petrece, iar prezența lor în zone „intrezise” este de interes public, adică în folosul publicului.

Dacă armatele n-ar accepta această convenție legată de presă, atunci cetățenii n-ar beneficia decât de relatările oficiale și nu ar putea primi informații independente.

CITEȘTE ȘI:

INTERVIURILE HotNews.ro