VIDEO Andrei Ujica: Trebuie sa fii nebun sa iti doresti sa fii presedinte de stat. Este un rudimentarism de-ti pocnesc maselele

​”Daca telefoanele mobile si retelele de socializare s-ar fi inventat cu 30 de ani mai devreme, comunismul s-ar fi terminat cu 20 de ani mai devreme”, crede Andrei Ujica, scriitor si creatorul filmului „Autobiografia lui Nicolae Ceausescu”. In cadrul unei conferinte desfasurate la BCU, in seria de evenimente Cultura bate criza, celebrul rezigor a mai explicat de ce „structurile nationale sunt o inventie a secolului XIX, la fel si excesul si isteria asta cu „fiecare tara cu tricolorul si cu imnul ei”. Imbecilitatea e ca fiecare cultura nationala vrea sa repete filogeneza. Si-atunci culturile astea mici stau in asteptarea geniului: „sa vina si Mozart-ul nostru, Bach-ul nostru. Uniunea European e o noua forma de structura supranationala, imperiala, fara un stapanitor unic”.

Traiul in perioada Romaniei comuniste

„Noi traiam intr-o lume complet paralela. Eu nu am avut de-a face absolut nimic cu lumea asta. Existau, desigur, mai multe realitati. Era un univers de lumi paralele. De aceea eu sunt sceptic in ce priveste capacitatea de cuprindere a istoriografiei.

Sigur ca era o existenta fortata, ne scotea din minti in special prostul gust. Noi eram fortamente apolitici. Lucrul pentru care am inceput sa il urasc nu a fost atat limbajul de lemn marxist, ci intruziunea de prost gust care patrundea in societate zi de zi, tot mai mult: blocurile socialiste, profilul rahitic al Daciei…

Zgarcenia l-a costat viata pe Ceausescu. Daca nu si-ar fi chinuit fizic natia in ultimii cinci ani, in frig, fara mancare, nu s-ar fi creat niciodata masa aia critica de ura care sa ii permita sa fie un consens national in momentul in care el a fost inlaturat”.

Despre „saracia functiunii prezidentiale in democratie”

„E o saracie simbolica. Trebuie sa fii nebun sa iti doresti sa fii presedinte de stat. Intai de toate, este o monotonie ingrozitoare. Mai ales din punct de vedere estetic. Este un rudimentarism de-ti pocnesc maselele. Esti obligat mereu sa saluti un drapel, de obicei un tricolor. Tricolorul inseamna alte trei culori intr-o alta tara care are alte trei culori.

Tot timpul iti vin lacrimile cand asculti o melodie, de obicei foarte simplistita, rudimentara, care e imnul tau. Imnurile sunt o muzica foarte proasta. Si tu te uiti ca boul la trei culori care sunt numai ale tale si esti obligat sa asculti toata ziua o melodie proasta. Pe cand, daca asculti melodia vecinului, zici: e urata, e frumoasa… Deci prin natura lucrurilor, trebuie sa fii o fire destul de simplista estetic.”

Criza substantiala a modernitatii: lipsa unui discurs intelectual

„Structurile nationale” sunt o inventie a secolului XIX, la fel si excesul si isteria asta cu „fiecare tara cu tricolorul si cu imnul ei”. Imbecilitatea e ca fiecare cultura nationala vrea sa repete filogeneza. Si-atunci culturile astea mici stau in asteptarea geniului: sa vina si Mozart-ul nostru, si Bach-ul nostru.

Andrei Ujica

„Criza aceasta este o paralela ce a inceput cu criza de substantialitate a unui discurs intelectual. Nu avem nici macar un nume pentru noua epoca in care am intrat. Sunt o prostie denumirile aceastea de „post-modern”, „post-istorie”. Nu poti trai in „post”, cum nu poti trai nici in „pre”. Epoca moderna nu s-a terminat, atata timp cat nu traim intr-o alta epoca, ce are alt nume. Asta arata neputinta momentata a discursului intelectual de a ne localiza si de a ne oferi solutii substantiale. Asa cum criza de substanta a democratiilor contemporane consta in lipsa de acoperire simbolica.

„Structurile nationale” sunt o inventie a secolului XIX, la fel si excesul si isteria asta cu „fiecare tara cu tricolorul si cu imnul ei”. Imbecilitatea e ca fiecare cultura nationala vrea sa repete filogeneza. Si-atunci culturile astea mici stau in asteptarea geniului: sa vina si Mozart-ul nostru, si Bach-ul nostru. 🙂

Europa, lumea in care traim, lumea moderna, a fost creata pe structuri imperiale, supranationale. Felul in care a fost organizat in structuri imperiale n-a fost in ordine, din cauza asta s-au prabusit. Ceea ce reprezinta Uniunea European e o noua forma de structura suprarationala, imperiala, fara un stapanitor unic. Ceea ce e bine si rau in acelasi timp”.

Capitalismul nu exista

„Ce e ala capitalism? Nici nu exista. Sunt unii oameni care fac negot si altii care nu fac negot. Este tot o notiune psihopolitica incarcata cu tone de afectivitate care a stricat nu stiu cat in jur. Capitalismul ca sistem economic de trei ori in Capitalul lui Marx. Pana atunci era „un om care avea capital”. Acolo s-a inceput o afectivizare isterica a acestei notiuni. De fapt, ce a iesit ca ideologie din iluminism si care a fost exportat in America este liberalismul, unde a reusit si a creat o lume noua”.

Cum ar fi aratat comunismul daca daca facebook ar fi fost inventat cu 30 de ani mai devreme

„Daca telefoanele mobile si retelele de socializare s-ar fi inventat cu 30 de ani mai devreme, comunismul s-ar fi terminat cu 20 de ani mai devreme. Ceea ce pot face organele de represiune cu aceste tehnologii este nimic in comparatie cu ceea ce pot face indivizii si incontrolabil. Nu masina de scris, nu manifestele, nu xeroxul. Pe twitter si pe facebook, astea sunt imposibil de controlat tot timpul si cu totul.

Pe linia acestui progres tehnologic care priveste interactiunea umana, ce se intampla in tarile arabe e impotriva tuturor prezicerilor scepticilor. Scepticii ziceau ca lumea araba n-o sa iasa niciodata, sunt departe de epoca moderna. Uite ca nu e asa. Incepe un proces de modernizare ce nu va putea fi stopat, intors. Retelele de socializare ne arata ca se accelereaza formarea unei constiinte planetare intr-o interactiune mai directa. Era de neimaginat acum 100 de ani o participare atat de directa cu ce s-a intamplat in Japonia. Problemele devin globale”.

Crestinismul a reusit sa oprime cultura de masa vreme de 2000 de ani

„Secolul XX a apartinut culturii de masa. Dar cultura de masa intra in scena in alt loc decat ne gandim noi. In momentul in care filozofia intra in criza la sfarsitul secolului XIX si Nietzsche are nostalgia Greciei antice, se intampla ca apar pe lume si „filozofi practici”: iau o idee care e de natura filozofica si o pun in practica.

Pierre de Coubertin, care era licean, a avut ideea sa reintroduca atletul pe scena europeana. Crestinismul a reusit sa oprime cultura de masa vreme de 2000 de ani, din motive directe: pentru ca au fost omorati in circ de romani si dati de mancare la lei.”