VIDEO Dimitrie Cantemir, printul care a structurat stiintific toata teoria muzicii otomane

Despre Dimitrie Cantemir se spunea cu admiratie ca era un bun interpret la tambura si la ney. „Printul Cantemir a reusit sa se impuna in lumea otomana, cu propriile instrumente. Drept pentru care a si creat un tratat de muzica, „Cartea stiintei muzicii”, bazat pe alfabetul turc, in care a structurat stiintific toata teoria muzicii otomane, demonstrandu-le turcilor otomani ca au dreptul sa spuna ca si-au creat o muzica proprie”, a explicat Constantin Raileanu, dirijorul trupei Anton Pann, in cadrul evenimentului „Bizantul eram noi – In cautarea sunetului pierdut, in cautarea radacinilor pierdute ale muzicii romanesti”.

O melodie din secolul XIX despre „Moldavia iubita”, dar si un cantec atribuit lui Dimitrie Cantemir, in varianta lui Anton Pann, pot fi ascultate aici.

Citeste aici povestea lui Petru Peloponesiu (zis si „Hotul”) si asculta o manea dintr-un manuscris descoperit intr-o manastire, dar si variante de secol XIX ale pieselor Si noi la Ilinca, Inima mi-e plina si Bordeias, bordei, bordei.

„Dimitrie Cantemir a reprezentat, din punct de vedere muzical, o figura importanta in lumea otomana si la curtea sultanului. Despre el s-a spus cu admiratie ca era un bun interpret la tambura si la ney. Tambura fiind un stramos al sazului, arata ca sazul, doar ca are cutia de rezonanta rotunda, tot din lemn. Iar neyul este un instrument de suflat de tipul fluierului, dar fara dop. Este foarte greu de cantat la el, daramite sa fii un maestru al acestui instrument.

Si iata ca printul Cantemir a reusit sa se impuna in lumea otomana, la ei acasa, cu propriile instrumente. Drept pentru care a si creat un tratat de muzica, Cartea stiintei muzicii, bazat pe alfabetul turc, in care a structurat stiintific toata teoria muzicii otomane, demonstrandu-le turcilor otomani ca au dreptul sa spuna ca si-au creat o muzica proprie.

Toti muzicienii vremii considerau ca ceea ce se canta ca muzica culta este de provenienta persana si ei nu au nici un aport la aceasta muzica. Cantemir a fost primul care le-a spus: „aveti o muzica si este inca bine definita, bine conturata. Si chiar ati dezvoltat-o mai mult decat au putut sa o faca persanii”. Acesta este Cantemir”.

Calusul romanesc in melodia Peşrev Nikriz

„Paternitatea piesei Peşrev Nikriz este discutabila. Unii cercetatori o atribuie lui Dimitrie Cantemir, altii lui Ali Ufki, un predecesor al lui Dimitrie Cantemir, polonez, care a trecut la religia musulmana si a primit acest nume. El a scris inainte de Dimitrie Cantemir o culegere de piese otomane de notatie occidentala. Exceptand faptul ca suntem romani, am considerat ca aceasta piesa ii apartine lui Dimitrie Cantemir din simplul motiv ca partea a doua a peşrevului suna exact ca si Calusul Romanesc. Si ne-am gandit totusi ca Ali Ufki nu a utilizat teme romanesti in piesele sale.

Nu putem afirma ca este intr-adevar a lui Dimitrie Cantemir. Poate ca cercetarile ulterioare vor demonstra care este de fapt autorul. Insa maqamul Nikriz este considerat de catre persani (caci ei sunt cei mai vechi in tratate muzicale) ca fiind un maqam strain. Nu este al lor.

De multe ori am intalnit aceasta scara numita vlahika. Ceea ce ne confirma ca de fapt apartine zonei locuite de vlahi. Dupa cum si toate doinele noastre sunt scrise in aceasta scara. Cine iubeste si lasa al Mariei Tanase este exact in aceasta scara scris. Avand in vedere numarul mare de piese pe care folclorul romanesc il poseda cu aceasta intervalica, s-ar putea sa ii apartina lui Dimitrie Cantemir.