VIDEO Șeful ANAF explică de ce a fost scris greșit bugetul pe 2023. Ce nu a luat în calcul ministrul Finanțelor. Nici nu au întrebat la ANAF dacă se poate colecta atât
Deși premierul, ministrul Finanțelor și președintele Klaus Iohannis au tot indicat către ANAF probleme bugetare, lucrurile nu stau chiar așa, lucru arătat atât de documentele oficiale, cât și cele neoficiale prezentate de HotNews.ro. Șeful ANAF, Lucian Heiuș, a explicat unde a fost problema bugetului 2023 la o dezbatere cu mai mulți economiști și profesori universitari.
Pur și simplu, așa cum am spus de ceva timp: a fost greșit bugetul, lucru confirmat de toți economiștii și profesorii participanți la dezbatere (HotNews.ro va prezenta un material separat vineri).
„Când s-a făcut bugetul pe 2023 s-au luat în calcul veniturile realizate anul trecut de 353,5 miliarde lei, s-a mers pe creștere de 14% și s-a ajuns la 404 miliarde venituri fiscale care sunt stabilite prin legea bugetului. Greu de crezut că poți să faci creștere de 14% a veniturilor fiscale de la un an la altul, în condițiile în care indicele prețurilor de consum ar trebui să ajungă undeva la 10,5% anul acesta”, a spus șeful ANAF.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, este de acord că ar fi trebuit ca Ministerul Finanțelor să scoată veniturile extraordinare.
„Dacă ne întreba cineva pe noi (le spuneam n.r.) că nu puteam să ne ducem undeva mai sus de 390 miliarde. Pe T1 mergem pe o creștere de 7% față de trimestrul similar din 2022”, i-a răspuns Lucian Heiuș.
4 factori de care depinde nivelul veniturilor fiscale care pot fi colectate:
Șeful ANAF a prezentat 4 factori de care depinde nivelul veniturilor fiscale care pot fi colectate. Mai jos sunt declarațiile sale:
„1. Capacitatea business-ului din România care poate să-ți furnizeze, la un moment dat, un anumit nivel al taxelor și impozitelor.
Într-o economie de piață românească tânără, discutăm de 30 de ani de economie de piață. Trebuie să fim cinstiți și realiști. Suntem tineri încă cu supraviețuire mică, cu tot ce înseamnă stabilizare, consolidare a business-urilor și așa mai departe, fluctuațiile care pot să apară de la un an la altul pot să fie foarte mari.
Anul trecut a fost unul bun cu venituri extraordinare venite din dereglementarea prețurilor la energie, din profituri realizate foarte mult în anumite sectoare care care anul acesta nu mai există.
Acele prețuri la energie la combustibil au creat niște probleme în economie, ți-au adus niște venituri în plus, dar anul acesta nu-ți mai aduc. Este bine, pentru că nu mai sunt acele prețuri exorbitante la energie care îți produceau dezechilibre în alte sectoare economice.
Trebuie să ții cont atunci când faci un calcul al veniturilor pe care ți le estimezi pentru anul care urmează. Posibilitatea mediului de business să-ți furnizeze la un moment dat un anumit nivel al veniturilor în România este foarte fluctuant și trebuie să fii foarte atent. Trebuie să previzionezi corect perfect ce se va întâmpla în anul următor.
2. Noi discutăm în permanență de acest nivel al veniturilor fiscale în PIB, dar trebuie să ne raportăm corect la total impozite și taxe care pot fi colectate în situația ideală în care ai încasat tot ce se poate încasa pe nivelul de impozitare din România.
În România ești astăzi pe la 36% pe actualul sistem de impozitare.
Când vorbim de un 27% de un maxim posibil de 36%, credeți-mă că stăm chiar foarte bine. Vorbim de o medie europeană de peste 40%, dar uităm că total impozite acolo sunt cu mult peste 50%. Atunci e greșit să compari România.
3. Instrumentele structurale de care dispui ca agenție și pe baza cărora funcționezi, lucrezi. Din 2005 folosim același program de administrare. Fusesem județ pilot și abia acum discutăm de SFERA care înseamnă 2026-2027.
Ai instrumente care sunt neschimbate de 15 ani. E greu să ai performanță în condițiile în care societatea se mișcă într-un ritm mult mai alert și ai rămas în urmă cu 15 ani. Nu ai instrumente de analiză de risc. Ne luptăm, facem analiză de risc cu ceea ce avem, cu elemente empirice, fără să ai o inteligență artificială, o bază de date, să fii informatizat.
(De informatizarea ANAF se ocupă CNIF, care se află la Ministerul Finanțelor n.r.)
4. Profesionalismul oamenilor din ANAF. Discutăm de oameni buni, unii foarte buni, dar care sunt la o medie de vârstă de 56 de ani, 76% fiind femei.
Dureros este că am dat drumul la concursuri și pe regionala București-Ilfov au venit dar nu au luat. Am avut 307 posturi scoase la concurs, s-au înscris vreo 720 de candidați care au trecut selecția, au mers la acel examen și 167 au trecut niște teste grilă în care din 100 de puncte trebuiau să facă 50.
Îmi doresc să vină cât mai mulți tineri. Din păcate se vor bloca, probabil, angajările, dar vine și alt an.
La 56 de ani media de vârstă, aceasta este înaintată”.
El a reamintit că aproape 18 ani i-a trăit în interiorul ANAF sau în preajma ANAF, „dar foarte conectat la ce se întmplă în Fisc”.
„Nu a fost an, lună, în care n-am fost director general sau executiv la nivel de județ în care să nu fie aceeași presiune: ANAF este de vină că n-a reușit să colecteze suficiente venituri cât are nevoie statul să cheltuiască. Sunt tăbăcit cu aceste lucruri și nu mă impresionează nimeni care vine să-mi spună că ANAF nu colectează suficient. Trăiesc din 2004 această marotă”, a mai spus Lucian Heiuș.
Citește și:
EXCLUSIV Ce-a făcut ANAF când a văzut că unii contribuabili au probleme în a-și plăti taxele
INTERVIURILE HotNews.ro