Noul Parlament, convocat de Klaus Iohannis înaintea Crăciunului / Cum arată noul Legislativ

Noul Legislativ, desemnat în urma alegerilor din 1 decembrie, este convocat de președinte pentru ziua de vineri, 20 decembrie.

Anunțul a fost făcut miercuri de Administrația Prezidențială:

• „Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 11 decembrie 2024, decretul privind convocarea Parlamentului României, ales la data de 1 decembrie 2024, în ziua de vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului”.

Conform Constituției, după comunicarea rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare 2024, Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Camera Deputaţilor şi Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi dintre mandatele de deputaţi și senatori şi după depunerea jurământului de către aceştia.

Mandatul lui Klaus Iohannis se încheie în 21 decembrie 2024. Prin decizia din 6 decembrie, însă, prin care a anulat alegerile prezidențiale, Curtea Constituțională a stabilit că Iohannis rămâne în funcție „până la depunerea jurământului de președintele nou-ales”.

Cum va arăta noul Parlament. Cele trei partide din dreapta radicală au același număr de parlamentari cât au împreună PNL, USR și UDMR

Din totalul de 446 de deputați și senatori aleși în 1 decembrie, 162 vin din partea partidelor de dreapta radicală: AUR, SOS și POT. Același număr de mandate îl au și PNL, USR și UDMR la un loc. În noul Parlament au intrat și politicieni care se află pentru prima dată în această postură, precum Lidia Vadim Tudor, Mugur Mihăescu sau Clotilde Armand.

Nu au prins însă un loc în Parlament ministra Educației, Ligia Deca, fostul premier Florin Cîțu sau fostul primar al Sectorului 5 Cristian Popescu Piedone. 

Marți seară, PSD, USR, PNL, UDMR și grupul minorităților au convenit să participe împreună la constituirea unui guvern și a unei majorități parlamentare pro-europene. Programul de guvernare urmează să fie discutat într-o comisie comună, conform liderilor celor patru partide.

Câți deputați și câți senatori are fiecare partid

Din partea căror partide sunt cei 312 deputați din legislatura 2024-2028: 

• PSD – 86 de mandate de deputat;
• AUR – 63 deputați;
• PNL – 49 deputați;
• USR – 40 deputați;
• SOS România – 28 deputați;
• POT – 24 deputați;
• UDMR – 22 deputați.

Din partea căror partide sunt cei 134 de senatori din legislatura 2024-2028: 

• PSD – 36 de mandate de senator;
• AUR – 28 de senatori;
• PNL – 22 de senatori;
• USR – 19 senatori;
• SOS România – 12 senatori;
• UDMR – 10 senatori;
• POT – 7 senatori.

Formarea grupurilor parlamentare, alegerea liderilor de grup, alegerea preşedinţilor celor două camere, alegerea birourilor permanente

În cadrul primei reuniuni a noului parlament, membrii legislativului se constituie în grupuri parlamentare, care sunt structuri ale Camerei Deputaţilor, respectiv ale Senatului, formate din cel puţin 10 deputaţi, respectiv 7 senatori (art. 13 – Regulamentul Camerei Deputaţilor; art. 16 din Regulamentul Senatului)

Grupurile parlamentare se pot constitui din deputaţi sau senatori care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi. În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar îşi desemnează: liderul de grup, unul sau mai mulţi vicelideri şi unul sau mai mulţi secretari (Camera Deputaţilor); liderul de grup, un număr de 2 până la 4 vicelideri, în funcţie de caz, şi un secretar (Senat).

De asemenea, după constituirea legală a Camerei Deputaţilor, se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedinţii celor două camere, care sunt membri ai birourilor permanente şi preşedinţi ai acestora, se aleg pe durata mandatului celor două camere.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, este format din preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Repartizarea funcţiilor din Biroul permanent al celor două camere pe fiecare grup parlamentar se realizează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare (art. 21 din Regulamentul Camerei; art. 22 din Regulamentul Senatului)

Fiecare dintre cele două camere îşi constituie, de asemenea, comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.

Atât birourile permanente, cât şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei camere, mai arată regulamentele separate ale celor două camere. 

(Articol în curs de actualizare)