Diabetul și boala ficatului gras – un cerc vicios al disfuncțiilor metabolice
Cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, ne îndreptăm atenția asupra unei conexiuni mai puțin cunoscute, dar esențiale pentru sănătatea noastră: legătura dintre diabet și sănătatea ficatului.
Potrivit unui studiu, aproximativ o treime dintre adulți suferă în prezent steatoză hepatică asociată cu disfuncție metabolică (MASLD), cunoscută și ca boala ficatului gras1, o afecțiune hepatică asociată frecvent cu diabetul zaharat de tip 2 și obezitatea. Experții estimează că până în 2040, această proporție ar putea depăși 55% din populația adultă2.
Totuși, puțini știu că ficatul îndeplinește peste 500 de funcții esențiale, fiind un organ cheie în buna funcționare a întregului organism3,4. Acesta are o contribuție importantă în reglarea echilibrului metabolic, influențând direct riscul de apariție și evoluția diabetului. Așadar, sănătatea ficatului și diabetul nu sunt probleme de sănătate separate, ci adesea merg mână în mână, chiar influențându-se reciproc5,6.
De la ficat gras la diabet
Boala ficatului gras se caracterizează prin acumularea de grăsime la nivelul ficatului. Această acumulare afectează capacitatea organismului de a regla nivelul glucozei din organism și de a răspunde eficient la insulină. Astfel, rezistența la insulină se accentuează, iar riscul de diabet crește semnificativ, persoanele diagnosticate cu MASLD având un risc de diabet de până la 5 ori mai crescut7.
La rândul său, diabetul deja instalat poate accelera progresia bolii hepatice către forme mai severe, deoarece controlul slab al glicemiei din organism agravează depozitarea grăsimilor în ficat și, implicit, afecțiunile hepatice deja existente. Printre complicațiile hepatice pe care persoanele cu MASLD și diabet deja instalat le pot dezvolta se numără steatohepatita, fibroza și, în cazuri avansate, ciroza sau cancerul hepatic8.
Mai mult, asocierea MASLD-diabet este și un important factor de risc cardiovascular. Pacienții care suferă de ambele afecțiuni au un risc semnificativ mai mare de infarct miocardic, accident vascular cerebral și mortalitate prematură9.
Importanța controalelor de rutină și a diagnosticării timpurii
Considerată o epidemie silențioasă, boala ficatului gras evoluează cel mai adesea în tăcere, fără simptome evidente în fazele incipiente10. Acest lucru poate întârzia diagnosticul și implicit intervenția timpurie. Dar opțiunile terapeutice sunt limitate pentru stadiile avansate ale bolii, și tocmai de aceea depistarea precoce și monitorizarea continuă sunt esențiale11. Analizele de rutină, precum testele de sânge și ecografia abdominală, pot face diferența în parcursul bolii12.
Cum ne putem proteja ficatul și reduce riscul de diabet?
În ciuda riscurilor asociate bolii și a răspândirii sale tot mai rapide13, există totuși și o veste bună: 8 din 10 cazuri de MASLD sunt reversibile dacă sunt identificate și tratate la timp1. Dar ce poți face pentru a avea grijă de sănătatea ficatului tău?
1. Adoptă un stil de viață sănătos
O dietă echilibrată și activitatea fizică regulată sunt cruciale atât pentru sănătatea ficatului, cât și pentru prevenirea diabetului. Specialiștii recomandă consumul de alimente bogate în fibre, legume și fructe, proteine slabe și reducerea aportului de zaharuri și grăsimi saturate. Totodată, exercițiile fizice regulate contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase și la îmbunătățirea sensibilității la insulină14-17.
2. Mergi periodic la control medical
Screeningul periodic al sănătății ficatului și al nivelului de glicemie din organism este un pas important în detectarea timpurie a problemelor metabolice, mai ales în cazul celor cu risc metabolic crescut, așa cum sunt persoanele care suferă de diabet, dislipidemie sau cele supraponderale. Astfel, intervențiile pot fi aplicate din timp, înainte de apariția altor complicații12,18,19.
3. Întreabă medicul despre opțiuni complementare de tratament
În anumite cazuri, medicul specialist poate recomanda utilizarea de suplimente alimentare cu rol hepatoprotector, pentru sprijinirea sănătății ficatului. Spre exemplu, studiile clinice sugerează că fosfolipidele esențiale aduc beneficii în ameliorarea și prevenția MASLD, precum și în îmbunătățirea parametrilor de evaluare a funcției hepatice20.
4. Limitează consumul de substanțe agresive pentru ficat
Alcoolul în exces și unele medicamente pot suprasolicita ficatul, crescând riscul de deteriorare hepatică și complicații diabetice. Așadar, consumul moderat de alcool și utilizarea responsabilă a medicamentelor sunt esențiale în prevenția MASLD21-25.
Începe să ai grijă de ficatul tău azi!
Ficatul joacă un rol esențial în starea ta generală de sănătate, inclusiv în prevenția și gestionarea diabetului, așa că el merită toată atenția ta. Nu aștepta până când e deja prea târziu! De Ziua Mondială a Diabetului, începe să ai grijă de ficatul tău!
Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru mai multe informații despre sănătatea ficatului și despre cum vă puteți evalua riscul de MASLD.
_
Material educațional aprobat cu numărul 65713 / 10.09.2025
Surse bibliografice
1. Allen, Alina M et al. “Healthcare and socioeconomic costs of NAFLD: A global framework to navigate the uncertainties.” Journal of hepatology vol. 79,1 (2023): 209-217. doi:10.1016/j.jhep.2023.01.026
2. Younossi, Zobair M et al. The global epidemiology of nonalcoholic fatty liver disease (NAFLD) and nonalcoholic steatohepatitis (NASH): a systematic review. Hepatology 77(4):p 1335-1347, April 2023. | DOI: 10.1097/HEP.0000000000000004
3. Johns Hopskins Medicine. Liver: Anatomy and Functions. Published 2019. Assessed on 28th Nov 2022. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/liver-anatomy-and-functions.
4. Columbia University’s Department of Surgery – The liver and its functions; https://columbiasurgery.org/liver/liver-and-its-functions DOA: 2021.03.02.
5. Mantovani, A., Byrne, C. D., Bonora, E., & Targher, G. (2018). Nonalcoholic fatty liver disease and risk of incident type 2 diabetes: A meta-analysis. Diabetes Care, 41(2), 372–382. https://doi.org/10.2337/dc17-1902
6. Tilg, H., Moschen, A. R., & Roden, M. (2017). NAFLD and diabetes mellitus. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 14(1), 32–42. https://doi.org/10.1038/nrgastro.2016.147
7. Hazlehurst JM, Woods C, Marjot T, Cobbold JF, Tomlinson JW. Non-alcoholic fatty liver disease and diabetes. Metabolism. 2016 Aug;65(8):1096-108. doi: 10.1016/j.metabol.2016.01.001.
8. Maev, Igor V et al. “Effectiveness of phosphatidylcholine in alleviating steatosis in patients with non-alcoholic fatty liver disease and cardiometabolic comorbidities (MANPOWER study).” BMJ open gastroenterology vol. 7,1 e000341. 13 Jan. 2020, doi:10.1136/bmjgast-2019-000341
9. Tomah, S., Alkhouri, N. & Hamdy, O. Nonalcoholic fatty liver disease and type 2 diabetes: where do Diabetologists stand?. Clin Diabetes Endocrinol 6, 9 (2020). https://doi.org/10.1186/s40842-020-00097-1
10. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. n.d. Definition & Facts for NAFLD & NASH. U.S. Department of Health and Human Services. Accessed July 17, 2025. https://www.niddk.nih.gov/health-information/liver-disease/nafld-nash.
11. Fu, Y et al. (2022, November 2). Diagnostic and therapeutic strategies for non-alcoholic fatty liver disease. Frontiers in Pharmacology, 13, 973366. https://doi.org/10.3389/fphar.2022.973366
12. National Institute for Health and Care Excellence. 2016. Non-alcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD): Assessment and Management (NICE Guideline NG49). https://www.nice.org.uk/guidance/ng49
13. Riazi K. et al. (2022) “The prevalence and incidence of NAFLD worldwide: a systematic review and meta analysis.” The Lancet Gastroenterology & Hepatology, 7(9), 785–801.
14. Moore, J. B., & Zelber-Sagi, S. (2024). Practical lifestyle management of nonalcoholic fatty liver disease. Diabetes Spectrum, 37(1), 39–47. https://doi.org/10.2337/ds23-0017
15. Houttu, V., Csader, S., Nieuwdorp, M., Holleboom, A. G., & Schwab, U. (2021). Dietary interventions in patients with non alcoholic fatty liver disease: A systematic review and meta analysis. Frontiers in Nutrition, 8, 716783. https://doi.org/10.3389/fnut.2021.716783
16. Keating, Shelley E et al. Exercise and non-alcoholic fatty liver disease: a systematic review and meta-analysis.” Journal of hepatology vol. 57,1 (2012): 157-66. doi:10.1016/j.jhep.2012.02.023
17. American Diabetes Association. (2016). Physical activity/exercise and diabetes: A position statement. Diabetes Care, 39(11), 2065–2079. https://doi.org/10.2337/dc16-1728
18. EASL–EASD–EASO. (2016). Clinical Practice Guidelines for the management of non-alcoholic fatty liver disease. Journal of Hepatology, 64(6), 1388–1402. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2015.11.004
19. Chalasani, N., Younossi, Z., Lavine, J. E., et al. (2018). The diagnosis and management of NAFLD: Practice guidance from the American Association for the Study of Liver Diseases. Hepatology, 67(1), 328–357. https://doi.org/10.1002/hep.29367
20. Dajani AI, Popovic B. Essential phospholipids for nonalcoholic fatty liver disease associated with metabolic syndrome: A systematic review and network meta-analysis. World J Clin Cases. 2020 Nov 6;8(21):5235-5249. doi: 10.12998/wjcc.v8.i21.5235
21. López Pascual, E et al. (2024). Drug induced fatty liver disease (DIFLD): A comprehensive analysis of clinical, biochemical, and histopathological data for mechanisms identification and consistency with current adverse outcome pathways. International Journal of Molecular Sciences, 25(10), 5203. https://doi.org/10.3390/ijms25105203
22. Romero Gómez, M., Zelber Sagi, S., & Trenell, M. (2017). Treatment of NAFLD with diet, physical activity and exercise. Journal of Hepatology, 67(4), 829–846. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2017.05.016
23. EASL–EASD–EASO Clinical Practice Guidelines. (2024). EASL–EASD–EASO Clinical Practice Guidelines on the management of MASLD. Journal of Hepatology. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2024.04.031
24. Karlsen, T. H et al. (2024). The EASL–Lancet Commission on liver health in Europe: prevention, case finding, and early diagnosis to reduce liver related mortality. The Lancet, published online 12 February 2024.
25. Jarvis, H et al. (2022). Does moderate alcohol consumption accelerate the progression of liver disease in NAFLD? A systematic review and narrative synthesis. BMJ Open, 12(1), e049767. https://doi.org/10.1136/bmjopen-2021-049767
Articol susținut de Opella