Alegeri SUA 2020. O analiză „la cald” cu profesorul Alin Fumurescu, Universitatea din Houston: „E limpede că exista o uriașă discrepanță între lumea virtuală și cea reală. Iar lumea reală câștigă întotdeauna”
În acest moment, rezultatul alegerilor din SUA este încă disputatși probabil va mai trece ceva timp până când vom afla câștigătorul. Asta chiar dacă Joe Biden a ieșit public în această dimineață și și-a manifestat încrederea că este „pe cale să câștige”. În acest context, am stat de vorbă cu politologul Alin Fumurescu, profesor de științe politice la University of Houston despre cele mai importante elemente ale acestor alegeri.
Alegerile americane s-au desfășurat în 2020 într-un context de tensiune socială nemaîntâlnită, cu acuzații de fraudă și frică de proteste și violențe de stradă. Până la ora publicării acestui interviu nu se știu încă rezultatele finale, deși Joe Biden a dat de înțeles că se așteaptă să câștige. Chiar fără a avea un câștigător cert, l-am întrebat pe profesorul de științe politice Alin Fumurescu de la Universitatea din Houston care ar fi principalele elemente ale acestor alegeri americane.
Alegerile americane din 2020 au fost poate mai agitate decât oricând. În opinia dumneavoastră care credeți că este principalul factor care va decide rezultatul alegerilor din 2020: pandemia, protestele BLM, acuzațiile de fraudă aduse de Trump votului prin corespondență, etc?
Alin Fumurescu: Sunt in situatia ingrata de a face predictii care s-ar putea dovedi gresite la ora la care veti citi aceste randuri. Unele state numara mai intai voturile prin corespondenta, altele incep cu cele de astazi – ceea ce schimba complet dinamica hartilor electorale. Voi incerca, asadar, sa ma rezum la ceea ce putem sti cu siguranta.
Dupa cum am avertizat in ultimele saptamani, scorul este mult mai strans decat au prezis expertii, marea majoritate a mass media, social media, si sondajele de opinie. Acest fapt, in sine, e suficient pentru a pune pe ganduri orice om cu picioarele pe pamant.
Daca acum patru ani, se mai putea gasi scuza unei “lebede negre”, vorba lui Taleb – un eveniment iesit din comun, greu de prezis – acum aceasta scuza nu mai are … nicio scuza (sic). E limpede ca exista o uriasa discrepanta intre lumea “virtuala” si cea “reala”. Iar lumea reala castiga intotdeauna – asta ar fi prima lectie.
M-am nimerit sa fiu in Miami in ziua in care Trump a fost si el (ziua programata pentru dezbaterea anulata cu Biden). Am vazut sute de ambarcatiuni, de toate dimensiunile, fluturand steagul Americii, Make America Great Again, si steagul Israelului.
Faptul ca Trump umplea stadioanele, spre deosebire de Biden (sau Clinton, acum patru ani) s-ar fi cuvenit sa toarne putina apa rece pe crestetele infierbantate de anuntata “victorie zdrobitoare” a lui Biden, la peste 10% diferenta.
Cauze? Pandemia, economia, si revoltele de strada orchestrate, mai mult sau mai putin sub flamura BLM. Cand vine vorba despre economie, Trump a fost vazut, pana la izbucnirea pandemiei, in termini pozitivi. Dar si acum, cand sustine deschiderea economiei, in ciuda COVID 19. Si cu asta ajungem la pandemie.
Democratii au mizat mult prea mult pe iresponsabilitatea presedintelui in gestionarea crizei sanitare uitand doua lucruri esentiale: (1) oricat te-ai infricosa de Covid, probabilitatea de a muri e mai mica decat cea de a ramane pe drumuri daca economia ramane inchisa. Aici, “infectarea si recuperarea rapida” a presedintelui i-au servit de minune;
(2) multi americani simt ca toate aceste restrictii le ataca direct libertatile individuale. America nu e nici China, nici Coreea de Nord sau de Sud. Oamenii refuza instinctiv restrictiile impuse “de sus”, chiar daca sunt in beneficiul lor. Faimoasa replica a patriotului Patrick Henry, “Give me liberty or give me death!” (Dati-mi libertatea sau omorati-ma!) se invata la scoala.
BLM si protestele de strada degenerate in violenta, spargere de magazine, jaf, incendieri, etc au infuriat multi americani, majoritatile tacute, in primul rand pentru “binecuvantarile” fatise sau tacite primite din partea democratilor. Cand imi spargi magazinul sau imi incendiezi masina si-apoi esti mangaiat cu blandete pe crestet, ca victima, te poti enerva – iar asta n-are nimic de-a face cu discriminarea rasiala. Are de-a face cu proprietatea privata – o alta “obsesie” a americanilor.
În toată campania, Trump a făcut acuzații că votul va fi fraudat. S-a legat de votul prin corespondență, a criticat decizia instanței referitoare la prelungirea termenului de numărare a voturilor prin corespondență în Pennsylvania etc. Cum credeți că vor afecta pe termen lung aceste critici sistemul de vot american/ încrederea americanilor în alegeri?
Greu de spus. Inclin sa cred ca nu. Inclin sa cred ca pana si sustinatorii lui Trump, cu exceptia unei maini de fanatici, nu au luat in serios aceste acuzatii. Cam ca-n Romania, pe vremuri, suporterii lui Vadim Tudor (isi mai aminteste cineva de el?) cu impuscatul coruptilor pe stadioane. Putini l-au luat in serios, chiar daca l-au aplaudat “ca bine le mai zice”.
Mult mai grav ar fi scenariul – din ce in ce mai putin probabil la ora la care scriu – ca un val de contestatii sa ajunga la Curtea Suprema, iar rezultatul final sa fie stabilit fie de catre Curtea Suprema (controlata de republicani), cum s-a mai intamplat in Bush vs. Gore in 2000, sau chiar in Camera Reprezentantilor, cum s-a mai intamplat in … 1824!
Se poate ajunge la o renumărare a voturilor la solicitatea unuia dintre cei doi candidați? Cum e procedura în această situație?
Sigur. Totul depinde de aritmetica finala. Daca diferenta dintre castigator si perdant se reduce la cateva mii sau sute de voturi, intr-un singur stat sau un singur district (ba chiar mai multe), e aproape sigur ca perdantul ipotetic va apela la curti pentru a cere renumararea voturilor.
Se merge prima data la Curtea Suprema din statul respectiv, dar se poate ajunge apoi pana la Curtea Suprema. Asa a procedat Al Gore in 2000. In cele din urma, strategia s-a dovedit atunci perdanta (s-a cerut renumararea tuturor voturilor din Florida, nu doar din districtele preferate de democrati), imposibil de realizat in timp util. Totul e inca in aer.
În mari orașe americane, multe magazine s-au baricadat de frica protestelor și a distrugerilor care ar putea avea loc după anunțarea câștigătorului alegerilor. De ce credeți că s-a ajuns în această situație și cine sunt principalii vinovați?
Aici trebuie sa fim cinstiti si sa recunoastem, fie si cu o strangere de inima, ca pana si sustinatorii BLM se tem … tot de BLM. Una e teoria, alta e practica. Faptul ca ieri multe magazine din marile orase – Chicago, New York, Washington, Los Angeles, dar chiar si Pittsburgh – si-au baricadat ferestrele e totodata ironic si graitor.
E o America trista, prinsa intre ciocan si nicovala, din ce in ce mai polarizata, spre disperarea din mormant a fondatorilor SUA. Iertat imi fie patetismul, dar ca unul care studiat si scris multisor despre fondarea SUA, inteleg mai bine de unde s-a plecat.
De ce credeți că au fost atât de mulți „early voters” la aceste alegeri (peste 100 de milioane)?
Pentru ca s-a extins durata (in Texas, bunaoara, cu o saptamana), pe de o parte din dorinta de a creste participarea la vot (ceea ce s-a si intamplat), pe de alta, pentru a evita aglomerarile in conditii de pandemie. Dar deschiderea voturilor prin posta (diferite de early voting, in persoana) va lua timp in cateva state cheie, precum Pennsylvania sau Michigan, ceea ce ar putea incuraja contestarile ulterioare de care vorbeam inainte.
Alin Fumurescu, profesor de științe politice la Universitatea din Houston
Pentru prima dată în istoria alegerilor americane, s-au confruntat doi candidați trecuți de 70 de ani. Probabil că dacă ar fi fost într-o țară europeană acest fapt ar fi ridicat mult mai multe semne de întrebare. Ce spune vârsta candidaților despre politica americană și despre alegătorii americani?
Raspunsul facil ar fi ca demonstreaza nevoia de reformare a celor doua mari partide americane. Dar, ceea ce e facil e, de multe ori, si inselator. Tare mi-e teama ca celebrul “brici al lui Occam” nu functioneaza in acest caz. Nu partidele sunt responsabile, ci societatea. Partidele sunt vinovate in masura in care si-au pierdut rolul de a prelucra si rafina dorintele maselor.
Partidele nu mai educa publicul, ci se lasa educate de catre public. Nu mai conduc, sunt conduse. Si ce poti alege intre un radicalism idealist si un pseudo-conservatism anchilozat? Asta ma ingrijoreaza atat ca american cat si ca roman.
Sa nu ne facem iluzii: tot ceea ce se intampla acum in America se va intampla, mai devreme sau mai tarziu si-n Europa, si, deci si-n Romania. Cum o spuneam acum patru ani, America e doar buzduganul aruncat de zmeu “la inaintarea in istorie.”
Trump a tot spus în campania electorală că Biden nu este capabil să oprească aripa extremistă din Partidul Democrat. Am văzut și în România, oamenii vorbind despre „marxism”, „comunism” etc, cu referire la mișcarea BLM, în special. Ați putea să explicați ce înseamnă „extremism” în acest moment în America și dacă există vreun pericol real asupra democrației americane, așa cum o știm în acest moment?
Da si nu. Sau, mai bine zis, nu si da. Nu, America nu va deveni niciodata nici socialista, nici comunista, economic vorbind. Asta e o aberatie. E ceva ce lipseste din ADN-ul american. Dar da, exista tendinte de a impune o gandire corecta care aminteste de multe ori de incercarile comuniste de a modela “omul nou”. Iar cativa din liderii BLM se declara deschis marxisti, impotriva familiei traditionale, impotriva capitalismului, vazut ca rasist, etc.
S-a mai vorbit de asemenea despre voturile populației latino-americane care vor cântări mult în aceste alegeri de partea democraților. Probabil că este însă greșit să le tratam la grămadă: una votează cubanezii din SUA (tradițional republicani), alta cei din Mexic sau alte țări. Ce credeți despre acest lucru?
Aici avem de-a face cu o alta exagerare simplificatoare. Locuiesc in Houston, Texas, unde populatia latino, predominant (dar nu exclusiv) mexicana, e semnificativă, chiar daca nu majoritara. Si stiu din conversatiile directe ca nu toti voteaza cu Biden. Da, cubanezii tind sa voteze republicani, venind sau cunoscand experienta comunismului cubanez. Dar, anul acesta, in Florida, numarul suporterilor latino pentru Trump a crescut fata de acum patru ani.
Ce schimbări importante importante în intențiile de vot credeți că au avut loc în 2020 față de 2016 și de ce? De ce, de exemplu, Biden este mai competitiv în Midwest decât a fost Hillary Clinton în 2016?
Mai intai, polarizarea – si aici Trump a jucat un rol important – a crescut semnificativ fata de acum patru ani, desi se credea ca nu mai are unde. Mai apoi, avantajul lui Joe Biden fata de Hillary Clinton este ca Biden nu e dispretuit instinctiv, in absenta unei expresii mai bune, cum era Hillary Clinton. Aceasta e si sansa lui. Putina lume il voteaza pe Biden, cat voteaza impotriva lui Trump, la fel ca in 2016. Dar Biden starneste mai putine reactii negative decat Clinton. E perceput ca apa de ploaie – nici, nici.
De ce credeți că românii din America sunt mai degrabă republicani decât democrați, sau cel puțin asta este percepția de aici din România?
Daca cititi cu atentie cele de mai sus, ati aflat si raspunsul.
Alin Fumurescu a absolvit Facultatea de Filozofie a Universității Babeș-Bolyai şi are două masterate în științe politice, la Institut Européen des Hautes Études Internationales (Nisa) și la Univesity of Missouri. În prezent este profesor la University of Houston.
INTERVIURILE HotNews.ro