Culisele discuțiilor care au dus la scăderea dobânzii cheie. „Instrumentele de forță” invocate de Mugur Isărescu

Banca Națională a publicat marți minuta discuțiilor din 7 august în urma cărora a decis scăderea surprinzătoare a dobânzii cheie, hotărârea fiind luată în unanimitate de toți cei 9 membri ai Consiliului de Administrație.

Reamintim că deciziile CA al BNR se iau după ce celor 9  li se prezintă două sau trei scenarii cu privire la decizia de politică monetară care urmează să fie luată. Mai întâi, cei 9 membri ai boardului BNR se întâlnesc la o ședință a Comitetului de Politică Monetară (CPM) în care Dorina Antohi, care conduce Direcția de Politică Monetară, prezintă mai multe documente în care descrie în cifre mersul economiei românești la nivel macro și micro-economic.

De regulă, sunt două sau trei scenarii, fiecare cu avantajele și cu dezavantajele lui. Ce implicații ar avea o menținere a dobânzii cheie sau ce s-ar întâmpla în situația unei decizii de scădere cu 25 de puncte de bază a ratei cheie (sau a creșterii acesteia, după caz)? Cei 9 ascultă explicațiile șefei de Direcție și își iau notițe. Apoi, stau și analizează.

Când urcă scările spre eleganta Sală de Consiliu, cu mobilier comandat la Paris, în stil Ludovic al XVI-lea, cei 9 au în minte care din scenariile propuse ar fi cel mai bun pentru economie.

Isărescu: O decizie de politică monetară precum cea actuală se ia cu o lună înainte

În sală începe ședința Consiliului de Administrație, condusă de Guvernator. Se discută pe marginea analizelor cu care cei 9 s-au familiarizat. Uneori, Isărescu își spune punctul de vedere de la început, dar de cele mai multe ori și-l menține pentru finalul dezbaterilor.

Fiecare membru din CA își motivează opțiunea pentru una din variantele de scenariu propuse de CPM. Iar în final, se trece la vot. Decizia din 7 august a fost una de reducere a dobânzii, anticipată de puțini specialiști. Majoritatea pariase pe menținerea acesteia.

„O decizie de politică monetară ca și cea actuală, pe care colegii au pregătit-o pentru Consiliul de Administrație, se ia cu o lună înainte. Să nu credeți că am luat-o acuma sau că ne-a influențat foarte tare ultimul seism (bulversarea piețelor financiare de la începutul lunii august – n.r). Raportul ăsta (raportul asupra inflației-n.r.) este un raport lucrat! Dar, mereu păstrăm în spate instrumente de forță cu care putem să acționăm”, a spus Isărescu în conferința de presă din ziua în care a redus dobânda-cheie.

Din minuta discuțiilor reținem analiza făcută pe piața muncii (unde tensiunile sunt în creștere), îngrijorările legate de consumul populației (alimentat de creșterile salariale) care rămâne principalul motor al economiei (chiar dacă alimentând importurile, adică umflând mușchii altor economii).

De asemenea, creșterea  salariilor din sectorul public constituie și în viitorul apropiat surse de potențiale presiuni suplimentare asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat, se mai arată în minuta discuțiilor boardului BNR.

Riscurile la adresa cursului de schimb al leului rămân ridicate, au mai susținut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene și ceața din jurul procesului de consolidare fiscală pe care Guvernul trebuie să-l aplice.

Ritmul creditului acordat populației a continuat să crească relativ alert- atât cel pentru consum cât și cel pentru locuințe, au mai atras atenția la unison cei 9 membri ai CA al BNR.

Guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat de două ori că BNR are „în spate” instrumente de forță cu care poate acționa

La conferința de presă de vineri, guvernatorul Mugur Isărescu a ținut de două ori să sublinieze că BNR are „în spate instrumente de forță” cu care poate acționa, în afara ratei dobânzii de politică monetară.

„Putem să întărim politica monetară cu alte instrumente, că le ținem în rezervă. Acest Consiliu și sper că și cel viitor a fost suficient de prudent ca să păstreze în rezervă și alte instrumente de politică monetară”, a spus guvernatorul.

Câteva minute mai târziu, a reluat ideea: „Eu sunt de partea celor care cred în eficacitatea pe care o are rata de politică monetară, dar nu cred că ea poate să rezolve orice, mai ales într-o economie de piață care are încă probleme de funcționare, cum este economia noastră. Și mai avem și această problemă fiscală… În consecință, vom face ce am făcut și în trecut: vom păstra instrumente de politică monetară în rezervă pentru eventuale efecte perturbatoare care pot să apară din exterior. Mereu păstrăm în spate instrumente cu care putem să acționăm!”.

El a dat și două exemple: sterilizarea excedentului de lichiditate la rata de politică monetară și intervențiile pe curs.

Pe lângă acestea, orice bancă centrală ține în arsenalul ei măsuri de care să se ajute atunci când condițiile pieței se deteriorează:

1. Relaxarea cantitativă (QE)

Relaxarea cantitativă implică cumpărarea de către banca centrală a activelor financiare, cum ar fi obligațiuni de stat, pentru a injecta lichiditate în economie. Această metodă are ca scop scăderea ratelor dobânzilor și încurajarea creditării și investițiilor. Prin creșterea masei monetare, băncile centrale pot stimula activitatea economică în perioadele de inflație scăzută sau recesiune.

2. Forward guidance (semnalele privind orientarea viitoare a politicii monetare)

Atunci când oferă semnale privind orientarea viitoare a politicii monetare (forward guidance), o bancă centrală furnizează informații referitoare la intențiile sale cu privire la politica monetară viitoare, bazate pe evaluarea perspectivelor stabilității prețurilor.

Pentru a rămâne credibil, conținutul semnalelor privind orientarea viitoare a politicii monetare a BNR trebuie să fie întotdeauna consecvent cu evaluarea referitoare la situația economică actuală și perspectivele privind evoluția viitoare, în special a inflației.

Semnalele privind orientarea viitoare a politicii monetare constă în a spune publicului nu numai ce intenționează banca centrală să facă, ci și în ce condiții o vor determina să mențină dobânzile și ce condiții o vor determina să își schimbe abordarea.

De exemplu, la începutul lui 2014, Comitetul Federal pentru Piața Deschisă (FOMC) al FED a declarat că va continua să mențină rata fondurilor federale la limita inferioară cel puțin până când rata șomajului va scădea la 6,5% și inflația va fi de 2% anual.

Având o oarecare idee despre direcția în care s-ar putea îndrepta economia, persoanele fizice, firmele sau investitorii pot avea mai multă încredere în deciziile lor de a cheltui și investi. De asemenea, ghidarea anticipată poate ajuta piețele financiare să funcționeze mai bine. De exemplu, dacă BNR indică că se așteaptă să majoreze dobânda-cheie în următoarele șase luni, potențialii cumpărători de locuințe ar putea solicita credite ipotecare înainte de o potențială creștere a ratelor.

3. Instrumente de politică macroprudențială

Aceste instrumente sunt concepute pentru a aborda riscurile sistemice din sistemul financiar. Băncile centrale pot aplica măsuri precum cerințele de capital, sau diverse alte instrumente pentru a se asigura că  băncile rămân rezistente la șocurile economice. Această abordare ajută la menținerea stabilității financiare generale fără a modifica direct ratele dobânzilor.