Business report: Deficitul contului curent: ce ne spune el despre economia Romaniei; Autostrada Sibiu – Pitesti intra in linie dreapta; Numarul restantierilor la banci si IFN-uri a crescut cu peste 4.000

Deficitul contului curent: ce ne spune el despre economia Romaniei. Contul curent al balantei de plati este un indicator sintetic care exprima diferenta dintre exportul si importul de marfuri, bunuri si servicii, corectata cu balanta veniturilor primare (de genul repatrierilor de profit ale firmelor cu capital strain ) si cu balanta veniturilor secundare (de genul remiterilor de la muncitorii romani de peste hotare). Daca imediat dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana deficitul contului curent „a explodat” (-13,8 la suta din PIB in 2007, si -11,8 la suta din PIB in 2008), ulterior, ca rezultat al reformelor intreprinse, el s-a stabilizat in jurul valorii de -5 la suta din PIB in anii 2009-2012, pentru ca in 2013-2015 sa se stabilizeze in jurul valorii de -1 la suta din PIB. Ulterior, ca urmare a politicilor pro-ciclice initiate in vara anului 2015, cu accentul pe consum alimentat prin importuri, deficitul contului curent s-a largit la -2,4 la suta din PIB in 2016, cu posibilitatea de a ajunge la -2,7 la suta din PIB in 2017, scrie Curs de Guvernare.

Autostrada Sibiu – Pitesti intra in linie dreapta. Dupa validarea documentatiilor, anunturile privind cele doua sectiuni vor fi publicate in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP). Intra astfel in linie dreapta procedurile de construire a celei mai asteptate autostrazi din Romania, inclusiv de catre cel mai mare exportator al tarii, Dacia. Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere a transmis luna trecuta spre validare catre ANAP documentatiile de atribuire aferente sectiunilor 1 si 5 ale viitoarei autostrazi Sibiu – Pitesti. Constructia lor este estimata la 2,6 miliarde de lei. Documentatia pentru Sibiu – Pitesti, Sectiunea 1, Sibiu – Boita, km. 0+000 – km. 14+150 vizeaza Lotul 1, de la km. 0+000 la km. 13+170. Lotul 1 aferent Sectiunii 1 se intinde intre km. 0+000 si km. 13+170, iar traseul autostrazii va incepe in zona localitatii Selimbar, la intersectia cu centura Sibiu, informeaza Economica.

Numarul restantierilor la banci si IFN-uri a crescut cu peste 4.000. Numarul persoanelor fizice cu restante mai mari de 30 de zile la banci si institutii financiare nebancare a crescut cu 0,65%, in mai, comparativ cu luna precedenta, la 673.091, reiese din cele mai recente date al Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Aceste persoane aveau restante in valoare de peste 8,08 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumei era in lei si euro, respectiv 3,14 miliarde in lei si 3,29 miliarde lei in euro. In functie de categoria de intarziere, cea mai mare valoare corespunde termenului de peste 90 de zile cu 4,57 miliarde lei. Valoarea totala a creditelor restante in lei ale populatiei si firmelor, inregistrata in luna mai 2017, se cifreaza la 6,09 miliarde de lei, in crestere cu 0,06% fata de suma raportata in aprilie 2017, iar restantele la creditele in valuta au coborat cu 3,7%, la 6,868 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Bancii Centrale, noteaza Capital.

Dezvoltatorul GTC investeste 89 de milioane de euro in cel mai nou proiect de birouri din Bucuresti. Dupa ce in ultimii ani a cumparat mai multe cladiri de birouri in Bucuresti, dezvoltatorul GTC se pregateste de un nou proiect imobiliar, la sapte ani de la finalizarea complexului City Gate din zona Piata Presei din Bucuresti. Compania a cumparat 1,5 ha pentru care a platit 10,5 milioane de euro, potrivit datelor oficiale ale GTC, care vrea sa construiasca un proiect cu trei cladiri de birouri si cu o suprafata inchiriabila de 46.000 de mp si 920 de locuri de parcare. In total, cu tot cu achizitia terenului, GTC va investi in noul proiect, numit City Rose Garden, 89 de milioane de euro. Compania se asteapta la un randament investitional de 10% si la venituri nete operationale de 9 milioane de euro, conform Economica.

Scenariul care face majorarea salariului minim oportuna pentru companiile din Romania. Consecintele majorarii salariului minim pe economie sunt negative pe termen scurt, un singur scenariu pe termen lung cu privire la impactul acestora fiind oportun pentru mediul de business, reiese dintr-un studiu de impact privind calendarul majorarii acestuia, asumat prin noul program de guvernare. Salariul minim pe economie a fost majorat de 12 ori in ultimii opt ani. Ca urmare, ponderea acestuia in salariul mediu brut a crescut de la 27% in 2008, la 43% anul trecut, in conditiile in care in acest an ar putea urca la 48%, iar in 2020 la 60%. „Aceasta dinamica confirma faptul ca majorarile consecutive ale salariului minim pe economie s-au realizat intr-un ritm foarte accelerat, care nu a fost sustinut de evolutia corespunzatoare a productivitatii medii inregistrate la nivelul mediului de afaceri”, spune Iancu Guda, presedintele Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), potrivit New Money.

Ca fostul premier Boc in contextul crizei economice, Guvernul blocheaza angajarile in administratie, dar cu exceptii. Guvernul a pregatit actul care va bloca angajarile in administratie pana la sfarsitul acestui an, intentie indicata in noul program de guvernare, cu argumentul ca se impune un plan de rationalizare a cheltuielilor publice inclusiv prin blocarea posturilor din administratia publica pana la 31 decembrie 2017. „Pentru derularea corespunzatoare a acestui proces de analiza a functiilor din administratia publica si a pregatirii institutiilor publice pentru aplicarea masurilor de reforma, este necesara alocarea unui interval de timp (pana la 31 decembrie 2017) in care concursurile pentru ocuparea functiilor din autoritatile administratiei publice centrale sa fie suspendate, pentru a putea asigura evidenta corespunzatoare a tuturor functiilor publice din administratia publica centrala, dupa finalizarea analizei organizarii institutionale si a resurselor umane din administratia publica centrala, urmand a se lua masurile care se impun”, justifica Guvernul in documentul deja pregatit, scrie profit.ro.

Renault si Brilliance China Automotive cumpara o companie specializata in productia autovehiculelor comerciale. Renault cumpara 49% din divizia LCV a Brilliance China Automotive Holdings (CBA), producatorul auto francez obtinand astfel o pozitie importanta pe cea mai mare piata auto din lume. Mai exact tranzactia se va desfasura in felul urmator: China Automotive Holdings Limited (CBA) va cumpara integral Shenyang Brilliance JinBei Automobile Co., Ltd. (SBJ), dupa care Renault va achizitiona 49% din SBJ intrand astfel intr-un joint venture cu CBA care va detine 51 %, conform informatiile oferite de compania franceza. „Acordul dintre Renault si Brilliance va da posibilitatea companiei franceze sa devina un jucator important pe piata vehiculelor comerciale usoare (LCV) din China, care are un potential de crestere ridicat, vanzarile anuale depasind trei milioane de unitati”, a declarat CEO-ul Aliantei Renault-Nissan, Carlos Ghosn, informeaza AutoBild.