Guvernul este acuzat că vrea să instaureze, prin OUG, monopol pe piața muncitorilor străini / Agențiile de recrutare spun că va crește riscul de migrație ilegală

Asociația Agențiilor de Recrutare Internațională acuză Guvernul că pregătește instaurarea unui monopol în domeniul furnizării de muncitori străini, printr-o Ordonanță de Urgență publicată în transparență decizională pe 23 decembrie. Proiectul de OUG ar urma să concentreze recrutarea forței de muncă non-UE în mâinile câtorva firme private, cu efecte directe asupra a peste 20.000 de angajatori și cel puțin 100.000 de muncitori străini anual, spun reprezentanții pieței de recrutare într-un comunicat de presă.

Reamintim că Executivul a lansat în dezbatere publică, înainte de Crăciun, un proiect de ordonanță de urgență privind angajarea lucrătorilor străini. Principala prevedere este digitalizarea completă a proceselor prin platforma națională WorkinRomania.gov.ro, care va deveni punct unic de interacțiune între angajatori, agenții de plasare și instituțiile statului.

Potrivit agențiilor de recrutare, măsura nu reprezintă o reformă, ci „o lovitură directă adusă economiei de piață, concurenței loiale și drepturilor lucrătorilor migranți”.

Angajatorii, dependenți de câțiva intermediari privați

În forma actuală, proiectul de OUG elimină, în practică, posibilitatea angajării directe a muncitorilor străini de către firmele românești. Deși textul nu interzice explicit recrutarea directă, efectul cumulat al prevederilor obligă angajatorii să apeleze exclusiv la agenții de plasare autorizate, care trebuie să îndeplinească condiții financiare extrem de restrictive.

Orice altă formă de „plasare” a lucrătorilor non-UE, în afara acestor agenții, este sancționată cu amenzi cuprinse între 25.000 și 40.000 de lei pentru fiecare lucrător.

În acest context, recrutarea directă sau prin agenții mici și de nișă devine, în fapt, imposibilă, se arată în comunicatul de presă.

Depozitul de 200.000 de euro, o barieră care elimină IMM-urile

Una dintre cele mai contestate prevederi ale proiectului este introducerea unui depozit obligatoriu de 200.000 de euro pentru agențiile care plasează până la 1.000 de lucrători străini, sumă care crește cu încă 100.000 de euro pentru fiecare nouă tranșă de 1.000 de persoane.

Banii ar urma să fie blocați permanent la Trezorerie și utilizați inclusiv pentru plata amenzilor. Reprezentanții pieței susțin că măsura nu este corelată cu un risc real și exclude automat firmele mici și mijlocii. Conform datelor raportate la Ministerul Finanțelor pentru anul 2024, mai puțin de 3–4 firme de recrutare au avut o cifră de afaceri care să depășească 200.000 de euro, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea unui astfel de depozit.

În aceste condiții, avertizează agențiile, pe piață ar rămâne doar 3–5 operatori foarte mari, care controlează deja majoritatea muncitorilor necalificați asiatici și colaborează cu marile corporații.

Risc crescut de migrație ilegală și muncă la negru

Potrivit Asociației, ordonanța ar putea duce la creșterea numărului de muncitori necalificați care folosesc România ca țară de tranzit către state vest-europene precum Germania, Austria sau Italia. Aceasta este o problemă semnalată constant de partenerii europeni ai României și invocată inclusiv în contextul blocării aderării la spațiul Schengen.

În plus, limitarea drastică a concurenței riscă să încurajeze practicile informale și munca la negru, exact opusul scopului declarat al reglementării.

Agențiile, obligate să plătească pentru riscuri pe care nu le controlează

Un alt punct este faptul că depozitul de 200.000 de euro poate fi executat pentru situații care nu țin de controlul agențiilor: refuzuri sau anulări de vize, decizii de îndepărtare luate de autorități, neprezentarea lucrătorilor sau părăsirea locului de muncă.

„Statul decide, angajatorul decide, muncitorul decide și agenția plătește”, susțin reprezentanții domeniului, care consideră că responsabilitatea este transferată abuziv către intermediari.

Acuzații de retroactivitate și încălcarea statului de drept

Articolul 37 din proiectul de OUG este descris drept unul dintre cele mai controversate, întrucât permite anularea sau golirea de efecte a dosarelor depuse corect în baza legislației anterioare. Agențiile vorbesc despre o formă de retroactivitate mascată, care subminează încrederea în stabilitatea cadrului legal.

Proiectul obligă agențiile să efectueze vizite periodice la angajatori, să verifice condițiile de muncă și cazare și să raporteze neregulile, suportând consecințele în cazul unor probleme.

În opinia acestora, statul transferă către entități private atribuții care aparțin Inspecției Muncii, IGI și altor instituții publice, fără a renunța însă la prerogativele de sancționare.

În aceste condiții, agențiile de recrutare solicită retragerea sau rescrierea completă a proiectului de OUG, precum și trimiterea acestuia la Consiliul Concurenței și consultarea Comisiei Europene.