Sari direct la conținut

LIVE Război în Ucraina, ziua 958: Armata rusă își croiește drum în Donețk / Atac cu rachete Iskander asupra orașului Dnipro / Zelenski cere rezultate rapide pe front / Avertismentul șefului NATO

Război în Ucraina, Foto: LIBKOS / AP / Profimedia
Război în Ucraina, Foto: LIBKOS / AP / Profimedia

Armata Kievului a anunțat că rușii înaintează în Donbas și au ajuns la periferia unui alt oraș cheie din zona pe care Vladimir Putin și-a propus să o captureze, după ce a eșuat în cucrirea capitalei ucrainene la începutul invaziei. Moscova a anunțat marți dimineață că a respins un atac cu drone.

Evenimentele de marți, ziua 958 a războiului din Ucraina, LIVE:

SINTEZA ZILEI:

Ucraina anunţă marţi arestarea unui ruso-ucrainean, Dmitro Cistilin, care este considerat un agent al Kremlinului, după ce a fost extrădat din Republica Moldova, relatează AFP, potrivit News.ro.

Trupele ruse angajate în cucerirea orașului-strategic Vuhledar din regiunea Donețk au depășit numeric forțele ucrainene care se apărau în proporție de aproximativ 9 la 1, a afirmat Oleksandr Okhrimenko, comandantul Brigăzii 72 Mecanizate, într-un interviu acordat publicației Glavkom, publicat marți.

Președintele american Joe Biden și-a anulat marți călătoria de patru zile din Germania, la reuniunea de la Ramstein, care ar fi trebuit să culmineze cu prezentarea de către Volodimir Zelenski a „planului victoriei” Ucrainei în războiul cu Rusia, relatează Reuters și The Guardian.

Trei civili ucişi şi 18 răniţi, într-un atac al rușilor cu rachete Iskander și drone kamikaze asupra oraşului Dnipro

Cel puţin trei civili au fost ucişi şi alţi 18 au fost răniţi într-un atac cu rachete şi drone explozive ruseşti lansat asupra oraşului ucrainean Dnipro, a anunţat marţi guvernatorul regional, potrivit AFP și Agerpres.

„Trei persoane au fost ucise. Potrivit informaţiilor preliminare, alte 18 au fost rănite, între care o fată de 14 ani”, a declarat guvernatorul regional Serhii Lysak, pe reţelele de socializare.

Atacul a afectat un centru comercial şi o benzinărie, a afirmat, la rândul său, preşedintele adunării regionale, Mikola Loukachuk, denunţând un „atac masiv”. El a postat fotografii cu o clădire şi maşini cu geamurile sparte.

„Trei rachete de croazieră Iskander-K trase de la sol, patru rachete ghidate X-59 şi cinci drone Shahed” au fost lansate de Moscova, a indicat pe Telegram comandamentul ucrainean al armatei aerului, explicând că „11 ţinte” au fost doborâte.

Un important centru industrial şi ştiinţific, oraşul Dnipro avea aproape un milion de locuitori înainte de începerea invaziei ruse, în februarie 2022.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că Ucraina trebuie să asigure și să desfășoare rachete avansate și să obțină rezultate mai rapide cu acestea pe câmpul de luptă, informează Reuters.

Noua carte a jurnalistului de investigații Bob Woodward, „War”/„Război”, considerat cronicarul președințiilor americane timp de 50, dezvăluie culisele interacțiunilor președintelui Joe Biden cu lideri precum premierul Israelului Benjamin Netanyahu și președintele rus Vladimir Putin.

Ucraina s-ar putea confrunta cu cea mai grea iarnă de după începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022, deoarece Moscova continuă să atace infrastructura energetică critică a țării vecine, a avertizat marți noul secretar general al Alianței Nord-Atlantice (NATO), Mark Rutte, potrivit Reuters.

Autorităţile din mai multe regiuni ale Rusiei au anunţat în ultimele săptămâni creşteri considerabile ale soldelor şi primelor acordate ruşilor care se oferă voluntari pentru a lupta în războiul din Ucraina, scrie marţi AFP.

Borrell: „Ne frământăm creierul pentru a evita blocajul impus de Ungaria sprijinului militar al UE pentru Ucraina”

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a declarat marţi că „îşi frământă creierul” pentru a găsi o formulă care să permită depăşirea blocajului pe care doar Ungaria îl menţine cu privire la plata a şase miliarde de euro pentru sprijin militar destinat Ucrainei.

„Ne frământăm creierul pentru a încerca să găsim o soluţie care să evite acest blocaj oarecum absurd, pentru că avem şase miliarde pe care le-au pus statele membre, sunt în cutie şi nu le putem folosi pentru a sprijini efortul militar al Ucrainei deoarece există este o ţară care se opune”, a declarat Josep Borrell, pentru agenția spaniolă de presă EFE.

Şeful diplomaţiei europene, care a participat marţi la sesiunea plenară a Parlamentului European, a reamintit că UE are nevoie de unanimitatea celor 27 pentru a lua decizii cu privire la gestionarea Fondului european de sprijinire a păcii (FEAP), prin care statele membre co-finanţează armele care sunt trimise în Ucraina.

Borrell a asigurat că se caută în continuare o „procedură care, cu acordul tuturor, să permită deblocarea acestei situaţii, care este deja blocată de luni de zile”.

În ceea ce priveşte creditul de 35 de miliarde de euro pe care UE l-a promis Ucrainei, în conformitate cu angajamentul asumat faţă de partenerii din G7, Borrell a indicat că împrumutul va fi finanţat de UE, iar dobânzile vor fi plătite din veniturile extraordinare generate de activele ruse imobilizate de sancţiuni.

„Cu acestea, nu cu capitalul, ci cu veniturile se poate plăti un împrumut pentru acea sumă care ar ajuta Ucraina să continue să funcţioneze ca stat şi să îşi crească capacitatea militară”, a explicat el, potrivit Agerpres.

Josep Borrell a amintit că „propunerea a fost deja făcută şi am transmis-o Consiliului şi Parlamentului, care sunt cei care trebuie să decidă”.

Pentru a avea în continuare beneficiile menţionate mai sus s-a propus posibilitatea reînnoirii îngheţării activelor la fiecare 36 de luni, în loc de şase luni.

Referitor la noul cadru legal pe care Consiliul UE l-a aprobat marţi pentru a putea sancţiona Rusia pentru destabilizarea altor ţări, inclusiv pe cele din UE, Borrell a declarat că „în următoarele zile va trebui să îl expunem”.

„Acum este sigur că Rusia întreprinde anumite acţiuni pe care le numim hibride, care nu sunt războaie ca înainte, nu sunt războaie cu arme de foc, ci sunt atacuri, atacuri cibernetice sau amestecuri în viaţa politică atunci când sunt alegeri, sau fără să fie alegeri, în mod sistematic”, a comentat șeful diplomației europene.

Moscova afirmă că liniile „telefonului-roșu” cu SUA și NATO sunt în continuare menținute

Rusia menţine în continuare comunicaţiile de urgenţă cu Statele Unite şi cu NATO, pentru a dezamorsa crizele în contextul creşterii pericolului nuclear, a informat agenţia de presă de stat RIA, potrivit Reuters.

Aşa-numitul „telefon roşu” între Moscova şi Washington a fost stabilit în 1963, pentru reducerea interpretărilor greşite care alimentaseră cu un an înainte criza rachetelor sovietice din Cuba; liderii ruşi şi americani puteau astfel comunica direct. S-a recurs la astfel de comunicaţii în timpul unor evenimente grave ca Războiul de Şase Zile între Israel şi o coaliţie de state arabe, din 1962, invazia sovietică în Afganistan, din 1979, atacurile din 11 septembrie 2001 sau invazia americană în Irak, din 2003. Telefonul a fost între timp înlocuit de un sistem computerizat securizat, notează Agerpres.

În afară de această cale de dialog la vârf, există şi linii directe pentru probleme nucleare între Pentagon şi Ministerul rus al Apărării, deschise în timpul războiului rece, pentru a reduce riscul unui conflict atomic.

Pe 12 iulie, conform cotidianului New York Times, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, l-a contactat direct pe omologul său american, Lloyd Austin, în legătură cu un presupus plan secret ucrainean de operaţiuni împotriva Rusiei; Moscova considera că intenţiile respective sunt aprobate de Washington.

După februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, militarii ruşi şi americani au stabilit noi modalităţi de contact direct pentru a evita escaladarea conflictului prin angajarea directă a Statelor Unite.

Din 2013, există şi o linie directă între Rusia şi NATO, tot pentru evitarea neînţelegerilor în situaţii de criză.

Viceministrul rus de externe Aleksandr Gruşko, responsabil cu relaţiile cu Europa şi NATO, a declarat agenţiei RIA că Moscova percepe o creştere a rolului armelor nucleare în strategia NATO. La rândul său, Rusia îşi actualizează doctrina nucleară pentru a trimite un semnal „astfel încât adversarii noştri să nu-şi facă iluzii despre disponibilitatea noastră de a asigura securitatea Federaţiei Ruse prin toate mijloacele existente”.

Premierul ungar Viktor Orban insistă că Ucraina „nu poate câștiga războiul pe câmpul de luptă”

Incendiul de la terminalul petrolier din Crimeea, lovit de Ucraina, s-a extins. O mie de civili, evacuaţi

Autorităţile ruse au ordonat marţi evacuarea a peste o mie de civili în a doua zi de la izbucnirea unui incendiu de proporţii la un important terminal petrolier în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova, incendiu cauzat, potrivit Kievului, de o lovitură a forţelor ucrainene, relatează AFP.

„Pentru a garanta securitatea persoanelor care locuiesc în apropierea terminalului (…), a fost efectuată evacuarea temporară a 1.047 de persoane spre centre de găzduire”, a anunţat, pe contul său de Telegram, Igor Tkacenko, primarul oraşului Feodosia unde se află acest terminal petrolier.

Potrivit echipelor de intervenţie ruse, citate de agenţia RIA Novosti, incendiul nu a fost deocamdată stins şi el continuă să se extindă, trei rezervoare de produse petroliere fiind în flăcări.

„Suprafaţa incendiului de la terminalul petrolier s-a extins la 2.500 de metri pătraţi”, a precizat un reprezentant neidentificat al serviciilor de intervenţie pentru RIA Novosti.

Armata ucraineană a afirmat luni că a lovit cu rachete terminalul petrolier din Feodosia, în estul Crimeei, „cel mai mare” din această peninsulă şi care aprovizionează în special armata rusă, potrivit Kievului.

Autorităţile ruse au confirmat incendiul, însă fără a preciza cauza izbucnirii lui, notează Agerpres.

Ucraina utilizase deja rachete cu rază de acţiune lungă în special pentru a lovi Statul Major al Flotei ruse la Marea Neagră la Sevastopol, în estul Peninsulei Crimeea, în septembrie 2023.

Cu toate acestea, în ultimele luni, atacurile ucrainene fuseseră întreprinse doar cu ajutorul unor drone de luptă, Kievul deplângând lipsa de rachete şi întârzierile din livrările occidentale.

Avioanele de luptă Mirage 2000-5 pe care Parisul intenţionează să le furnizeze Ucrainei vor fi livrate „în primul trimestru al anului 2025”, în perioada de până atunci urmând ca aparatele de zbor să fie modificate, iar piloţii şi mecanicii să fie instruiți, a anunţat marţi ministrul francez al forțelor armate, Sébastien Lecornu, postrivit AFP.

Rusia a lovit cu rachete două nave cu cereale, în Marea Neagră, potrivit Kievului

Oficialii ucraineni au anunţat că o rachetă rusească a lovit luni o navă sub pavilion Palau, în portul Odessa de la Marea Neagră. În urma atacului – al doilea în două zile consecutive – un cetăţean ucrainean a fost ucis, iar cinci membri ai echipajului au fost răniţi, scrie Reuters.

Ministrul ucrainean de externe, Andri Sibiha, a anunţat pe reţeaua de socializare X noul atac şi a condamnat Rusia pentru acţiunile respective, fără a da detalii despre situaţia celor două nave. El a susţinut că „trebuie să reunim forţele tuturor statelor şi organizaţiilor responsabile pentru (…) a asigura libertatea de navigaţie în Marea Neagră şi securitatea alimentară globală”.

Portul Odessa din sudul Ucrainei este un centru vital pentru exportul de cereale.

Ministerul rus al Apărării nu a răspuns imediat la un e-mail prin care agenţia Reuters solicita comentarii. Moscova a negat de mai multe ori că atacă obiective civile, notează Agerpres.

Guvernatorul regiunii Odessa, Oleh Kiper, a scris pe Telegram că victima atacului de luni era un lucrător din port, iar răniţii sunt cetăţeni străini.

Vicepremierul Oleksi Kuleba a identificat nava cu numele Optima şi a precizat că aceasta sosise la Odessa de numai câteva ore. El a afirmat că Rusia încearcă să distrugă transportul maritim care asigură securitatea alimentară, iar consecinţele „nu pot însemna decât o instabilitate crescută în regiuni sensibile, dependente de importurile alimentare”, precum şi „tensiuni în relaţiile internaţionale”.

O activistă rusă de opoziție și-a tăiat marți venele brațului, în semn de protest, într-o sală de judecată din orașul siberian Krasnoyarsk, au anunțat reprezentanții unei mișcări din Rusia care militează pentru apărarea drepturilor femeilor, potrivit AFP.

Ungaria a confirmat marți că va bloca un împrumut de 35 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană în sprijinul economic al Ucrainei, afectată de război, până când Statele Unite își vor alege următorul președinte, pe 5 noiembrie, relatează Euronews.

Președintele american Joe Biden va vizita Germania între 10 și 13 octombrie, iar pe 12 octombrie se va întâlni cu premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, relatează Reuters.

Bilanțul atacului rusesc asupra Harkovului a crescut la 21, potrivit oficialilor ucraineni.

Marea Britanie a sancționat trupele ruse implicate în utilizarea armelor chimice pe câmpul de luptă din Ucraina, a declarat marți guvernul de la Londra, potrivit Reuters.

Printre cei sancționați se numără trupele de apărare radiologică, chimică și biologică ale forțelor armate ruse și liderul acestora, Igor Kirillov, a precizat guvernul într-o declarație.

Cel puțin 11 persoane au fost rănite, inclusiv un copil, într-un atac rusesc asupra orașul Jarkov din nord-estul Ucrainei, au anunțat oficiali regionali, potrivit Reuters.

Conform surselor citate, o infrastructură a fost deteriorată iar autoritățile investighează ce tip de armă a fost folosită.

Situat la 30 km de granița cu Rusia, Harkov a fost o țintă frecventă a atacurilor rusești de la începutul invaziei la scară largă a Moscovei , în februarie 2022.

Săptămâna trecută, un atac cu bombă ghidată asupra orașului a lovit un bloc de apartamente cu cinci etaje, rănind 10 persoane, au declarat oficialii locali.

Ministerul rus al Apărării a declarat marţi că forţele sale au preluat controlul asupra așezării Zolota Nyva din estul Ucrainei, a informat agenţia de presă de stat TASS, citată de Reuters.

În luna mai, soldații francezi vor participa la un exercițiu militar de amploare în România, care le va evalua capacitatea de a se deplasa rapid spre flancul estic al NATO, scrie Politico.

Armata rusă, la porțile unui oraș-cheie din Donbas

Terminalul petrolier lovit luni de drone ucrainene încă arde, potrivit autorităților locale, care au decis evacuarea a peste 1.000 de persoane din zonă, potrivit Meduza.

Un sistem de apărare antiaeriană Pantsir-S1 a fost staționat pe teritoriul depozitului de petrol din portul Feodosia din toamna anului 2022, dar echipamentul nu a ajutat la respingerea atacului, potrivit Radio Svoboda.

Armata ucraineană a declarat marți că a doborât 18 drone lansate de Rusia în timpul nopții, transmite Reuters.

Forțele Moscovei au folosit și două rachete Iskander-M pentru a ataca regiunea Odesa, potrivit forțelor aeriene ucrainene.

Sistemele de apărare aeriană ale Rusiei au distrus 16 drone ucrainene peste noapte, a declarat marți Ministerul rus al Apărării, informează Reuters.

Paisprezece dintre drone au fost doborâte deasupra regiunii Belgorod, la granița cu Ucraina, și două deasupra Mării Negre, a declarat ministerul pe Telegram.

Forțele ruse au pătruns la periferia orașului Torețk, situat pe linia frontului din estul Ucrainei, a declarat armata ucraineană luni târziu, la mai puțin de o săptămână după căderea orașului bastion Vuhledar, informează Reuters.

Sinteza celor mai recente evenimente:

–––

Evenimentele de luni, ziua 957 a războiului din Ucraina, au fost LIVE aici pe HotNews.ro

INTERVIURILE HotNews.ro