Principala cauza a haosului ce domneste in piete este dezinteresul alesilor locali si ineficienta administrarii pietelor de catre firme private. Exemplul edificator este Piata Mihai Viteazu, situata in buricul targului, epicentru al mizeriei, dezordinii si manelismului. APO reprezinta o parte din fosta directie comunista de comert judetean, alaturi de societatile Alimentara si Metalochimice.
Daca, in ultimele doua cazuri, interesele s-au invartit in jurul spatiilor comerciale detinute de acestea, care intr-un final, au fost impartite frateste, APO a reprezentat monopolul pe pietele clujenilor. De aici si nevoia de a controla societatea.
APO s-a infiintat in 199 In prezent, pachetul majoritar de actiuni este controlat de catre Pachetul de Actiuni al Salariatilor (PAS), care detine peste 70%. Pana in 1998, pietele au fost administrate de Primarie, pentru ca, in cursul aceluiasi an, APO si executivul local sa semneze un contract de asociere, fara sa se puna problema vreunei licitatii. Din
Consiliul de Administratie al APO faceau parte consilieri locali din partea PNL, intre care trebuie remarcat arhitectul (!) Romulus Zamfir, respectiv Mircea Gavrila din partea PNTCD. Consilierii detineau si actiuni la APO. In lipsa unei legislatii privind incompatibilitatile, prezenta celor trei politicieni la luarea deciziei privind contractul APO a fost legala.
Relatia nepotrivita dintre Primarie si APO nu era la primul episod. Conform datelor oficiale, in 1994, CL a aprobat concesionarea prin incredintare directa (fara licitatie) catre APO a unei suprafete de 5980 de mp pe str. Ion Mester in cartierul Manastur, pentru realizarea unei piete agroalimentare.
Monopol cu acte in regula
Incheiat pe zece ani, contractul de asociere consfintea monopolul APO asupra pietelor din oras. Societatea administra pietele Mihai Viteazu, Flora – din cartierul Manastur, Clujana – zona 1 Mai si Hermes – cartierul Gheorgheni, precum si oborul orasului, adica piata de vechituri cunoscuta sub numele de Oser.
APO era obligata sa investeasca si sa exploateze perimetrele pietelor, iar Primaria punea la dispozitie terenurile. Consilierii au hotarat ca APO sa plateasca 1500 de lei pe mp/lunar, in conditiile in care societatea inchiria comerciantilor o masa cu un milion de lei pe luna.
Surse din fostul CL ne-au confirmat ca, initial, Primaria a negociat ca firma sa plateasca 50% din venituri catre administratia locala sau 5000 de lei mp/lunar. Consilierii au hotarat ca varianta 1500 de lei/mp este mai buna. „Initiativa 50% a apartinut fostului primar, Gheorghe Funar, interesat sa „faulteze” afacerile liberalilor.
Primaria a prins firimiturile
Pana in 2003, profiturile obtinute de APO au ajuns de ordinul miliardelor de lei, in conditiile in care societatea nu a cheltuit aproape deloc in modernizarea pietelor, asa cum s-a obligat contractual. In 1999, APO a declarat un profit de 680 de milioane, in 2000 de 2,4 miliarde de lei, iar in 2002 de 1,5 miliarde si, in sfarsit, in 2003, de 2,7 miliarde.
Aceasta in conditiile in care la bugetul local intrau 1500 lei/mp. In cursul anului 2003, Funar a incercat sa impuna din nou cota de 50% din venituri. Din nou, consilierii interesati au tras in jos de cota, ea fiind stabilita la 20% din venituri pe luna, dar nu mai putin de 40 de milioane lunar. In acea perioada, firma lui Sabin Funar, fiul fostului primar, a obtinut Piata Grigorescu.
Pe de alta parte, fostul primar si-a continuat in instanta razboiul cu APO, denuntand faptul ca societatea nu si-a respectat angajamentul de a face investitii in piete, cum ar fi acoperirea acestora. Procesul se afla inca pe rol. Chiar si asa, directorul APO, Ioan Goia considera ca suma pe care o plateste societatea catre Primarie este cam mare.
Goia a recunoscut ca practica, pentru comercianti, preturi maxime cuprinse intre 3 si 4 milioane pe metru patrat.
Hotarare blocata la mantinela
Inainte de alegerile locale din primavara trecuta, APO a beneficiat de o noua conjunctura. In aprilie 2004, printr-o hotarare de CL, contractul de asociere dintre „pietari” si Primarie a fost transformat intr-unul de concesionare pe 49 de ani. Manevra s-a facut fara licitatie, desi legea o cerea.
Conform datelor oficiale, puse la dispozitie de Primarie, hotararea nu a fost dusa la indeplinire de primarul Emil Boc pe motiv ca ” incalca hotararea adoptata de aceiasi consilieri, cu un an inainte, si care stabilea metodologia de concesionare a terenurilor – pretul stabilit pentru concesionare”. Hotararea stabilea un pret anual de concesionare de 25 de euro/mp.
La prima vedere, aceasta varianta pare mai rentabila pentru administratia locala, in conditiile in care APO are tot interesul sa nu-si declare veniturile reale, pe baza carora plateste redeventa.
Surse confidentiale acrediteaza posibilitatea ca APO sa nu inregistreze corect veniturile, asta si in contextul in care nici inspectorii din Primarie nu se inghesuie sa verifice pe teren cum isi respecta societatea termenii contractuali.
La revedere, Mihai Viteazu!
Alaturi de Bucuresti (cunoscut pentru mafia pietelor), Clujul este singurul oras important in care primaria a ales sa ofere administrarea pietelor unor firme private. La Timisoara, Iasi sau Galati, administratia locala controleaza direct afacerea. Piata Marasti este singura piata importanta care nu este controlata de APO.
De asemenea, Piata Grigorescu a fost „sacrificata” de catre Sabin Funar si pasata catre lantul de magazine Profi, iar Piata Mihai Viteazu urmeaza sa fie desfiintata si inlocuita cu o parcare supraetajata.