Guvernul Islandei a anunțat vineri că dorește organizarea unui referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pe 29 august, devansând astfel votul într-o perioadă de tensiuni geopolitice, transmite Reuters.
Țara insulară a abandonat în 2014 negocierile pentru aderarea la UE după patru ani de discuții, însă sondajele de opinie arată că creșterea costului vieții și războiul din Ucraina din ultimii ani au reaprins interesul insulei pentru aderarea la bloc.
Amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda, situată între Islanda și Statele Unite, au făcut ca problema aderării la UE să fie și mai presantă pentru țara din Atlanticul de Nord, cu aproape 400.000 de locuitori.
Ministrul de Externe Katrin Gunnarsdottir a declarat vineri la o conferință de presă că decizia guvernului privind propunerea a fost unanimă.
Rezultatul negocierilor de aderare la UE va fi supus unui al doilea referendum privind decizia de a adera la bloc.
Ce arată sondajele de opinie despre dorința islandezilor de a face parte din UE
Potrivit unui sondaj realizat în iunie anul trecut de compania de cercetare de piață Maskína, sprijinul pentru aderarea la UE în rândul populației islandeze este în creștere.
Sondajul a arătat că 54% dintre respondenți sunt în favoarea aderării la bloc, majoritatea declarând că familiilor lor le-ar fi mai bine din punct de vedere financiar dacă ar face parte din UE.
Aceasta este o schimbare semnificativă în favoarea apartenenței într-o țară care a fost în general ambivalentă în ceea ce privește apartenența la UE.
În studiul său „Public Opinion on the EU in Iceland since 1980”, publicat de Universitatea Aarhus din Danemarca, Ragnar Auðun Árnason a afirmat că o mare parte a anilor 1980 și 1990, Islanda a fost împărțită în trei tabere egale în ceea ce privește aderarea la UE: pentru, împotriva și indecisă.
Însă situaţii precum criza financiară din 2008, Brexit-ul și o serie de probleme interne au făcut ca islandezii să pară precauţi în faţa ideii de a adera la bloc. O majoritate semnificativă a celor intervievați de Maskína – 74,2% – au spus că este important ca problema să fie decisă prin referendum.
Islanda face deja parte din SEE și Spațiul Schengen
Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor din Islanda este al cincilea cel mai mare la nivel mondial, potrivit unui material despre relațiile Islanda – UE de pe site-ul Parlamentului European.
După ce a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2009, Islanda a suspendat oficial procesul de aderare, care era într-un stadiu avansat, dar a menținut relații strânse cu UE, reglementate în special prin Acordul privind Spațiul Economic European (SEE).
Acest acord, în vigoare din 1994, reunește toate statele membre ale UE, alături de Islanda, Norvegia și Liechtenstein, în cadrul pieței unice. De asemenea, acesta permite libera circulație a persoanelor, serviciilor, mărfurilor și capitalurilor în SEE.
Acordul acoperă reglementările în materie de concurență și ajutoare de stat, politici orizontale precum protecția consumatorilor, energia, mediul și politica socială, precum și politici conexe, inclusiv cercetarea, educația, sănătatea publică și antreprenoriatul.
UE și Islanda sunt aliniate în ceea ce privește aspectele cheie ale politicii externe și poartă dialoguri regulate. Cooperând sub egida Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și dincolo de aceasta, ele sunt parteneri la fel de apropiați în domeniul securității și apărării.
În plus, Islanda participă la aspecte cheie ale cooperării UE în materie de justiție și afaceri interne, în principal prin Acordul Schengen, mai notează PE.