Îți încălzești mâncarea la microunde în caserole din plastic? Folosești odorizante pentru un aer mai plăcut în locuință sau alegi cosmetice intens parfumate? Sunt gesturi obișnuite, pe care le facem fără să ne gândim prea mult, dar care pot avea efecte asupra sănătății. Multe dintre aceste produse conțin substanțe chimice numite disruptori endocrini, capabile să interfereze cu funcționarea normală a hormonilor. Dr. Elena Drăgan și dr. Monica Mailat, medici endocrinologi în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria, explică ce sunt disruptorii endocrini, cum ne influențează organismul și ce soluții avem la îndemână ca să reducem expunerea.
Disruptorii endocrini tulbură echilibrul hormonal. Odată ajunși în corp, pot imita hormonii naturali, îi pot bloca sau pot modifica modul în care sunt produși și utilizați. „Un disruptor endocrin este o substanță care poate perturba modul în care hormonii funcționează în corp. Unele molecule pot mima hormonii și se pot lega de receptorii lor, activându-i chiar dacă hormonul natural nu este prezent. Practic, organismul crede că hormonul este prezent în cantitate mai mare decât este de fapt, ceea ce poate provoca efecte hormonale neașteptate, chiar dacă nivelul real al hormonului este normal“, explică dr. Elena Drăgan.
Efectele disruptorilor se observă în timp
Efectele disruptorilor endocrini sunt însă greu de anticipat, pentru că aceștia nu acționează asupra unui singur hormon sau organ. Un singur compus chimic poate influența în același timp hormonii tiroidieni, cei sexuali sau hormonii de creștere, afectând astfel dezvoltarea, metabolismul și fertilitatea. Din cauza complexității acestor mecanisme, impactul lor poate fi diferit de la o persoană la alta și nu întotdeauna ușor de observat imediat. „Mecanismele prin care acționează disruptorii endocrini sunt complexe și variate. Chiar dacă organismul nostru produce hormoni în cantități normale, prezența acestor substanțe poate perturba funcționarea lor, creând dezechilibre hormonale fără ca persoana să fi avut inițial vreo problemă endocrină“, mai subliniază dr. Drăgan.
Chiar și în doze foarte mici, aceste substanțe pot perturba hormonii naturali, care sunt secretați în organism în cantități foarte mici. „Este important să înțelegem că disruptorii nu respectă regula clasică «cu cât doza e mai mare, cu atât efectul e mai mare». Chiar și în cantități mici, ei pot interfera cu hormonii“, explică dr. Monica Mailat.
Categoriile cele mai expuse la disruptori endocrini
Nu doar contactul cu disruptorii endocrini contează, ci și perioada în care acesta are loc. Endocrinologii atrag atenția că femeile însărcinate, copiii și adolescenții sunt deosebit de vulnerabili.
„Uneori, perioada în care apare expunerea este chiar mai importantă decât cantitatea. Există etape în care organismul este mult mai sensibil la acțiunea acestor substanțe, iar riscurile cresc. Printre grupele vulnerabile se numără femeile însărcinate, copiii și adolescenții aflați la pubertate, când sistemul hormonal suferă modificări majore“, atrage atenția dr. Mailat.
În cazul femeilor însărcinate, efectele expunerii nu se resimt doar asupra mamei, ci și asupra fătului. „Unele studii arată că disruptorii endocrini pot afecta dezvoltarea placentei – un aspect esențial pentru evoluția sarcinii. În plus, expunerea în această perioadă poate influența sănătatea copilului pe termen lung, unele probleme endocrine nefiind vizibile la naștere, ci apărând ani mai târziu“, explică dr. Monica Mailat.
Copiii și adolescenții reprezintă, la rândul lor, o categorie sensibilă, deoarece sistemul hormonal și organele aflate în creștere reacționează mai intens la aceste substanțe. Expunerea poate influența dezvoltarea fizică, maturizarea sexuală și dezvoltarea creierului. „Principala îngrijorare este legată de pubertate. Substanțele care mimează estrogenul sau testosteronul pot declanșa pubertatea mai devreme decât normal. Hipotalamusul și hipofiza – «dirijorii» pubertății – funcționează corect, însă aceste molecule păcălesc organismul, care se comportă ca și cum procesul pubertar ar fi deja început“, explică dr. Elena Drăgan.
Nivelul de expunere la disruptori endocrini poate fi evaluat prin analize de urină, deoarece majoritatea acestor substanțe sunt eliminate pe această cale. Astfel, testele pot oferi o imagine relevantă a contactului real cu aceste chimicale.
Efectul cumulativ nu trebuie ignorat
Expunerea repetată, zi de zi, contează. Utilizarea constantă a mai multor produse care conțin astfel de substanțe poate avea, în timp, un impact real asupra echilibrului hormonal. Chiar dacă fiecare produs conține cantități mici, efectele se pot cumula și pot influența modul în care hormonii își exercită funcțiile.
„Hormonii funcționează natural în cantități foarte mici, de ordinul microgramelor sau nanogramelor. De aceea, nu este nevoie de o doză mare de substanțe chimice pentru ca acestea să interfereze cu sistemul hormonal și să producă efecte în timp. Dacă expunerea este repetată – zi de zi, luni sau ani de zile – riscul ca aceste efecte să apară crește treptat. În plus, specialiștii vorbesc despre efectul de cocktail: expunerea simultană la mai mulți disruptori endocrini, chiar dacă fiecare este prezent sub pragul de toxicitate, poate produce împreună efecte semnificative asupra hormonilor. Și se multe ori, folosim zilnic aceste produse fără să realizăm că ne expunem constant la substanțe cu potențial disruptor“, atrage atenția dr. Monica Mailat.
La rândul său, dr. Elena Drăgan subliniază importanța acestui mecanism: „Nu contează doar doza, ci și acumularea în timp și frecvența expunerii. Tocmai de aceea este esențial să reducem, pe cât posibil, contactul zilnic cu aceste substanțe“.
5 disruptori endocrini întâlniți în viața de zi cu zi
- Bisfenol A (BPA)
Bisfenolul A este un compus chimic folosit în principal la fabricarea anumitor tipuri de plastic și rășini epoxidice (materiale sintetice folosite pentru căptușirea interioară a conservelor și a cutiilor de metal, ca să împiedice contactul direct al alimentelor cu metalul).
Se găsește în: sticle și recipiente din plastic, ambalaje alimentare, interiorul conservelor și bonurile termice.
Cum ajunge în organsim: Cel mai frecvent, expunerea apare atunci când consumăm alimente sau băuturi care au fost în contact cu materiale ce conțin BPA, mai ales dacă acestea au fost încălzite. „Studiile arată că bisfenolul poate migra din material în alimente, mai ales atunci când recipientele sunt expuse la căldură. Expunerea este larg răspândită, având în vedere că aceste produse sunt folosite zilnic de majoritatea oamenilor“, explică dr. Mailat.
Efecte asupra echilibrului hormonal: Bisfenolul A este cunoscut ca un disruptor endocrin pentru că poate imita hormonii naturali, în special estrogenul, și poate da peste cap echilibrul hormonal atunci când ajunge în organism. De asemenea, poate afecta și hormonii androgeni, iar acest lucru poate afecta dezvoltarea caracteristicilor sexuale masculine, mai ales în perioada prenatală sau copilărie.
Printre posibilele efecte negative – afectează hormonii sexuali, crește riscul de obezitate, poate influența fertilitatea și dezvoltarea creierului la copii.
Studii din ultimii ani arată că expunerea la bisfenol A ar putea fi legată de un risc mai mare de obezitate, prin influențarea mecanismelor hormonale care controlează metabolismul. Efectele par să fie mai importante atunci când expunerea are loc în perioade sensibile, cum este sarcina.
„Bisfenolul A poate mima estrogenul, deoarece se leagă de receptorii estrogenici – alfa și beta – și le poate modula activitatea. Practic, „se comportă” ca un hormon și influențează semnalele hormonale din organism. La adulți, efectele pot fi mai puțin evidente, însă la copii impactul poate fi mai important. De exemplu, o fetiță de doi, trei sau patru ani nu ar trebui să fie expusă la substanțe cu efect estrogenic, deoarece sistemul ei hormonal este încă în formare“, atenționează dr. Mailat.
- Ftalații
Ftalații sunt compuși chimici utilizați pentru a face materialele plastice mai flexibile și mai rezistente. Sunt adăugați frecvent în produsele din PVC (un tip de plastic rezistent, versatil și ieftin), dar se regăsesc și în produsele de îngrijire personală, unde au rolul de a fixa mirosul parfumurilor.
Se găsesc în: ambalaje și recipiente din plastic, folii alimentare, jucării, mai ales cele moi, perdele de duș, pardoseli, cosmetice și produse de îngrijire personală (parfumuri, loțiuni, ojă), detergenți și produse de curățenie.
Cum ajung în organism: Expunerea la ftalați poate avea loc pe mai multe căi: prin ingestie, atunci când alimentele sau băuturile intră în contact cu materiale plastice; prin inhalare, din aerul interior sau praful din casă și prin piele, mai ales din produsele cosmetice. Pentru că suntem în contact cu aceste produse în fiecare zi, expunerea devine constantă, chiar dacă fiecare doză în parte este mică.
Efecte asupra echilibrului hormonal: Ftalații sunt considerați disruptori endocrini pentru că pot interfera cu hormonii sexuali, în special cu hormonii androgeni (hormoni precum testosteronul, esențiali pentru dezvoltarea caracteristicilor masculine).
„Din punct de vedere clinic, aceste efecte pot avea consecințe importante, mai ales atunci când expunerea are loc în copilărie. La băieți, pot afecta dezvoltarea sexuală masculină și pot fi asociate, mai târziu în viața adultă, cu fertilitate scăzută sau cu o calitate mai slabă a spermei. Pot apărea și modificări ale momentului sau ritmului pubertății. Expunerea frecventă și de lungă durată poate avea efecte și la adulți, nu doar la copii“, explică dr. Mailat.
- Parabenii
Parabenii sunt substanțe chimice folosite ca și conservanți pentru a împiedica dezvoltarea bacteriilor și a mucegaiurilor. Sunt utilizați pe scară largă pentru a prelungi termenul de valabilitate al produselor cosmetice, de îngrijire personală și, în unele cazuri, al alimentelor sau medicamentelor.
Se găsesc în: produse cosmetice și de îngrijire personală (creme, loțiuni, șampoane, geluri de duș, produse de machiaj), produse de igienă (deodorante, șervețele umede), unele produse farmaceutice și, mai rar, în alimente procesate. Pe etichetă apar de obicei sub denumiri precum methylparaben, ethylparaben, propylparaben sau butylparaben.
Cum ajung în organism: Cea mai frecventă cale de expunere este prin piele, odată cu aplicarea zilnică a produselor cosmetice. Expunerea este, de regulă, repetată și cumulativă, având în vedere că multe persoane folosesc zilnic mai multe produse care îi conțin.
Efecte asupra echilibrului hormonal: Parabenii sunt considerați disruptori endocrini pentru că pot imita parțial hormonul estrogen. Și pentru această categorie de substanțe. există date care indică posibile legături cu dereglări ale pubertății și probleme de fertilitate.
„Parabenii au o activitate estrogenică slabă, însă aceasta poate deveni relevantă în contextul expunerii repetate și cumulative. Practic, principalul lor efect este că pot mima estrogenul, legându-se de receptorii estrogenici alfa și beta. Chiar dacă această activitate este mai redusă decât cea a altor disruptori endocrini și, evident, mult mai slabă decât a estrogenului natural, ea nu este de neglijat atunci când expunerea este constantă.
Nu toți parabenii acționează la fel. Unii au un efect mai puternic decât alții, în funcție de structura lor chimică. De exemplu, butylparabenul are o activitate mai mare decât propilparabenul, iar acesta este mai activ decât etilparabenul și metilparabenul. Cu cât structura chimică este mai „complexă”, cu atât efectul estrogenic este mai pronunțat“, subliniază dr. Mailat.
- PFAS (substanțele perfluoroalchilice și polifluoroalchilice) sau forever chemicals
Substanțele PFAS, cunoscute și sub denumirea de „forever chemicals“/„substanțe care nu se degradează“, sunt un grup mare de compuși chimici foarte stabili, care nu se descompun ușor în mediu și se pot acumula în organism în timp. Sunt folosite pentru proprietățile lor de respingere a apei și grăsimilor.
Se găsesc în: vase și tigăi antiaderente, ambalaje pentru alimente rezistente la grăsimi și apă (ex. pungi pentru fast-food, hârtie pentru pizza, cutii pentru popcorn la cinema), textile și haine impermeabile, produse cosmetice (creme și loțiuni hidratante, produse pentru curățarea tenului, mascara, fond de ten, ojă).
Cum ajung în organism: prin consumul de alimente sau apă care au venit în contact cu ambalajele ce conțin PFAS, inhalare (praf și aer din interiorul locuinței sau biroului) sau contact cu pielea (haine sau textile tratate cu PFAS sau folosirea de produse cosmetice).
Efecte asupra echilibrului hormonal: „PFAS sunt asociate cu dereglări hormonale și metabolice și se pot acumula în organism. Spre deosebire de alți disruptori care mimează un singur hormon, ele acționează ca disruptori endocrini sistemici, afectând mai multe axe hormonale. De exemplu, pot interfera cu hormonii tiroidieni – reduc cantitatea de hormoni activi disponibili în sânge sau concurează pentru locurile de transport, afectând astfel metabolismul. În plus, pot activa anumiți receptori nucleari implicați în metabolismul lipidelor, influențând modul în care organismul gestionează energia și contribuie la creșterea în greutate“, explică medicul endocrinolog.
- Hidrocarburile aromatice policiclice
Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) sunt compuși chimici formați prin arderea incompletă a materialelor organice, cum ar fi petrolul, cărbunele, lemnul sau tutunul. Sunt substanțe chimice persistente, care se acumulează în mediu și în organism și sunt cunoscute ca potențiali disruptori endocrini.
Se găsesc în: Fumul de țigară și aerul poluat (smog, gaze de eșapament),fumul de la lumânări parfumate,alimente afumate sau prăjite la temperaturi foarte ridicate, funinginea din mediul industrial sau urban.
Cum ajung în organism: prin inhalare (aer poluat, fum de țigară), consum de alimente afumat sau prăjite puternic, conact cu praf contaminat.
Efecte asupra echilibrului hormonal: HAP sunt considerați disruptori endocrini deoarece pot interfera cu hormonii sexuali și tiroidieni, afectând sinteza, metabolismul și funcționarea lor. Studiile arată că expunerea prelungită poate influența pubertatea, fertilitatea, dar și metabolismul energetic.
„Hidrocarburile aromatice policiclice acționează prin blocarea hormonilor estrogeni, având un efect antiestrogenic predominant, și pot reduce, de asemenea, activitatea hormonilor androgeni. Practic, nu mimează hormonii, ci le diminuează funcția normală. Ca urmare, expunerea poate provoca tulburări reproductive, dereglări ale ciclului menstrual la femei și poate afecta fertilitatea“, adaugă endocrinologul.
„Fiecare dintre noi avem în corp peste 400 de compuși chimici cu rol disruptor endocrin“.
Chiar dacă de multe ori nu realizăm, intrăm zilnic în contact cu zeci de disruptori endocrini, pentru că aceștia sunt prezenți aproape peste tot în jurul nostru. „Realitatea anului 2026 este îngrijorătoare în ceea ce privește numărul mare de compuși distruptori endocrini existenți în mediu, inclusiv în produsele de mobilier, computere, telefoane, mașini, dispozitive medicale, ambalaje. Studiile efectuate de organizațiile de mediu, estimează ca în fiecare persoană în Uniunea Europeană există cel puțin 400 compuși chimici cu rol disruptor endocrin“, atrage atenția endocrinologul Elena Drăgan.
Specialiștii în endocrinologie subliniază că evitarea completă a acestor substanțe chimice nu este posibilă, însă putem lua măsuri pentru a reduce semnificativ expunerea. „Chiar dacă nu putem elimina complet expunerea la disruptori endocrini – suntem expuși și atunci când respirăm aerul poluat de pe stradă –, se estimează că aproximativ 50% din această expunere poate fi redusă prin alegeri conștiente în viața de zi cu zi“, explică dr. Drăgan.
Cum limităm expunerea la disruptorii endocrini
- Să evităm încălzirea alimentelor în recipiente din plastic, mai ales la microunde, și să nu păstrăm alimente sau băuturi în plastic. „Este mai sigur să transferăm mâncarea în recipiente din sticlă, inox sau ceramică înainte de a o încălzi. Expunerea la bisfenol A este legată tocmai de contactul repetat cu ambalajele alimentare. Studiile arată că atunci când oamenii au renunțat la încălzirea în plastic, nivelurile de bisfenol A din urină au scăzut semnificativ“, spune dr. Mailat.
- Să limităm utilizarea de cosmetice, loțiuni, vopsea de păr și pentru unghii în perioada sarcinii și să alegem produse fără parabeni și ftalați. Chiar dacă citim etichetele, nu toate substanțele care pot afecta sistemul hormonal sunt menționate pe etichetă. De aceea, este mai sigur să reducem cât putem consumul produselor.„Cu cât produsele sunt mai intens parfumate, cu atât este mai probabil să conțină mai multe dintre aceste substanțe dăunătoare. Mai ales în perioada sarcinii și la copii, ar fi ideal să folosim astfel de produse cât mai puțin. Știu că fetițele vor să se dea cu tot felul de produse, dar cel mai bine ar fi dacă se poate să se evite sau să se uite la un produs care să fie clar pentru copii – fără toate aceste substanțe“, explică dr. Mailat.
- Să ștergem praful constant, de preferat cu o cârpă umedă, ca să nu îl inhalăm. „Praful din casă funcționează ca un adevărat rezervor de disruptori endocrini, proveniți din mobilier, electronice, jucăriile copiilor, textile sau produse de uz casnic. Acest praf poate conține ftalați, bisfenol A și substanțe per- sau polifluoroalchilice (PFAS). Copiii sunt deosebit de vulnerabili, deoarece pot ingera accidental acest praf când se joacă“, atenționează dr. Mailat.
- Să evităm să păstrăm apa în sticle de plastic. Apa și alte băuturi, în special cele calde, ar trebui păstrate în recipiente din sticlă, nu din plastic. Căldura și contactul repetat cu plasticul favorizează migrarea substanțelor chimice în lichid, așa că această măsură ajută la reducerea expunerii.
- Să înlocuim întotdeauna tigăile antiaderente când se deterioarează. „Când suprafața tigăilor se zgârie, compușii PFAS pot fi eliberați la temperaturi ridicate, crescând riscul de expunere“, avertizează și dr. Drăgan.
- Să spălăm întotdeauna hainele noi înainte de a le purta. „Hainele noi sunt adesea tratate cu substanțe ignifuge pentru a nu se aprinde în depozit. Aceste substanțe pot pătrunde în piele, de aceea este recomandat să spălăm hainele înainte de a le purta“, explică dr. Drăgan.
- Să încercăm să evităm parfumurile și odorizantele de cameră deoarece utilizarea frecventă poate crește expunerea la disruptori endocrini.
- Să aerisim locuințele minimum 10 minute de cel puțin două ori pe zi, pentru a reduce expunerea la substanțele chimice din aer, inclusiv disruptorii endocrini, care pot proveni din produse de curățenie, mobilier sau materiale plastice.
- Când facem curățenie, este recomandat să purtăm mănuși și mască pentru a ne proteja de substanțele chimice și vapori emanați de produsele de curățenie.
- Să-i spălăm pe copii pe mâini înainte de masă, pentru a preveni ingerarea prafului care se poate depune pe piele de pe jucării, mobilier sau alte suprafețe din casă.
Articol susținut de Regina Maria