Sari direct la conținut

România renunță, de săptămâna viitoare, la avioanele MiG-21 LanceR care vor fi înlocuite de F-16 / Câte MIG-uri s-au prăbușit până acum în țara noastră

HotNews.ro
MiG 21 LanceR C la baza Mihail Kogalniceanu, Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei
MiG 21 LanceR C la baza Mihail Kogalniceanu, Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei

Aeronavele MiG-21 LanceR vor fi scoase din dotarea Forțelor Aeriene Române începând de luni, 15 mai, ca urmare a unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării de a face tranziţia la utilizarea aeronavelor F-16, arată un comunicat al Ministerului Apărării Naționale.

Autoritățile au ținut la secret numărul exact de avioane de vânătoare MiG-21 LanceR care mai erau în uzul Forțelor Aeriene Române, însă estimările neoficiale arătau în 2022 că Armata se baza pe circa 30 de astfel de aparate, din care funcționale în jur de 24-26.

Din anul 1994, până în prezent, 20 aeronave de tip MiG-21 LanceR s-au prăbușit.

„Luni, 15 mai, vor avea loc ultimele zboruri cu aeronavele MiG-21 LanceR din dotarea Forțelor Aeriene Române, acestea urmând a fi scoase din serviciu în baza Hotărârii CSAT nr 083/2022 pentru aprobarea Memorandumului privind „Scoaterea din serviciu a aeronavelor MiG-21 LanceR și tranziția accelerată la exploatarea aeronavelor F-16 din dotarea Forțelor Aeriene” arată comunicatul.

Potrivit MApN, Forţele Aeriene Române vor continua să execute Serviciul de luptă permanent Poliţie Aeriană cu aeronavele F-16 din dotare, sprijinite de aeronavele aliate dislocate în România, în cadrul misiunii de Poliţie Aeriană Întărită (enhanced – Air Policing), sub comandă NATO. De asemenea, sistemele de apărare aeriană cu baza la sol vor continua să execute misiunile de Poliţie Aeriană sub comandă naţională, precum şi în cadrul Sistemului NATO Integrat de Apărare Aeriană şi Împotriva Rachetelor (NATO Integrated Air and Missile Defence System).

De altfel, procesul de retragere din serviciul de luptă a avioanelor MiG-21 LanceR din dotarea Forțelor Aeriene Române începuse deja de la începutul anului, chiar dacă un anunț oficial nu fusese făcut, scria pe 20 ianuarie publicația Aviația Magazin care cita surse din domeniu.

CSAT a decis că avioanele MiG-21 LanceR vor fi retrase până în luna mai 2023

Avioanele de luptă MiG-21 LanceR ale României ar trebui scoase oficial din serviciu în luna mai 2023, conform unei decizii luate în 2022 de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Decizia CSAT din mai 2022 spunea că „aeronavele MiG-21 LanceR vor fi întrebuințate, până la data de 15 mai 2023, exclusiv pentru executarea misiunilor specifice Serviciului de Luptă Permanent Poliție Aeriană și pentru menținerea antrenamentului de zbor al piloților selecționați în scopul continuării utilizării acestui tip de aeronavă”.

Decizia CSAT venea după ce flota de MiG-uri fusese ținută la sol aproape o lună după o serie de incidente, inclusiv avionul care s-a prăbușit aproape de Constanța în luna martie a anului trecut.

Câte avioane MiG-21 LanceR avea România operaționale în martie 2022

Numărul exact de avioane de vânătoare MiG-21 LanceR ce mai erau în uzul Forțelor Aeriene Române în 2022 era ținut confidențial, însă estimările neoficiale arătau că atunci Armata se baza pe circa 30 de astfel de aparate, mai puțin de două escadrile complete [n.r. o escadrilă este formată din 16 aeronave].

În realitate însă, numărul avioanelor MiG 21 LanceR care chiar erau funcționale și folosite era și mai mic – undeva spre 24-26 de aeronave, precizau pentru HotNews.ro mai multe surse din domeniu în urmă cu câțiva ani.

România cumpără 32 de avioane F-16 din Norvegia

Ministerul Apărării Naționale din România a semnat în noiembrie 2022 contractul cu Guvernul Regatului Norvegiei pentru achiziția a 32 de avioane F-16 în configurația M6.5.2, motoare de rezervă și suport logistic.

Valoarea contractului semnat cu Guvernul Regatului Norvegiei este de 388 milioane euro și se va derula pe o perioadă de trei ani, primele aeronave urmând să fie livrate spre sfârșitul anului 2023.

În prezent, Forțele Aeriene Române au în dotare 17 aeronave F-16 în configurație M5.2R, care vor fi modernizate la configurația M6.6, achiziționate în baza prevederilor Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Cele 17 avioane F-16 au fost cumpărate în două tranșe din Portugalia și au fost modernizate cu ajutorul SUA, iar tot pachetul a costat România circa 628 de milioane de euro, inclusiv pregătirea personalului.

Avioanele F-35, după 2030

​România va cumpăra avioane de ultimă generație F-35, au decis membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Aceștia au aprobat, pe 11 aprilie, concepția de realizare a capabilității operaționale de apărare aeriană cu avioane multirol de generația a V-a.

Procesul de modernizare a Forțelor Aeriene Militare va continua prin achiziționarea de avioane de ultimă generație F-35. Aceste avioane, dotate cu o gamă largă de senzori avansaţi, capacitate de schimb de informaţii criptate în timp real atât cu platforme aeriene, cât şi cu sisteme de apărare cu baza la sol, capacitate de gestionare reală a imaginii operaţionale a câmpului de luptă, precum şi cu muniţii inteligente de înaltă precizie, permit realizarea şi menţinerea superiorităţii aeriene, condiţie obligatorie pentru asigurarea suveranităţii în spaţiul aerian naţional şi, la nevoie, pentru apărarea acestuia.

Klaus Iohannis deja anunțase încă din februarie 2022 că România va achiziționa modelul F-35, avionul de generația a 5-a produs de Lockheed Martin și care a început să fie cel mai selectat avion nou a multor state membre NATO, inclusiv Norvegia care face trecerea de la F-16, avioane ce vor ajunge astfel la noi.

Tranziția spre avioanele de generația a V-a, chiar dacă teoretic este programată să aibă loc după 2030, va dura ani și presupune pe lângă contracte semnate din timp și plăți mari făcute în tranșe înainte de a vedea efectiv aparatele livrate, și pregătiri ce țin de infrastructură, logistică și de pregătire a piloților.

Câte MiG-uri s-au prăbușit în România

Din anul 1994, până în prezent, 20 aeronave de tip MiG-21 LanceR s-au prăbușit, iar acestea este cronologia indecentelor aviatice:

– 18 mai 1994 – Un avion MiG 21 s-a prăbuşit în timpul unui zbor de antrenament. În urma accidentului, pilotul a murit, iar avionul, aparţinând unităţii de aviaţie militară din Timişoara, a fost distrus.

– 14 octombrie 1994 – Un avion MiG 21 s-a prăbuşit, iar pilotul Adrian Truşcă şi-a pierdut viaţa. În urma anchetei s-a constatat că erorile pilotului au stat la baza accidentului.

– 27 iulie 1995 – Un avion MiG 21, de la UM 019051-Deveselu, s-a prăbuşit după aproximativ 15 minute de la decolare. Aparatul executa un zbor de cercetare meteo, combinat cu un exerciţiu de luptă ce simula trageri în ţinte terestre. În urma accidentului, şi-au pierdut viaţa ambii piloţi.

– 29 august 1995 – Un avion MiG-21 cu dublă comandă s-a prăbuşit pe aerodromul Giarmata, de lângă Timişoara. Cei doi piloţi au reuşit să se salveze prin catapultare.

– 22 mai 1997 – Un avion militar tip MiG 21, din dotarea unităţii militare de la Bacău, s-a prăbuşit în zona localităţii Pârjol, judeţul Bacău. Pilotul s-a salvat prin catapultare.

– 10 decembrie 1997 – Un avion tip MiG-21 cu dublă comandă s-a prăbuşit în timpul unui zbor de instrucţie, aparatul fiind distrus în urma impactului cu solul, însă piloţii s-au catapultat.

– 17 august 1999 – Un aparat cu dublă comandă al Bazei Aeriene 95 s-a prăbuşit în apropierea unităţii de aviaţie din Bacău. Cauza a constituit-o o eroare în tehnica pilotajului. Ambii piloţi s-au salvat prin catapultare. Avionul s-a prăbuşit imediat după decolare, la circa trei kilometri de capătul pistei.

– 13 iulie 2001 – Un aparat al SC Aerostar Bacău s-a prăbuşit într-o zonă muntoasă din dreptul localităţii Tazlăul Mare, iar pilotul a reuşit să se catapulteze. Comisia care a anchetat cauzele prăbuşirii avionului militar MIG 21 Lancer a exclus varianta erorii de pilotaj, concluzie la care anchetatorii au ajuns după decodarea cutiei negre a aparatului de zbor.

– 21 februarie 2002 – Un avion MiG 21 Lancer, cu simplă comandă, aparţinând Bazei 86 Aeriene Feteşti, s-a prăbuşit în lacul piscicol Iezer, din apropierea municipiului Călăraşi. Avionul a fost distrus, iar pilotul, Adrian Săvulescu, şi-a pierdut viaţa. Zborul se efectua în cadrul unui antrenament de strictă supraveghere. Accidentul a fost provocat de impactul cu o pasăre.

– 26 martie 2002 – Un aparat al Bazei Aeriene 71 s-a prăbuşit în apropiere de Turda, însă pilotul a reuşit să se salveze. Cauza a fost defectarea sistemului de alimentare cu combustibil a motorului.

– 23 octombrie 2002 – Un avion MiG 21 Lancer, care efectua un zbor de instrucţie în simplă comandă, s-a prăbuşit de la o înălţime de 30 de metri, la capătul pistei de decolare de pe aerodromul Unităţii de Aviaţie din Bacău. Pilotul avionului, care era singur la bord, a reuşit să se catapulteze înaintea impactului aparatului de zbor cu solul. Accidentul a fost provocat de impactul cu o pasăre.

– 26 septembrie 2003 – Un avion MiG 21 Lancer s-a prăbuşit în apropiere de Câmpia Turzii, iar pilotul, căpitanul comandor Sorin Popa, a murit, nereuşind să se catapulteze. Accidentul aviatic s-a produs pe un deal din vecinătatea comunei Viişoara. Aparatul de zbor aparţinea unităţii aviatice de la Luna şi executa un zbor de antrenament. Cauza a fost dezorientarea spaţială.

– 26 august 2004 – Două aeronave MiG 21 Lancer cu simplă comandă s-au ciocnit în zbor, la 20 de minute de la decolarea de pe aeroportul din Câmpia Turzii, piloţii reuşind să se catapulteze şi fiind recuperaţi. Cauza accidentului a fost reprezentată de o eroare umană, dar şi de condiţii meteo nefavorabile.

– 8 martie 2005 – Un avion MiG 21 Lancer cu simplă comandă aparţinând Bazei Aeriene 86 Feteşti s-a prăbuşit în zona localităţii Însurăţei, din judeţul Brăila. Pilotul s-a catapultat, supravieţuind accidentului, dar aparatul de zbor a fost distrus aproape în întregime. Accidentul a avut drept cauză probabilă pierderea stabilităţii aerodinamice a aeronavei prin acţionarea energică de către pilot a comenzilor, pentru asigurărea avantajului câştigării luptei aeriene.

– 22 noiembrie 2006 – O aeronavă MiG 21 Lancer s-a prăbuşit la Beliu, în judeţul Arad. Aeronava a funcţionat normal pe întreaga durată a zborului, de la decolare până la impactul cu solul. Comisia de investigare a apreciat că producerea catastrofei aeriene poate fi atribuită „instalării subite a pierderii de conştienţă a pilotului, indusă de unul de factorii de mediu sau de o afecţiune psiho-fizică pre-existentă în stare latentă”. Pilotul, care se afla singur în avion, a decedat.

-1 noiembrie 2010 – Un aparat se prăbuşeşte în apropiere de Câmpia Turzii. Doi piloţi militari îşi pierd viaţa.

– 12 iunie 2017 – Un MiG 21 Lancer s-a prăbuşit lângă localitatea constănţeană Nazarcea, pe un câmp, după ce pilotul s-a catapultat. Pilotul, Adrian Stancu, a scăpat cu viață. El a anunţat că avionul său are probleme majore la motor, în timpul manevrelor de aterizare.

– 7 iulie 2018 – Un MiG 21 Lancer, care participa la mitingul organizat cu prilejul Zilei Porţilor deschise de la Baza Aeriană Borcea, s-a prăbuşit în timpul demonstraţiei, în apropierea staţiei de taxare de la Feteşti. Pilotul, locotenent-comandorul Florin Rotaru, în vârstă de 36 de ani, a murit, după ce a refuzat să se catapulteze, el rămânând la manşă pentru a duce avionul cât mai departe de oamenii care participau la eveniment.

– 20 aprilie 2021 – Un avion militar MiG-21 LanceR care făcea un zbor de instrucție s-a prăbușit în județul Mureș, iar pilotul a reușit să se catapulteze.

– 2 martie 2022 – Un MiG 21 LanceR s-a prăbușit în județul Constanța.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro