Germania a devenit luni a treia țară din UE unde este legal canabisul în scop recreațional
După Malta în 2021 și Luxemburg anul trecut, Germania a devenit luni a treia din UE – și cea mai mare țară – care a legalizat consumul de canabis în scop recreațional, printr-o lege care a stârnit la fel de multe așteptări ca și îngrijorări, scrie France Presse.
La miezul nopții, ora primelor țigări „legale”, câteva sute de persoane au sărbătorit intrarea în vigoare a legii cu rotocoale de fum suflate în fața emblematicei Porți Brandenburg din inima Berlinului, potrivit unui jurnalist AFP. În mijlocul mulțimii tinere și bucuroase, Niyazi, un tânăr de 25 de ani, a declarat că vede în dezincriminarea acestui drog „un pic de libertate în plus”.
Deținerea a până la 25 de grame de canabis uscat este acum permisă în locurile publice, la fel ca și cultivarea la domiciliu a până la 50 de grame și trei plante de adult.
Această abordare este diametral opusă celei din Franța și diferă de cea din Olanda, unde consumul nu este legal, dar este tolerat, în special prin intermediul „coffee shop-urilor”.
Germanii mai au de așteptat 3 luni până să poată cumpăra droguri în mod legal
În Germania, însă, cetățenii vor trebui să aștepte încă trei luni înainte de a putea cumpăra droguri în mod legal prin intermediul unui „Cannabis Social Club”.
De aici și avertismentul lansat între timp de Georg Wurth, reprezentantul Federației germane a cânepii: în pofida legalizării, „consumatorii nu trebuie să spună poliției de unde și-au cumpărat canabisul” dacă sunt opriți pe stradă. „Pentru că de la 1 aprilie, în principiu, nu se pot obține droguri decât în mod ilegal”, a declarat el într-un interviu acordat AFP.
Situația se va schimba cu adevărat la 1 iulie, odată cu intrarea în drepturi a cluburilor. Aceste asociații fără scop lucrativ vor putea să vândă membrilor lor maximum 25 de grame pe zi și cel mult 50 de grame pe lună.
Aceste cluburi, un fel de grădini de canabis comune, vor putea cultiva drogul pe o parcelă în aer liber, într-o seră sau într-o clădire nelocuită. Fiecare astfel de club va putea avea maxim 500 de membri cotizanți, ce trebuie să fie rezidenți în Germania de cel puțin 6 luni.
Potrivit guvernului, noua legislație, susținută cu fervoare de ecologiștii și liberalii din coaliția cancelarului social-democrat Olaf Scholz, ar trebui să permită o luptă mai eficientă împotriva traficului ilegal. Ministrul Sănătății, Karl Lauterbach, a declarat de mai multe ori că țări precum Canada, care au pus în aplicare legalizarea, au reușit să reducă piața neagră.
Medicii se tem de efectele consumului în rândul tinerilor
Însă numeroase asociații medicale se tem de o creștere a consumului, în special în rândul tinerilor. Până la vârsta de 25 de ani, consumul de canabis implică riscuri mai mari pentru creierul încă în curs de dezvoltare, potrivit experților, care atrag atenția în special asupra pericolului de a dezvolta tulburări psihotice precum schizofrenia.
Pentru Katja Seidel, specialist în prevenirea dependenței la Centrul Tannenhof din Berlin, noua lege este „un dezastru”.
Ministrul german al Sănătății a promis resurse sporite pentru a-i sensibiliza pe tineri cu privire la pericolele canabisului, fără a anunța însă sume concrete. Autoritățile subliniază că canabisul rămâne interzis pentru tinerii sub 18 ani. De asemenea, consumul este interzis pe o rază de 100 de metri în jurul școlilor, creșelor și locurilor de joacă.
Polițiștii și judecătorii nu sunt fericiți cu noua lege
Ofițerii de poliție sunt, de asemenea, revoltați împotriva a ceea ce ei consideră a fi un „monstru birocratic cu o mulțime de reglementări”, potrivit președintelui sindicatului de ramură (DPolG), Rainer Wendt.
„De la 1 aprilie, colegii noștri se vor afla în situații de conflict cu publicul, deoarece incertitudinea domnește de ambele părți”, a explicat vicepreședintele sindicatului poliției (GdP), Alexander Poitz.
La rândul său, Federația judecătorilor germani (DRB) anticipează o creștere a volumului de muncă: din cauza amnistiilor rezultate din legea privind infracțiunile legate de canabis, peste 200.000 de cazuri vor trebui să fie reexaminate. Acest lucru va împiedica sistemul de justiție penală „să se dedice altor sarcini timp de săptămâni și luni întregi”, subliniază Sven Rebehn de la DRB.
INTERVIURILE HotNews.ro