Cât de mult a crescut numărul nopților foarte calde pe timp de vară și ce este „insula” urbană de căldură

​Sunt greu de suportat nopțile de vară, fiindcă nu prea se răcește în case, iar în oraș căldura se simte mai puternic, nu doar ziua, dar și când încercăm să dormim. Ce sunt nopțile tropicale, ce este insula urbană de căldură, cât de multe nopți foarte calde trebuie să suportăm și ce locuri sunt „campioane” la astfel de nopți?

Ziua cald, noaptea cald – Unde sunt cele mai multe nopți fierbinți de vară

Tot mai des vedem, vară de vară, că nopțile sunt insuportabile și dormim tot mai prost. În centrul orașelor este foarte cald, spre exemplu în dimineața zilei de 19 iulie, la stația meteo București Filaret minima a fost de +20,9 C, în timp ce la Băneasa minima a fost de +15,9 C, așadar cu cinci grade mai mică!

„Nopți tropicale” sunt numite de meteorologi acele nopți în care temperatura nu scade sub 20 de grade. La altitudini mici se produc între iunie și septembrie, și foarte rar în luna mai. În mod excepțional minima poate să fie de 26 – 28 grade C.

Variază mult nopțile tropicale și în același oraș: la stația meteo Filaret au fost și 25-30 de nopți/an în ultimul deceniu, în timp ce în nord, la stația Băneasa de la sediul ANM, rar au fost mai mult de cinci astfel de nopți într-un an.

Oravița, Șiria (jud Arad), Sulina, Dumbrăvița de Codru, Gura Portiței, Constanța, Mangalia, Giurgiu și Cotnari sunt câteva dintre locurile unde vara sunt multe nopți extrem de calde. În vara lui 2017, la Sulina, a fost un șir consecutiv de 11 nopți tropicale, iar apoi a mai fost un șir de zece nopți. În acel an au fost 59 de nopți tropicale la Sulina.

Se poate și mai rău. La Sulina au fost 90 de nopți tropicale în 1924, adică un sfert dintre nopțile anului au adus minime de peste 20 C, în timp ce media pentru perioada 1961-2013 a fost de 22 de nopți/an. La Oravița au fost 67 de astfel de nopți în 1938, iar la Galați au fost 59 de nopți în 1922. La Constanța au fost peste 50 de nopți tropicale în ani precum 2022, 2012 și 2001, în timp ce media pentru intervalul 1961-200 era de 20 de nopți/an.

La Oravița sunt mai puține nopți calde decât la Sulina, dar și când sunt, aduc valori foarte mari și pot apărea și în aprilie și octombrie. De exemplu, minima nopții de 19 septembrie 2015 a fost de +26,5 C, iar pe 4 octombrie 2020 au fost +21,8 C.

Pe 2 octombrie 2012 au fost +21,1 C la Drobeta Turnu Severin. O noapte tropicală incredibil de târzie în an a fost pe 16 octombrie 2020, la Sulina.

Merită oferit și un exemplu de aprilie, tot la Oravița: minimă de +20,2 C pe 29 aprilie 2018.

La Mangalia au fost 34 de astfel de nopți în 2019, dar și în 2020, an în care au fost trei nopți de octombrie cu minime de 20-21 de grade!

Diferențele sunt mari față de anii mai reci din trecut, în anii 70 și 80 când au fost cazuri în care în multe orașe din Muntenia au fost doar 2-3 nopți tropicale pe an, în timp ce în ultimii ani avem 10-15 nopți. La Sulina, în 1976, nu au fost nici 25 de nopți tropicale, în timp ce în ultimii ani au fost în jur de 50. În anii 60 au fost și cazuri cu sub 15 nopți tropicale.

La Drobeta Turnu Severin a fost o singură noapte tropicală în 1978 și 13 nopți în 2020.

De ce sunt așa de neplăcute nopțile calde de vară

Corpul omenesc are nevoie de timp să se răcorească, iar acest lucru se întâmplă în somn când temperatura corporală scade, lucru necesar mai ales după o zi caniculară. Problema este mare când noaptea este atât de caldă, încât corpul nu are cum să se răcorească suficient, iar pentru oameni, stresul fizic și psihic se instalează.

Corpul uman este adaptabil la multe situații, însă uneori valurile de căldură vin atât de brusc (și pot dura mai mult de 10 zile), încât nu mai este timp de adaptare, iar oamenii devin vulnerabili la o combinație de creștere bruscă a umidității și a temperaturii.

Multe dintre stațiile meteo din România sunt în afara orașelor sau la margine și temperatura din centrul orașului poate fi cu câteva grade mai mare decât cea măsurată la stația meteo, uneori și cu 7-10 grade mai mare.

Un exemplu recent: în dimineața zilei de 11 iulie, minima a fost de +18,3 C la stația meteo București Filaret și de +15,2 C la Băneasa, diferența fiind de peste 3 grade Celsius. Și la maximele zilei a fost diferență mare: =35,2 C la Filaret și +32,7 C la Afumați (14 km depărtare).

Insula de căldură

Climatologii vorbesc despre „insula de căldură a orașului”, ceea ce însemnă că mai mulți factori – materialele din care sunt construite clădirile și drumurile, modul în care clădirile sunt plasate – amplifică creșterea temperaturii în interiorul orașelor și căldura se simte mai puternic și în timpul zilei, dar și noaptea.

Sunt studii recente ce arată nu doar că dormim mai prost în nopțile de vară când în casă este prea cald, ci și că dormim mai puțin, în medie.

Practic, în orașe, temperaturile sunt în general semnificativ mai mari decât în localitățile rurale din jur, din cauza acestei „insule de căldură a orașului”. Materialele, clădirile, faptul că solul este acoperit de asfalt, toate lucrurile fac dintr-un oraș o zonă unde valul de căldură este amplificat și temperaturile care apar ca înregistrate nu mai sunt relevante ca impact real al stresului termic. Pe timpul unui val de căldură, minimele nopții pot fi de peste 26 C în Dealurile de Vest și Dobrogea, de peste 23 C în Muntenia și în lunca Dunării și de peste 17 – 18 C la 500-1.000 de metri altitudine.

La stația meteo Păltiniș (1.454 m alt), de lângă Sibiu, a fost o noapte tropicală în august 2020, cu o minimă de +20,2 C. Și Bisoca, o comună din jud Buzău, este un loc special situat la altitudine de peste 830 m, dar are parte de nopți tropicale ce nu sunt ceva normal pentru așa altitudine. De exemplu în august 2017 a fost o minimă nocturnă de +23 C, iar în septembrie 2015, una de +22,5 C. Bisoca este un loc cunoscut pentru inversiunile de temperatură și pentru faptul că acolo bate fohnul, vânt care permite revărsarea aerului cald ce vine din Transilvania. La Bisoca, pe 2 ianuarie 2023, minima a fost de +12,7 C, extraordinar de ridicată.

În cele mai calde nopți pot fi +12 C la Vârfu Omu și +16 C la Bâlea Lac, minime uimitoare pentru stații meteo de mare altitudine.

Trei exemple de minime nocturne extraordinar de mari în România

+28,8 C la Oravița, pe 22 august 2000

+28,3 C la Dumbrăvița de Codru, pe 5 august 2017

+27,2 C la Sulina, pe 9 iulie 1999

Sulina, Gura Portiței, Șiria și Dumbrăvița de Codru înregistrează an de an nopți tropicale cu minime de peste 25 C.

În cele mai grave cazuri, la oamenii care au probleme de sănătate, organele interne pot ceda în zilele în care este simultan aer prea umed și prea cald, încât transpirația nu mai poate disipa căldura corporală.

Valurile de căldură țin uneori și mai mult de 4-5 zile și cei mai afectați sunt bătrânii, copiii foarte mici, cei care au diverse boli și cei care lucrează în aer liber (agricultură, construcții).

Temperaturile mai ridicate cresc umezeala din aer și mai multă umezeală capturează mai multă căldură aproape de suprafața Terrei, precum o pătură, iar acest lucru duce la mai multă încălzire.

Relieful are un rol important în repartiția numărului de nopți tropicale. Astfel, formele concave de teren (depresiuni, văi închise) favorizează în timpul nopții acumularea aerului rece și dens ce alunecă descendent pe pante, în aceste condiții apărând inversiunile termice. Ca urmare, pe pante, numărul de nopți tropicale poate fi asemănător cu cele din depresiuni.